Page 87 - Drumul_socialismului_1982_06

NR. 7 661 ® DUMINICA, 27 IUNIE 1982 pag. 3

PARTIDUL - CEAUSESCU - PACE Pămînt românesc
DUNE
De nicăieri nicicînd nn
Uniţi în acelaşi gînd te-am adus
57 IUNIE ci fii ţi-am fost din
In învăţă- ţărmurile daco
•erior agri- şi aceeaşi voinţă şi dacă lumii mai avem
aătatca m ceva de spus
jatriei Ora 14, ora de încheiere lentul şi hărnicia construi­ E să trăim în linişte şi pace.
nuzicii E să ne bucurăm cînd
ui a primului schimb în tî- rii societăţii socialiste mul­ H U M E D O R E N E soarelc-n Carpaţi
iilor nărul Combinat siderurgio tilateral dezvoltate, creşte­
Căi an. La poarta principa­ rii şi educării copiilor. Pes­ cămăşi de buni-slrăbuni
ninical albeşte
t grădină lă îşi fac apariţia şirurile te 7 000 de oameni au venit ------------------------------ ‘ unind sub razele de aur
in pentru de muncitori din secţiile aici să sublinieze, prin fraţi
vechi — furnalişti, turnă­ gesturile cele mai fireşti şi care trăiesc curat şi
>rin ţara tori, lăcătuşi, strungari, e- calde, gestul semnării an­ Scriind despre isteria neamului, româneşte.
lectricieni, maiştri, ingineri, terioare a Apelului de pa­ în tine casă am, în (*n,*
omăniei ce al poporului român a-
c: „Colum­ tehnicieni şi funcţionari. r
ba I. O pro- Imaginea se repetă la sec­ dresat celei de a doua se­ scriu despre ţărani iubirea-mi bun-slrăte
udioului ci- siuni speciale a O.N.U.
c Bucureşti ţiile noi ale combinatului. consacrate dezarmării. pam; a t
atic Coloanele, pigmentate de Am citit cu mîndrie şi a- de istorie milenară. Nimeni dreapta pe scut, pe cei care, ce nu cunoşti prin veacurile
drapelele ţării şi ale parti­ în cuvinte calde, pornite leasă satisfacţie patetice şi români şi neromâni, cu ştiin­ lumii moartea
muzicii u- din înţelegerea gravităţii şi nimic nu mă poate con­
dului, cu pancarte şi lo­ memorabile pasaje clin expu­ vinge că există lecţie mai ţă sau fără de ştiinţa, i-au ci doar doinirea
zinci, cu portretele condu­ actualei situaţii internaţio­ nerea secretarului general al înălţătoare şi mai durabilă prezentat pe bunii mei Daci. romînescului cuvînt.
IUNIE nale, din dorinţa de a se partidului la plenara lărgită in procesul educării unui în cărţi ori în filme, ea pe
cătorului partidului şi sta­ alătura cu toată convinge­ a C. C. al P.C.R. din 1—2 patriot decit lecţia de istorie. nişte fiinţe ieşite din păduri. ANDREI CAUCAR
1
in limba tului, tovarăşul Nicolae rea efortului universal de iunie a.c., inspirate din isto­ In ce mă priveşte, amintiri­ Desfide că ţăranul a din lost mine
dacul
pentru
om
şcoală
dintr-o
patriei,
ria
Ceauşescu, se îndreaptă a opri cursa înarmărilor înflăcărată şi izvorite responsabilă le primilor ani şi de spulberat al gliei, om al ţării, ţăran. ¥Iaţa
s-au
drămuit
spre stadionul oraşului, tra­ conştiinţă de conducător cu prin vreme ; de mine, şco­ Din astfel de gînduri şi sen­
1—'85 versând oraşul vechi. nucleare şi nenucleare au un remarcabil rol în istoria larul cu tăbliţa şi boţul de timente s-au născut şl se lîterar-artistică
•ndial vorbit profesorul Ioan Oco- contemporană a ţării şi a mămăligă în traistă, îmi mai nasc cărţile mele plasate în
serial: „Jo- Pe acest traseu, coloane­ lişan, veteranul de război lumii. Nimic nu poate fi mai aminteşte doar Legenda lui timpul şi spaţiul primului
* de Camil lor de siderurgişti li se a- Virgil Pop, pioniera Adina mobilizator pentru scriitorul Dragoş-vodă. Fireşte, istorie mileniu. o „Agora 67". Revista de
’remieră tv. lătură grupuri de oameni preocupat de trecutul glorios este tot ce facem astăzi, tot înălţătoarele, nu prea tir­ cultură cu public „Agora"
Il-a ai muncii de alte catego­ Mihăilă, muncitorul Ion Be- al neamului decît viziunea ce devine mîine. Dacă aş în­ ziu şi pe bună dreptate ros­
il celor mai raru, eleva Mirela Iordan, ce se sintetizează în capi­ cerca, aş reuşi poate să titele cuvinte despre ţărani, din Brad .şi-a desfăşurat cel
nelodii rii. Din partea opusă, din lucrătoarea comercială Ro- tolul doi al expunerii asu­ scriu cărţi inspirate din a- la încheierea lucrărilor ple­ de-al 67-lea număr. Des­
oraşul nou, vine altă co­ zalia Cuteanu. pra trecutului şi prezentului, ceste zile istorice, neatinse narei, de către tovarăşul chis cu editorialul „Sub
loană formată din construc­ viziunea unui conducător an­ şi neînfrumuseţate de patina Nicolae Ceauşescu, îmi aduc semnul revalorificării" (Ti-
. în cadrul mitingului, oa­ corat cu toate fibrele fiinţei vremii şi aburul mitului. în minte cuvintele istoricului
tori, cadre didactice, elevi, menii Călanului au adoptat şi simţirii în destinele ţării. Este de netăgăduit că ado­ A.D. Xenopol care deschid beriu Vanca), numărul re­
al
generaţiei
din
lucrători din unităţile pres­ textul unei telegrame adre­ Pornind de la sublinierea lescenţa trăită mea, sub a semnul u- capitolul românilor" doilea „Dacă „Is­ vistei din această lună a
însă
:
toria
mele
că „nu se poate vorbi despre
tatoare de servicii şi comer­ sate Comitetului Central al educaţie patriotică socialistă nei istorii de frustrări, ră- elementul nou (roman) ce beneficiat de rubricile aş­
ciale. fără cinstirea trecutului, a mîne resortul care mă în­ venea să se altoiască pe teptate : cartea de proză
: 6,ou Bulc- partidului, t o v a r ă ş u l u i muncii şi luptei înaintaşilor toarce statornic spre epoci vechea stirpe tracică din „Linia şi sfera" de Radu
0 Aclualita- Marşul păcii se încheie Nicolae Ceauşescu, şi al u- noştri", găsesc potrivit să demult apuse. Simt că şi eu, poalele munţilor Carpaţi, era
ninute; 8,00 pe stadion, unde are nei Moţiuni adresate celei destăinui şi pe această cale fiul unul şir necurmat de superior acesteia in cultură Ciobanu (Ionel Golcea),
satelor ; joc un emoţionant mi­ cititorilor de ce mă pasio­ ţărani, care ajunge pînă la şi inteligenţă, in caracter nu peisajul liric l-a conferit
duminical ; de a doua sesiuni speciale nează şi mă inspiră istoria, oştenii lui Burebista, am o putea să o întreacă... Să nu „Miracolul luminii în poe­
pentru toţi; ting, de exprimare a gîn- a O.N.U. consacrată dezar- în special cea mai frămînta- datorie sacră şi o povară ne fie deci silă, dacă şi sîn-
il; 13,15 Noi durilor şi sentimentelor de bării, prin care îşi reafir­ tă (şi mai „atacată" porioa- prea grea pentru firavul gele Dacilor se va fi ames­ zia lui Eminescu" (Dumi­
muzică u- pace, de viaţă liniştită pe mă voinţa hotărîtă de a dă de către unii aşa-zişi is­ condei, aplecat prea tirziu tecat în naţionalitatea noas­ tru Ciur), iar o posibilă
arietăţi fol­ torici), perioada etnogenezei pe coala însetată, aceea de tră, căci dacă Dacii nu au lectură a poemului „Lucea­
ii da veselă; care oamenii din acest cen­ face tot ce le stă în pu­ poporului romăn. înainte de a lumina, cit îngăduie cuge­ ajuns şi ei un popor mare
; şlagărului tru muncitoresc clocotitor tinţă pentru ca dezarmarea toate fiindcă sint român, tul şi priceperea o epocă de şi însemnat, aceasta fu da­ fărul" a făcut-o Fel ici a
1 Din inre- contemporan cu această isto­ o mie de ani, uneori voit torit oarbei fatalităţi care ii Neag. Celelalte rubrici au
«rigoraş Di­ şi-o doresc pentru a-şi pu­ şi pacea să devină realităţi rie şi responsabil de ea. Prin uitată, cîndva hulită de că­ aduse în lovire cu Romanii fost susţinute de S. Costi-
bui artelor; tea consacra priceperea, ta­ ale planetei noastre. lungul şir al strămoşilor îm- tre cei care nu au suferit la care erau mai puternici de- na, V. Trufaşu, Eli Oprişa,
î ştiri; 16,05 pămînteniţi sub glie, mă simt noi trăsături ale fiinţei de eît ei".
; 17,00 Tea- contemporan eu întreaga is­ neam ce ne fac aleşi între Răstălmăcind, cum mă În­ Anamaria Stoica, Emilian
57 Divertis- torie a neamului meu, de la aleşi: omenia, hărnicia, mo­ deamnă inima, în contextul Radovici, Marin Stan, Ni­
18,00 Bule- Un om cu miini de aur cei care astăzi împlinesc şi destia, ospitalitatea, dra­ celor spuse mai sus despre colae Heinrich, Georgeta
5,05 Publici- auresc spicul de grîu pe Va­ gostea pentru vecin, dem­ ţărani, gîndesc : ce putea să
cotcca pen- facă Iile Moromete, nemuri­ Bodiciu, Traian Bosdar.
şi
ca­
păsto­
Itadio jurnal; lea Seca.şului pînă şi la făurarii nitatea ne-am migala cu prin torul ţăran al regretatului • Vernisaj. Ieri după-a-
desfăşurat
rii,
re
agricultorii
trări de mu- şi gindire de inginer Pelasgi care au civilizat Eu­ veacuri de istorie, eroi­ Marin Preda, dacă timpul nu
20,30 Tur- ropa vieţuind pe Arcul Car­ că în măreţie ca şi în sim­ a mai avut răbdare ! miază, la Galeriile de artă
•; 22,00 Ra- patic. plitate. Ţăranul din mine, Iată de ce eu, cînd scriu ale Fondului plastic din
Panoramic (Urmore din pag. 1) tele ei îmi dau satisfacţii. despre istoria veche a nea­ Deva a. avut loc vernisajul
este
ce
şi
Iată
mai
eară de ro- Totuşi, odată, m-am simţit nu-mi de poate nu-mi indiferent adică tot ce am celor bun, mului, scriu despre ţărani. expoziţiei personale Mircea
desfide
care
fi
numele
în
Buletin de cum se face şi cum se scrie prin vremi au ţinut stingă
eă de dans; unele pentru obiective de tare mîndru. Trebuiau exe­ istoria neamului meu, ctitor pe coarnele plugului şl GLIGOR HASA Bîtcă. Cunoscutul artist
stop muzi- importanţă naţională, ca cutate nişte lucrări com­ plastic devean a expus 20
cele de la Moldova Nouă plexe şi importante. Ni s-au V_________________________ _____ J de lucrări de pictură.
sau Roşia Poieni. Aşa am dat nouă. Toţi erau cu ochii
ajuns să le facem tot mai pe noi şi mulţi credeau că
lAs bune, de mulţi ani nu mai nu vom reuşi. Am reuşit şi
g52ES@SES£31 avem reclamaţii in ce pri­ m-am bucurat, nu atît pen­ Gala cenaclurilor
veşte calitatea. tru premii şi felicitări, cit
ci— n gal-
lub.rea are - Este o diferenţă faţă pentru faptul că le-am dot
I-II (Arta); de 1949, cînd v-aţi început de cap.
Semnul şar- meseria aici... Azi Cenaclul pionieresc „Mugurii" Hunedoara
; Cinci pen- - Dar necazuri, n-aţi a-
ilerurgistul); - Oho, ca de la cer la vut niciodată ?
Vrta); Căpi- pămînt. Era doar un ate­ Şi atunci înţeleg fericirea. Din vîrf de munte pînă-n largul
i (Construc- lier, ăsta in care lucrez şi - Au fost, cum nu ! A-
şani : Poli- veam de executat şi mon­ JtwLtid Au fost şi zile întristate de ploi mării.
t (Unirea) ; acum, dar mult mai mo­ tat turnurile pentru nişte Sub steagul Iui noi ne unim. -
istici (7 No- dest. Astăzi uzina a crescut Partidule, îşi sînt datoare dar soarele a răsărit din nou
INI: De la 9 mult. Făceam, în acea vre­ puţuri de extracţie la mi­ şi-atunci am înţeles ceva mult mai Partidul e a noastră viaţă,
■ ; Madona nele Aghireş şi Voievozi. Pentru ţara-mi ca o floare, E munca de pe ogor.
iresc); VUL- me, ceva confecţii metalice Zeci de subansamble şi pie­ Chiar cu viaţa mea întreagă adine,
meu e iubi- şi meşteream la roţile va- Care-mi este atît de dragă. El ne îndrumă şi ne-nvaţă
II (Luceafâ- goneţilor. Astăzi, cite nu e- se metalice ce urmau să fie Ceva ce nu pot spune în cuvinte.
Saltimbancii îmbinate prin şuruburi. Erau Ochii tăi m-au învăţat să privesc Cum să privim în viitor.
l'RILA: Ca- xecutăm ! Şi pentru export. mii de găuri, care trebuiau Tu eşti al nostru-ndrumător,
•a (Muncito- Vagoneţii construiţi de noi Ce urci mereu cutezător marea şi munţii, pădurea şi oamenii, CRISTIAN ACIOBĂNIŢEI
IASA : Ma- au ajuns şi prin America să se potrivească perfect să privesc în ochii istoriei drept.
Iuncitoresc); la montare. Ne-au scos şi Spre cuhnile împlinirii clasa a Vlll-a
.gar 18 (Rc- Latină. Se execută astăzi sufletul din noi, dar am In ţara înfrăţirii. Ochii tăi m-au învăţat să iubesc
3: Convoiul la Crişcior confecţii meta­ reuşit. Emoţii din acelea
GURABAR- lice pentru toată ramura locurile, florile.
I-II (Mine- minieră. De exemplu, tot numai acum parcă mai am, Acum, te rog fierbinte, Mamă, în ochii lăi îmi citesc
E : Kramer cu nepoţelul. Are şase ani Cum aş ruga un părinte £umea aa ţi a ta
■ (Patria) ; echipa noastră a avut pri­ şi la toamnă merge la Să-mi dai putere să cresc, viitorul...
"(Flacăra) ; lejul să execute pentru Ca ţara-mi s-o înfloresc!
: Un şerif prima dată în ţară sepa­ şcoală. De acum mă fră- RALUCA BUSUIOC Copile, dă mina cu vitejii munţi,
Casa de cul- mint, cum o fi, cum s-o
1 : Vulcanul ratoare electromagnetice. descurca. MARIA POIANĂ clasa a Vil-a loacă-te cu soarele, cu cerul
'.I: Aventuri - Se spune că mulţi din­ Copile, întinde mina spre fericire
iului; CA- tre muncitorii de nădejde - Sînteţi un meseriaş clasa a Vîl-a
?re la dra- ai uzinei au trecut prin foarte priceput, dar am a- Şi vei vedea :
(Casa do flat că aţi rămas şi un om Dacă aş putea
ra mea stră- mina dumneavoastră, au Lumea va fi a ta.
mic); SIME- învăţat meserie, s-au for­ al satului, al pămîntului. A-
îoţul (Murc- veţi o gospodărie frumoasă Stunedaata Copile, ochii tăi lumină să cearnă.
ntaj (Lumi- mat ca oameni in echipa în satul Zdrapţi, munciţi pe Eu dacă aş putea
: Munţii în lui Matei. Unii dintre ei Trupul tău să se scalde în lumină.
tl). chiar v-au depăşit, ierarhic terenurile cooperativei agri­ In zadar coboară seara Aş împărţi lumea în două Copile, priveşte orizontul fericirii
vorbind, au ajuns maiştri, cole, sînteţi mereu în frun­ Că la noi, la Hunedoara © parte, cea cu porumbei, flori şi Şi vei vedea :
ingineri ş.a. Mulţi au ră­ te ia acţiunile obşteşti şi Soarele nu-şi stinge para. oameni buni
mas în uzină, alţii au ple­ gospodăreşti. Cum se împa­ îl veghează ne-ncetat Ne-am ţine-o nouă Lumea va fi a ta.
tS2SlSSSSî3 cat. Dintre aceştia toţi, ca­ că statutul de muncitor cu Fraţii mei cu pieptul lat Jar cealaltă jumătate
re v-a rămas mai mult la cel de ţăran ? Copile, urăşte întunericul
abil pentru în măreţul combinat.
me caldă şi suflet ? - Foarte bine. N-am uitat Cu noroi şi beznă, Iubeşte cerul albastru pictat cu
i treptat in­ - Da, au fost cîţiva. Mă niciodată rosturile pămîn­ Cerb cu inima de fier, l.e-ara da-o celor care vor război porumbei t
ul temporar bucur de reuşita fiecăruia, tului, în ceasurile libere mă
or cădea a- Peste care largul cer Să se tîrască neîncetat Copile, pace să visezi
însoţite de sînt chiar mîndru fiindcă întorc cu bucurie Ia el, îl Pune-obraz de giuvaer. Prin beznă şi noroi
trice. Vîntul pot spune despre unii că muncesc cinstit, cu toată Şi vei vedea :
arat, cu in- mi-au fost colegi de echi­ familia şi culeg roadele. Cit Şi-atunci, cînd vor vedea Lumea va fi a ta.
iporare de LIANA CHINC1U
i sud şi sud­ pă şi am tras cot la cot despre sat, fiecare are da­ Ce bine e la noi
urile minime cu ei. Dar parcă mai lingă toria să contribuie la în­ clasa a !V-a Să dorească şi ei pace, nu război. Copilărie, pace, viitor,
grade, iar suflet îmi sînt cei care au frumuseţarea şi ridicarea Cuvinte care sădesc lumină şi
ntre 27 şi 30
rămas lingă mine: losif Al- lui. Chiar în aceste zile vom IONELA VLAD căldură.
măşan, Liviu David, Petru începe lucrările de moder­ Cmtec petiitu
toarelc trei nizare a străzii noastre. A- şoim al patriei Copile, sînt cuvintele tale,
în general Circu, de exemplu,..
cerul mai - Legat de munca dum­ nul trecut am făcut cana­ păstrează-Ie
acal vor că- neavoastră, cînd v-aţi sim­ lizarea, acum o vom pava. acâii mamei Şi vei vedea :
ploaie, în- ţit tare mîndru, tare mul­ Nimic nu-i greu sau impo­ Căîăuza
rcări electri- Că toată lumea va fi a ta.
sufla mode- ţumit ? sibil cînd munceşti cinstit, Simt în adîncul sufletului
'icări tempo- - îmi place meseria, o cu răspundere. De aceea, CORNELIA MADAŞ
(Meteo- Albastrul senin al copiilor tăi. Partidu-i călăuza ţării,
îu: A. Pron- fqc cu pqsiune şi răbdare, mă simt mulţumit şi la u- Parcă m-ar privi cerul senin Speranţa celor ce muncim, clasa a Vlll-a
munca în sine şi rezulta­ zină, şi acasă.
V_________________________________ ___________________J