Page 86 - Drumul_socialismului_1982_06

paq 7 DRUMUL SOCIAL]

SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN IMVESTITIILE

(Urmare din pag 1) în organizarea zonelor de dicale, şcoli, reţele de apă, se localităţi există clădiri
locuit s-a pornit de la con­ canal, modernizări de dru­ vechi, dărăpănate şi nelo­
tar de investiţii, iniţiat cepţii moderne, prin care muri. cuite, barăci, chioşcuri, ca­ 8,01
prin grija secretarului ge­ să se asigure străzi şi bu­ Analizînd această impor­ bine telefonice degradate, La aduefiunea principală,
neral ai partidului, tova­ levarde bine conturate şi tantă activitate a consilii­ firme şi reclame comercia­ 8,'1(
răşul Nicolae Ceauşeseu. realizarea unor construcţii lor populare, a organelor le deplorabile. 9,0(
9,3(
Prin aplicarea acestuia re­ cu tratare arhitecturală a- de sistematizare şi unităţi­ Sesiunea Consiliului vitezele de înaintare trebuie 10, OC
zultă o diversificare a ac­ greabilă. Atenţie sporită lor de construcţii, sesiu­ popular judeţean a adoptat 11,45
tivităţii productive, crearea este acordată zonelor cen­ nea a criticat unele nea­ o hotărîre menită să ducă accelerate 13,01
de noi locuri de muncă, în trale. Reprezentative pen­ junsuri existente. în unele la perfecţionarea activită­ 13,03
17,4t
special pentru femei. tru etapa actuală sînt bu­ soluţii date de Institutul ţii în cea de-a doua etapă 18,40
în întreaga activitate de levardele Decebal din De­ de proiectare, gruparea în a programului judeţean de (Urmare din pag. 1) de la care nimeni nu se
sistematizare o atenţie deo­ va, Dacia din Hunedoara, ansambluri nu a fost în­ sistematizare a localităţilor poate abate. Trebuie găsite 19,00
19.30
sebită este acordată apără­ Republicii din Petroşani, totdeauna reuşită, în unele şi teritoriului. Un alt loc unde nu se cele mai eficiente soluţii
rii şi bunei gospodăriri a Victoriei din Vulcan şi Pă­ zone blocurile au ampla­ Potrivit hotărîrii, consi­ putea lucra, tot din cauza pentru urgentarea lucrări­ 19.30
fondului funciar, perime­ cii din Lupeni. Au început sări întîmplătoare, ce nu liile municipale, orăşeneşti liniei, a fost puţul de ra­ lor de săpare, dar în ace­ 20,33
trele stabilite la începutul să prindă contur zonele dau o idee compoziţională, şi comunale vor analiza, în cord de la captarea Netiş. laşi timp, este necesară o
acţiunii de sistematizare centrale ale municipiilor în altele nu se prevăd toa­ cursul semestrului II al a- îmbunătăţire radicală a
fiind în prezent reduse Deva şi Hunedoara, oraşe­ te dotările, sau aceste do­ cestui an, stadiul îndepli­ Şi de aici trebuia evacuat transportului din subte­ 21,45
considerabil. Pe această ca­ lor Brad, Călan şi Haţeg tări sînt dispersate, obli- nirii programelor de siste­ sterilul. Părerea proiectan­ ran. La această dată te- 22,10
22,3(1
le o suprafaţă de peste şi se află în curs-de reali­ gînd populaţia să parcurgă matizare şi de dezvoltare tului în legătură cu aceas­ rasamentul şi calea ferată
7 (iOO hectare a rămas în zare cele ale oraşelor Lu­ distanţe mari pentru apro­ economico-socială a fiecă­ tă lucrare ? Se acţionează constituie nodul gordian.
circuitul agricol. Pe de al­ peni şi Vulcan. Aceeaşi vizionare. în alte situaţii rei localităţi şi vor acţiona mai lent aici. Nu numai In mod cert, pentru opera­
tă parte, în înseşi perime­ grijă s-a manifestat diver­ dotările din cartiere sînt pentru definitivarea şi co­ din cauza blocării liniilor. tivitatea şi eficienţa inter­ 15.00
trele construibile, mai bine sificării tipurilor de clă­ insuficiente ca număr şi relarea realizării obiective­ Constructorul, tentat să venţiilor în aşa-zisele
de 500 hectare sînt utiliza­ diri, creşterii numărului structură. Există, de ase­ lor prevăzute în cadrul realizeze metrii liniari la „puncte slabe“ trebuie să 17,30
20.00
te pentru culturi agricole, menea, o rămînere în ur­ planului cincinal 1981—1985, galerie, cam lasă pe un se găsească o soluţie pen­ 20,25
în special producerea legu­ mediu de camere, a supra­ mă a edificării centrelor în conformitate cu schi­ plan secundar... captarea tru evacuarea apei din ga­ 20,45
construibile
feţelor
medii
mele r. pe apartament, precum şi civice, după cum se remar­ ţele şi detaliile de sistema­ secundară. Trebuie scos lerie. 21,00
O preocupare constantă cooperării dintre consiliile că monotonie şi uniformi­ tizare aprobate. sterilul şi de aici pentru Pe lîngă toate acestea, la
o constituie, de asemenea, populare în realizarea u- tate în aplicarea soluţiilor, Se va urmări aplicarea că altfel se deteriorează nivelul Grupului de şantie­
păstrarea nealterată a ca­ nor lucrări de interes co­ în activitatea de execuţie cu fermitate a legislaţiei în puţul. Apoi şi încărcarea re Rîu Mnre-Retezat tre­ 22,00
d r u l u i natural şi protejării mun. nu se folosesc suficient vigoare privitoare la am­ materialului derocat se fa­ buie să se insiste mai mult
mediului înconjurător. în materialele locale, finisa­ plasarea platformelor in­ ce mai greoi, deoarece nu pentru procurarea unor 22,2C
această direcţie au fost pu­ în sistematizarea locali­ jele se fac defectuos. în dustriale, în concordanţă pot fi introduse vagonetele scule de calitate. Se recla­
se sub ocrotire 14 rezerva­ tăţilor rurale s-a acţionat judeţ predomină clădirile cu schiţele de sistematizare direct în front (deşi ini­ ' ES
ţii şi monumente ale natu­ pentru dezvoltarea armoni­ cu parter şi 4 etaje. ale localităţilor, repartiza­ ţial, prin proiectare, se mă calitatea necorespunză­ jd
rii, iar unităţile industriale oasă a tuturor comunelor, O activitate insuficientă rea mai bună a construc­ prevăzuse acest lucru). toare a prăjinilor de per­
deţinătoare de surse polu­ ţinîndu-se seama de condi­ se desfăşoară în zonele şi ţiei de locuinţe pe locali­ forat. De asemenea, se Ui.
ante au realizat numai în ţiile actuale şi de perspec­ platformele industriale, un­ tăţi, promovarea unei ar­ Desigur, la această lucra­ impune să se dea o mai tiu
1981 lucrări de investiţii tiva fiecăreia. Potrivit o- de coordonarea realizării hitecturi specifice dezvol­ re de mare amploare — mare atenţie reparării u- tea
Rad
pentru combaterea poluă­ rientărilor în vigoare, se utilităţilor de interes co­ tării mai puternice a loca­ aducţiunea principală —, tilajelor la secţia de pro­ 9,30
rii în valoare de 156 mili­ acţionează pentru ca în mun nu se efectuează co­ lităţilor în care îşi au se­ creşterea vitezelor de îna­ ducţie industrială din ca­ 12,0(
oane lei. Combinatele si­ perspectivă unele localităţi respunzător, ceea ce a de­ diile consiliile unice agro­ intare este un imperativ drul grupului. 13,0(
derurgice Hunedoara şi rurale să devină centre ur­ terminat încălcarea conven­ industriale, păstrarea, în­ înre
şoai
Călan, întreprinderea de bane. în acest scop au fost ţiilor de cooperare, ocu­ treţinerea, renovarea şi clor
lianţi Deva au fost dotate elaborate programe de mă­ parea abuzivă de terenuri modernizarea fondului de La zi în agricultură — secerişul orzului 14,3(
cu noi instalaţii, iar în Pe­ suri corespunzătoare, dez­ şi încălcarea detaliilor de locuinţe existent, desfăşu­ rom
gisti
troşani lucrările de termo- bătute cu masele largi de sistematizare. Mai sînt a- rarea unor acţiuni perma­ nici)
localită­ Recoltatul să se desfăşoare
ficare se află în stadiul de cetăţeni. Prin investiţiile bateri de la documentaţiile nente pentru gospodărirea 16,0C
finalizare a primei etape. întreprinse au fost realiza­ autorizate, în cazul con­ şi înfrumuseţarea Alin
Pe parcursul analizării şi te şi date în folosinţă o strucţiei de locuinţe în re­ ţilor, valorificarea potenţia­ tru
meu
avizării schiţelor şi deta­ serie de obiective economi­ gie proprie. lului turistic al judeţului, lin
liilor de sistematizare a ce şi social-culturale care Sesiunea a criticat, de combaterea poluării, folosi­ în flux neîntrerupt! tatc
tru
fost antrenat un impor­ au determinat creşterea pu­ asemenea, preocuparea sla­ rea judicioasă a terenurilor. 20,15
tant număr de locuitori ai terii lor economice, dimi­ bă a unor consilii populare în încheierea lucrărilor (Urmare din pag. 1) ca şi cei şase mecanizatori zică
municipiilor, oraşelor şi co­ nuarea navetismului, ridi­ pentru buna gospodărire sesiunii a luat cuvîntul to­ care sînt la balotat, lucrau neu
munelor, specialişti, cadre carea calităţii vieţii oame­ a localităţilor. în multe lo­ varăşul Radu Bălan, prim- bine şi cu spor. Şeful fer­ ilioj
spoi
de conducere, soluţiile fiind nilor. Importante măsuri calităţi cursurile de apă au secretar al Comitetului ju­ La C.A.P. Băcia, Aurel mei, ing. Nicolae Marta, mai
supuse dezbaterii publice, au fost luate pentru dezvol­ devenit platforme de gu­ deţean de partid, preşedin­ Oprean, Iosif Lorincz şi ştiri
iar cele pentru comune — tarea industriei mici, con­ noi, gările şi zonele de-a tele Comitetului executiv Ioan Seceleanu au strîns în arăta că secerişul este ga­ 23,31
cal
votului în adunări cetăţe­ strucţia de locuinţe, spaţii lungul liniilor ferate nu al Consiliului popular ju­ prima zi orzul de pe 15 ha. ta în două zile şi jumătate,
neşti. comerciale, dispensare me­ sînt îngrijite, în numeroa­ deţean. In trei zile — preciza Ioan iar formaţia condusă de
ing. Dorin Puşa va conti­
Barb, preşedintele coope­ nua apoi recoltarea orzului
ADUNAREA CETĂŢENILOR PE JUDEŢ rativei — terminăm sece­ la fermele 8 Călan şi 7
rişul
Acţionăm
orzului.
iJ
pentru strînsul paielor, eli­ Chitid. La arat se lucra cu ben
(Urmure din pag. 1) vestiţii în valoare de peste lucrări edilitar-gospodăreşti, cretarului general al parti­ berarea terenului şi însă- 8 tractoare. Terenul era mul
191 milioane lei pentru ceea ce conduce la neasigu- dului cuprinse în expune­ minţarea culturii a doua. pregătit şi semănat cu cul­ HUI
mărirea capacităţilor de a- rarea debitului de apă po­ rea la recenta plenară a Treaba merge bine şi ală­ turi duble concomitent cu pelt
1 740 tone minereu de fier limentare cu apă a locali­ tabilă în corelare cu dez­ C.C. al P.C.R., cît şi a o- tru
marfă, 7 640 tone cocs me­ tăţilor Brad, Orăştie, Deva, voltarea urbanistică. Dato­ bligaţiilor ce revin consi­ turi de combineri se evi­ secerişul, balntatul şi tran­ în vi
tani
talurgic, 12 490 tone huilă Haţeg si Petroşani, extin­ rită slabei preocupări a liilor populare, tuturor lo­ denţiază Gheorghe Danciu sportul paielor. torn
netă, 680 tone utilaje teh­ G.I.G.C.L., a unor consilii cuitorilor din legile adop­ şi Iosif Modoş la transport, în lanurile C.A.P. Bretea. ţisti
nologice pentru lucrări mi­ derea reţelelor de canaliza­ populare şi Trustului de tate de M.A.N. şi Decretele iar Onişor Pasca la balotat. Strei lucrau combinele con­ Cei
re în localităţile Brad, De­
iem
niere, 2 000 tone utilaje va, Simeria, Călan şi Pe­ construcţii Deva, nu s-au Consiliului de.Stat. în consiliul unic agroin­ duse de combinerii Nico­ la
tehnologice pentru metalur­ realizat la termen unele dustrial Călan s-a intrat la lae Drulă, Ioan Sas şi Tra- pă.qi
gie, 4 950 mc prefabricate troşani, dezvoltarea şi îm­ capacităţi de alimentare cu Dezbaterile ce au avut secerişul orzului şi se lu­ ian Boglea. De asemenea, CAr
re
din beton armat, 40 000 mp bunătăţirea activităţilor de apă, de decantare, nu s-au loc cu privire la activita­ crează — cum ne spunea Vasile Goga la balotat şi rul)
ţesături de mătase, 160 to­ gospodărie comunală în dat în folosinţă 14 obiecti­ tea desfăşurată de consilii­ ing. Ioan Cotuţiu, directo­ Ioan Rus şi Ioan Crişan la (Mii
ne conserve din carne ş.a. Călan şi Lupeni, asigura­ ve care aveau termen de le populare pentru execu­ rul S.M.A. — şi cum am pito
De asemenea, unităţile e- rea căldurii prin extinde­ punere în funcţiune în tarea lucrărilor edilitar- văzut la faţa locului, cu transport îşi făceau pe de­ resc
ria-
conomice locale au realizat rea termoficării in locali­ 1980—1981. S-au criticat gespodăreşti, întreţinerea şi formaţii de combine pe u- plin datoria. „Am luat UR1
planul producţiei industria­ tăţile Brad şi Hunedoara şi unele aspecte privind gos­ gospodărirea fondului lo­ toate măsurile - sublinia teza
le şi a prestărilor de ser­ finalizarea lucrărilor de podărirea fondului locativ, cativ, repartizarea locuinţe­ nităţi sau grupuri de uni­ Maria Tănăsoni, preşedin­ (Stc
ZA:
vicii în industria mică în termoficare în Valea Jiu­ repartizarea locuinţelor, a- lor, pentru rezolvarea pro­ tăţi. O formaţie de 8 com­ ta cooperativei şi sîmbătă rul)
proporţie de 104,6 la sută, lui. în acelaşi timp capa­ sigurarea aprovizionării blemelor majore ale vieţii bine acţiona la C.A.P. Strei sîntem gata cu secerişul con
livrările valorice de măr­ cităţile de captare şi tra­ populaţiei, soluţionarea pro­ cetăţenilor judeţului, au şi alta de 5 la Sîncrai, iar celor 40 ha cultivate, eli­ Fiul
GEt
furi către fondul pieţii în tare a apei potabile vor punerilor, sesizărilor şi re- dat adunării un pronunţat la Vîlcele şi Bretea Strei, berăm şi pregătim tot te­ exti
proporţie de 139 la sută, creşte cu încă 45 1/s, iar clamaţiilor oamenilor mun­ caracter de lucru, înscriin- formaţii de cîte trei com­ tur;
iar la export şi-au depăşit lungimea reţelelor de apă cii. du-se astfel ca un moment bine. O formaţie de 12 renul de pe care luăm or­ (Da
sarcinile planificate cu cu 7 km. S-au obţinut u- important în activitatea combine lucrează în fer­ zul şi îl însămînţăm cu în LAI
Participanţii
la
dezbateri
26,9 la sută. nde succese şi pe linia au făcut numeroase propu­ Consiliului popular jude­ mele I.A.S. Haţeg din a- porumb pentru siloz". Sos-
în agricultură eforturile dezvoltării reţelei comer­ neri de îmbunătăţire a ac­ ţean. eest consiliu, 8 sînt ale Toate cele aproape 900 cult
de
construirea
ciale
prin
au fost îndreptate spre u- noi magazine la parterul tivităţii economico-sociale, Participanţii la dezbateri I. A. S., iar patru au ha cultivate cu orz de u- luci
RIA
tilizarea mai eficientă a blocurilor, precum şi în angajîndu-se să participe, au subliniat că activitatea venit în ajutor de la S.M.A. nităţile din consiliu, din şui)
pămîntului, realizarea la ceea ce priveşte buna ser­ împreună cu colectivele pe de viitor trebuie să se bi- Cîrneşti. Acestea au înce­ care 536 ha în C.A.P. şi na)
timp şi de calitate a lucră­ vire a populaţiei. care le reprezintă, la în­ zuie în continuare pe con­ put secerişul celor 155 ha 340 ha la I.A.S. vor fi se­ flăc
rilor pentru creşterea pro­ făptuirea sarcinilor de plan tribuţia conştientă, concre­ cu orz la ferma nr. 6 Bre­ cerate în cel mult trei zi­
ducţiilor la hectar, creşte­ Rezultatele obţinute în şi a angajamentelor pe a- tă a puternicelor detaşa­ le, aşa cum s-a planificat, ai
rea efectivelor de animale primele 5 luni din cel de-al nul 1982, pe întregul cinci­ mente muncitoreşti, a ţără­ tea Strei. Toţi cei 12 com­ spunea inginerul şef al
şi a productivităţii acesto­ doilea an al acţualului cin­ nal, la mai buna gospodă­ nimii, intelectualităţii, a bineri, dintre care amin­
ra. sporirea cantităţilor de cinal sînt rodul muncii en­ rire a localităţilor, la ridi­ tuturor cetăţenilor din ju­ tim pe Dumitru Fodoca, consiliului. între primele Ti
produse livrate la fondul tuziaste, al hărniciei şi ho­ carea continuă a calităţii deţ. Sub conducerea orga­ Toader Curtuşan, Gheorghe unităţi care au încheiat se­ 27
centralizat al statului, în­ tărîrii cu care oamenii vieţii. nelor şi organizaţiilor de Bandrea, Nelu Cobzaru, cerişul la orz se află C.A.P. can
stal
tărirea econom ico-fi nanei a- muncii hunedoreni — mun­ partid, mobilizaţi de con­ Petrică Moraru, Valentin Sîncrai, Vîlcele şi Bretea nor
ră a unităţilor cooperatiste citori, ţărani, intelectuali, Cea de-a patra adunare siliile populare, oamenii Siminaşi Ioan Stăncioiu—, Strei. ver:
şi de stat, îmbunătăţirea bărbaţi şi femei, tineri şi a cetăţenilor pe judeţ a muncii, toţi cetăţenii de pe des<
va
aprovizionării populaţiei cu vîrstnici, români, maghiari, prilejuit o nouă manifesta­ meleagurile hunedorene — ten.*
produse agroalimentare. germani şi de alte naţio­ re a adeziunii depline a s-a subliniat în adunare — Seră şi ciupercărle la Brad 40—
Unele rezultate bune au nalităţi — participă la în­ oamenilor muncii hunedo­ nu vor precupeţi nici un vesi
fost obţinute şi în dome­ făptuirea Programului de reni la politica înţeleaptă efort pentru realizarea e- La C.A.P. Brad, în ca­ locativă, secţia de reţele într
cele
n i u l investiţiilor, care în edificare a societăţii socia­ a partidului, de pace, de­ xemplară a sarcinilor e- drul fermei legumicole, a electrice din Brad. De gr a-
perioada la care se referă liste multilateral dezvolta­ zarmare şi colaborare reci­ ccnomico-sociale, pentru intrat în producţie o se­ asemenea, a intrat în pro­ P.
raportul au însumat 2,25 te, a obiectivelor stabilite procă între toate popoarele gospodărirea şi înfrumuse­ ră în suprafaţă de 0,5 ha. ducţie o ciupercârie pe o zile
miliarde lei, materializate de Congresul al Xll-lea al lumii, o grăitoare afirmare ţarea localităţilor, pentru La construcţia ei şi-au a- suprafaţă de 200 mp a- înst
în 767 apartamente şi un partidului. a democraţiei noastre so­ mai buna valorificare a dus contribuţia oameni ai parţinînd Cooperativei de mu'.
den
însemnat număr de obiec­ Dezbătînd activitatea cialiste, a hotărîrii cetăţe­ resurselor locale, întărirea muncii de la întreprinde­ producţie, achiziţii şi des­ soţi
tive industriale şi social- Consiliului popular jude­ nilor de a acţiona cu toa­ ordinii şi disciplinei în rea minieră Barza, uzi­ facerea mărfurilor din ce.
culturale. De asemenea, a- ţean în problemele aminti­ tă răspunderea şi capacita­ muncă — căi sigure de ri­ na de utilaj minier şi Brad. Anual, de aici se rat,
nul 1982 va adăuga la zes­ te, vorbitorii s-au referit tea creatoare la înfăptuirea dicare a ţării noastre spre reparaţii, exploatarea de vor recolta circa 40 tone rar<
roit
trea edilitar-gospodărească critic şi autocritic la ră- obiectivelor Congresului al noi culmi de progres, civi­ gospodărie comunală şi ciuperci. cen
a judeţului lucrări de in­ mînerile în urmă a unor XH-lea, a indicaţiilor se­ lizaţie şi bunăstare.