Page 85 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 85
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA!
INVESTITUL E
IK
M A L I S M I L La aduefiunea principală, vitezele
de înaintare trebuie accelerate
Al COMITETULUI jUDtTtfl Din nou pe Amenaja dintre cei doi că la Netiş venţiile. Dc unde atîta
rea
hidroenergetică
I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N Mare-Retezat, din nou Rîu iar se stă. ■ Nu se poate e- apă ? De la ace! izvor
De
din
la
amonte.
subteran
vacua din fronturi ceea ce
Şantierul nr. 2 — aduc- s-a deroeat. c-e atlta apă ? La această
ţiunea principală. Un lu — Ce se întîmplase? Pe întrebare am fost., inun
Anul XXXIV, nr. 7 661 DUMINICĂ, 27 IUNIE 1982 4 pagini - 50 bani cru evident: au crescut vi galeria de acces a aduc- daţi cu justificări do felul:
tezele de excavaţii din ga ţiunii principale se rupsese „debitul e prea mare ,
11
lerii. în prima jumătate a „panta — prea mică , clar
-1
lunii iunie, la cele trei lo nimeni nu a spus un cu-
vînt
că rigolele de
cum
SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN turi — Netiş, Valea Mare Amenajarea scurgere sînt colmatate.
şi Valea Jurii — s-a avan
sat cu încă 100 de metri. hidroenergetică Cînd inginerul proiectant
Lori a avut loc, la Deva, le, în aplicarea prevederi localităţilor. In fiecare lo Momentul critic de la Ne- Rîu Mare-Retezat Gheorghe Hiigel, de fapt
şeful de proiect al acluc-
sesiunea Consiliului popu lor 'Legii nr. 58/1974 ; calitate au fost prevăzute tiş-nmonte (puternicul iz tiunii principale, a demon
lar judeţean. La lucrări 3. Raport cu privire la zone sau platforme indus vor subteran) a fost depă
au participat, alături de activitatea de soluţionare a triale distincte, zone cen şit, iar din decada a doua şina. Un vagonct de mare strat prin mai multe son
deputaţii Consiliului popu propunerilor, sesizărilor şi trale, de locuit, cu dotările a lunii se lucrează şi în a- capacitate a deraiat şi a daje (a scos din mai multe
lar judeţean, preşedinţii . reclamaţiilor oamenilor soci al-cui turale, reţele de cest front. blocat accesul. locuri pietre, bucăţi de fier)
comitetelor şi birourilor e- muncii în aplicarea Legii circulaţie şi transport, spa — Prin măsurile luate, Nu era primul eveniment că rigolele nu sînt cură
xeeutive ale consiliilor nr. 1/1978. ţii de odihnă şi agrement, arăta inginerul şef al şan de acest Eel. Aşa cum spu ţate (fără să mai punem la
tierului,
Neferu,
Mihai
populare municipale, orăşe In cadrul dezbaterilor au corespunzător dezvoltării neau cei de la ..intervenţii" socoteală niîlul aşezat stra
neşti şi comunale, cadre luat cuvântul tovarăşii: de perspectivă. tindem să depăşim vitezele — „şina aceasta, după ce turi, straturi), şeful de lot
Maria Mocanu, Vasile Ma- Activitatea de sistemati dc înaintare obţinute pi- a susţinut sus şi tare că
dc specialitate din dome lincenco, Mireea Deao, se repară intr-un loc, se
niile sistematizării, proiec Viorel Răceanu, Ioan Puş zare a fost şi este marcată nă în prezent, să ajungem rupe într-altul“. „De o vre rigolele respective se cu
de
la peste 200 ml lunar. Mă
industrial
caracterul
tării si construcţiilor, acti caş, Ioan Armăşescu, Tra- tradiţional ai judeţului, pe surile care s-au luat au vi me încoace zilnic avem a- răţă (!). Chiar dacă se cu
răţă. aşa cum se susţine,
vişti de partid şi de stat, ian Tieula, Gheorghe De- fondul căruia se dezvoltă zat dotarea şantierului cu semenea necazuri , a ţinut se face o treabă de mîn-
11
reprezentanţi ai organiza minescu. ramuri noi. Procesul de utilajele necesare, comple să precizeze inginerul .Ba
ti’ială. Adică sterilul scos
ţiilor de masă şi obşteşti. Documentele supuse dez industrializare a creat o tarea formaţiilor de lucru dea. Şi tot ei a explicat că din rigole se aruncă de-a
Sesiunea a adoptat urmă baterii, precum şi partici gamă largă de ocupaţii, in în galerii şi asigurarea a- aceste incidente s-ar dato
lungul
fără
terasamentului,
toarea ordine de zi : panţii la discuţii au subli fluenţând numărul şi struc sistenţei tehnice pe schim ra execuţiei necorespunză să fie încărcat în vagonete
niat faptul că acţionind în
t. Validarea mandatului spiritul orientărilor date de tura populaţiei active. Ga buri. toare a terasamentului. Nu
deputaţilor aleşi în Consi partid, de secretarul său urmare, reţeaua localităţi Toate bune şi frumoase mai că incidentele, pe lin şi evacuat. Firesc, in aces
1
liul popular judeţean în general, tovarăşul Nicolae lor se prezintă într-o den pînă aici, adică pînă în gă că sînt multe, sini şi de te condiţii, apa îl ia şi- ,
alegerile parţiale din 9 mai Ceauşeseu, în cadrul pri sitate superioară mediei pe momentul în care în birou! duce la loc.
1982 ; ţară. In ultimii ani se con durată. Aproape pe toată
mei etape a programului inginerului şef al şantieru
2. Preocuparea comitete judeţean de sistematizare stată începerea şi accen lui a intrat inginerul Dorel lungimea lor. şinele de DORIN CORPADE
lor şi birourilor executive au fost întocmite schiţe şi tuarea unui proces de sta Badea, şeful lotului Netiş. cale ferată sînt sub apă.
ale consiliilor populare detalii pentru toate locali bilizare a populaţiei, stimu Am reţinut din discuţia fapt ce îngreunează inter (Continuare în pag a 7-a)
pentru aducerea la îndepli tăţile judeţului, prin care lat mai ales în Valea Jiu
nire â programelor de -sis s-a realizat o concepţie su lui de programul suplimen-
tematizare a teritoriului şi perioară de organizare, sis
localităţilor urbane şi rura tematizare si dezvoltare a (Coniinuare în pag. a 2-a) LA Zi ÎN AGRICULTURA - SECERIŞUL ORZULUI
ADUNAREA CETĂŢENILOR PE JUDEŢ Recoltatul să se desfăşoare
La Deva a avut loc ieri rilor edilitar-gospodăreşti, cit şi participanţii la dis
cea de-a patra adunare a întreţinerea şi gospodărirea cuţii au relevat faptul că în flux neîntrerupt I
cetăţenilor din judeţ — fo fondului locativ, repartiza oamenii muncii hunedoreni
rum democratic larg repre rea locuinţelor, asigurarea alături de întregul popor,
zentativ al oamenilor mun aprovizionării populaţiei, acţionînd în lumina indica — Acum, pentru noi nu două zile de lucru am re venite din reparaţie capita
cii hunedoreni. La adunare soluţionarea propunerilor, ţiilor secretarului general mai este zi de odihnă sau coltat 3(i ha, realizîndu-ne lă de la centrul mecanic
au participat peste 450 dc scrisorilor şi reclamaţiilor al partidului, tovarăşul de sărbătoare pînă ce nu norma pe combină. Trans flia. Cit de bine le-au re
cetăţeni — deputaţi, membri oamenilor muncii, hotărâri Nicolae Ceauşeseu, a orien vedem toată recolta în portul recoltei se face di parat se vede — spunea
ai comisiilor permanente, le şi măsurile adoptate şi tărilor programatice cuprin hambare — spunea Cornel rect din lan la baza de cu obidă în glas 11 io Ci ura,
primarii municipiilor, ora modul în care au fost adu Tărăpoancă, inginerul şef recepţie, de către şoferul şeful secţiei de mecaniza
şelor şi comunelor, repre se la îndeplinire. De ase se în magistrala expunere al C.A.P. Rapoltu' Mare, Ioan Branea şi mecaniza re. Nici n-am intrat bine
zentanţi ai oamenilor mun menea, a fost dezbătut pro la plenara lărgită a C.C. care se afla lingă combi torii Luca Oancea şi Titus eu ele în lan şi ‘au început
cii din unităţile economice iectul dc hotărîre cu pri al P.C.R. din 1—2 iunie nele ce secerau orzul în Şcrban. Presele de balotat defecţiunile.
11
şi sociale, activişti de partid vi re la activitatea de siste a.c., au reuşit să aplice tarlaua „Sub vii . Am in sînt dotate cu sănii si în Cu toate aceste necazuri
si de stat, ai organizaţiilor matizare a teritoriului şi a cu bune rezultate soluţiile trat în lanuri cu întreaga acest foi eliberăm operativ — aprecia şefa fermei ba-
dc masă şi obşteşti. La a- localităţilor urbane şi ru şi să înlăture greutăţile cu formaţie. Toţi combinerii terenul şi asigurăm front zîndu-se pe hărnicia şi des
dunare au participat, de a- rale din judeţul Hunedoa care s-a confruntat econo noştri, Nicolae Gligor, Ioan toinicia combincrilor — re
semenea, deputaţii Marii ra. mia judeţului în realizarea Gordea şi Adam Ioniţă, de lucru la arat, pregătit colta va fi strînsă la timp
Adunări Naţionale pentru Pe marginea materialelor planului pe primele 5 luni sînt oameni cu experien şi semănatul culturii a şi fără risipă. în lan lucra
circumscripţiile electorale supuse dezbaterii au luat din acest an. Astfel, prin ţa şi foarte harnici. Astfel, doua. cu combina Viorel Chiş,
din judeţ. cuvântul tovarăşii : Eugenia perfecţionarea autocondu- toate cele 90 ha cultivate L,a C.A.P. Simeria sece iar la balotat muncea Ti-
Adunarea cetăţenilor a Burducea, Victor Zaharcu, cerii şi autogestiunii mun cu orz vor fi recoltate in rişul a debutat cu unele beriu Banti.ş.
dezbătut raportul Consiliu Minică Neagoe, lonei Şi- citoreşti s-au produs supli tr-un timp scurt, aşa cum defecţiuni la două din cele
lui popular judeţean şi ai poş. Victor Brasovan, ilea mentar în această perioadă ne-am planificat. O dova trei combine ale formaţiei. Petru Evi, Victor Bolea şi
Comitetului executiv cu na Bărţan. dă în acest sens o consti La combina lui Nicolae Nicolae Bolea au strîns în
privire la executarea lucră Atît raportul prezentat (Continuare în pag. a 2-a) tuie faptul că în primele Bălţatu s-a defectat pom treaga recoltă de orz de pe
pa de injecţie, iar ia cea tarlalele Asociaţiei inter-
a lui Pavel Vinereab nu cooperatiste Bobîina. Meri
"1 tă laude şi Constantin
funcţionează ;urc trebuie Breşei, şofer, Petru Bre-
şi
de
de
aparatul
tăiere
In «i cu uiiiui de aur şi pire de inginer tenn şi Gheorghe Susan
treieriş. Şefa fermei vege
\
33 Excursii prin B.T.T. tale. ing. Maria Căluşer, a care au transportat opera
1 Dc lu începutul aces procedat bine scoţînd a- tiv îulreaga recoltă.
tui an şi pînă în ) Ioan Matei este lăcătuş, şef de echipă, are 50 de ani P.C.R., că trebuie să facă
| prezent, Biroul judeţean dc 1 şi de 33 de ani munceşte în acelaşi atelier din secţia I a fiecare muncitor in produc ceastă combină din lan şi
I turism pentru tineret a or- ţie. Odată cu dezvoltarea solicitînd conducerii S.M.Â. N. BADIU
1 ganizal un însemnat nu ţ Uzinei de utilaj minier şi reparaţii Crişcior. Membru de să o repare.
măr de excursii, la care t partid din 1953. De cînd lucrează, nu a înregistrat nici o uzinei, echipei noastre i
I au participat peste 32 000 I absenţă nemotivată, nu ştie nimeni să fi făcut cea mai s-au încredinţai lucrări tot —- Acestea siut combine (Continuare in pag o 2-a)
1 tineri din unităţi econonti-
I ce, instituţii şi şcoli. S-au mică abatere de la disciplino muncitorească, iar în cei mai complexe, mai preten
I vizitat monumente istorice, 15 ani, de cînd o conduce, formaţia sa n-a rămas nici ţioase. , r'sesNw .viipw
1 obiective industriale, socia- - Celulele de Rotaţie, de
I lc şl turistice din judeţele odată sub plan. Este recunoscut ca un meseriaş de prim exemplu. Ni s-a spus că
I Cluj. Timişoara, Braşov, rang, lăcătuş de excepţie („mină de aur şi gîndire de in
’ Bibor, Hunedoara, munici- i ! giner"), în 1981 situîndu-se, „la milimetru" faţă de primul, sînteţi specialistul nr. 1 la
I piui Bucureşti ş.a. ta Ma- pe locul doi în întrecerea socialistă pe uzină. acest capitol...
I gazin sătesc. în satul Mes- - Ne-am specializat mun
’ teacun, localitate aparţină- Ioan Matei este de o modestie dezarmantă, iar repor
I toare oraşului Brad, s-a terul a omis să întrebe dacă a primit vreun ordin sau cind şi dibuindu-le la fie
I construit cu contribuţia ce- ^ medalie pentru faptele sale de muncă. Dar sintem con- care secretele. La început
' tăţenilor şi ajutorui consi a fost mai greu. Aveam ne
liului popular orăşenesc, un l vinşi că dacă ar exista o distincţie pentru fidelitate faţă
1 frumos şi modern maga- J de întreprindere şi profesie, el ar merita-o cu prisosinţă. cazuri, in special cu cali
‘ zin sătesc. Acum sc mon tatea. Le executam, făceam
tează mobilierul comercial, probele mecanice aici, era
1 urrnind ca în următoarele i i - Ce credeţi, prin ce se atenţie mare, atît cantităţii, bine, le expediam şi după
| zile această unitate să fie evidenţiază echipa pe care cit şi calităţii muncii. Punc
deschisă, a In înlimpiua- o vreme ne chemau că-i
1 rea cumpărătorilor. Maga- o conduceţi faţă de cele tele noastre tari, zic eu, bai. Plecam urgent la faţa
1 zimţi „Căminul 11 al I.C.S. lalte formaţii din uzină, ca sînt hărnicia fiecărui om, locului, găseam. punctele
mărfuri industriale Deva a
fost extins cu încă 25 mp, i ) re sînt atuuriîe ei orinci- fie el tînăr sau mai vîrst- slabe, trăgeam învăţămin
! întregul spaţiu fiind dotat pale ? n.ic, disciplina şi răspunde te şi pe următoarea o fă
cu mobilier nou, modern. ceam mai bună. Am con rilTcV'. :
| adecvat unei prezentări a - Prin faptul că facem rea pentru tot ceea ce face
! mărfurilor cit mai la înde- totul să ne achităm la timp Adică exact ceea ce a- struit 117 telule de fiotatie, mmi
mfna cumpărătorilor
de sarcinile în producţie, răta tovarăşul Nicolae s
MIRCEA IEPÂDATU
încercăm mereu să le de Ceauşeseu, la recenta ple - \
1 I I păşim şi acordăm ac-seasi nară lărgită a C. C. al (Continuare în pag. a 3-o) ^ C.A.P. Bretea Strei. Com Vinerii Nicolae Drulă şi Ioan
Sas muncesc cu hărnicie recoltarea păioaselor şi îşi de
L păşesc zilnic norma.
