Page 88 - Drumul_socialismului_1982_06

m§. i DRUMUL SOCIALISMULUI NR. ? 66! ® DUMINICA, 27 IUNIE 1982

De Sa inspectoratul şcolar Judeţean

Se mai fac înscrieri, în Liceul inel. Calau — rneta- muş 36, Velei 36, Posti şu
clasa a IX-a, în limita lo­ lurgie 105 ; Liceul ind. „A- Mare 35, nr. 5 Hunedoa­
curilor planificate, la ur­ vram Iancu“ Brad — mine, ra 51 ; la profilul mecanică,
Ministrul afacerilor externe aî Lucrările celui . mătoarele licee şi profiluri: petrol, geologie 103, indus- de la şcolile generale cu
trial-agricol 39; Liceul ind.
treapta î de liceu : nr. 5
Liceul irul. nr. 1 Deva —
României a fost primit la Casa Albă de-a! XII-!ea profil mine, petrol, geolo­ Barza — mine, petrol, geo­ Hunedoara 43, nr. -2 Simc-
10;
logie
ria 11, nr. 6 Petrila 12,
gie — 33 de locuri ; Liceul
construcţii
105,
Congres al irul. nr. 3 Deva — materia­ Liceul agroindustrial Geoa- Vorţa 5, Cerleju de Sus 15,
WASHINGTON 21!. ~ tinde în continuare rapor­ le de construcţii 29, me­ giu — industrial agricol 17; Ghelari 19, Teli.ucu Infe­
rior 47, nr. 1 Uricâni 37,
Liceul
agroindustrial
Iiiu
canică 45, prelucrarea lem­
Trimisul Agei-pres. Neagu turile româno-americane. Uniunii nului 56, construcţii 35 ; — industrial agricol 44. Băiţa 20, nr. 6 Petroşani
Udroiu, transmite:, Minis­ în cursul întrevederii s-a Comuniştilor Liceul ind. nr. 4 Deva — Se mai fac înscrieri Ia 12, Brazi 4, nr. 1 Petrila
efectuat un schimb de pă­ construcţii (!. română) 30, profilul industrial-agricoi 74, nr. 4 Vulcan 2, nr. I
trul afacerilor externe al
reri asupra unor probleme din Iugoslavia J construcţii (t. maghiară) 25, la următoarele şcoli gene­ Hunedoara 87, Căian 97,
Republicii. Socialiste Româ­
internaţionale actuale şi. mecanică (i. română) 17, rale cu treapta T de liceu: nr. 2 Uricani 32, nr. 1 Lu­
nia, Ştefan Andrei, a fost îndeosebi, eu privire la si­ BELGRAD — Trimisul \ mecanică (1. maghiară) 1, Pui 37, Dobra 30, Vaţa de peni 60, nr. 1 Petroşani 25,
primit, la Casa Albă, de tuaţia din Liban, s-a ex­ Agerpres, S. Moreovescu, « electrotehnică 4; Liceul ind. Jos 15. Iscroni 14, Beriu 12, nr. 2 Petrila 8 şi la alte
George Bush, vicepreşedin­ primat voinţa de a se dez­ transmite: într-o atmosferă § Petroşani — mine, petrol, Bal.şa 22, Băcia 31, Boşo- profiluri: şcolile generale
volta conlucrarea celor sărbătorească, în „Sala * geologie 144, construcţii rod 24, Buceş .36, Orăştioa- nr. 2 Simeria — construc­
tele Statelor Unite ale A-
două ţări în sfera relaţiilor Congreselor" de la centrul ţ Î36, industrie uşoară 30 ; ra de Sus 28, Rapoltu Ma­ ţii 30, nr. 6 Petrila — pre­
mericii. internaţionale. în interesul „Sava“, au început slmbătă * Liceul ind. nr. I Lupeni — re 22, Rîu de Mori 29, Ro- lucrarea lemnului 30, Baru
în cadrul convorbirii ca­ soluţionării marilor proble­ lucrările celui de-al XII- > mine, petrol, geologie 56, mos 22, Sarmizegetusa 26, — materiale de construcţii
re a avut loc, a fost expri­ me care confruntă omeni­ lea Congres al Uniunii Co- § construcţii 71; Liceul ind. Sălaşu de Sus 29, Sîntă- 34, Baia de Criş — silvi­
mată satisfacţia pentru e- rea, al cauzei păcii, des­ muniştilor din Iugoslavia. * nr. 2 Lupeni — chimie in­ mărie Orlea 26, Topliţa 30, cultură şi exploatări fores­
La forumul suprem ai | dustrială 20, mecanică 3;
Toteşti 26, Zam 19, Şoi-
tiere 18.
voluţia ascendentă a rela­ tinderii şi colaborării între comuniştilor iugoslavi par- *
ţiilor de cooperare dintre toate naţiunile. ttcipă 1 547 de delegaţi, re- |
România şi Statele Unite şl întrevederea s-a desfăşu­ prezentind pe cei 2.2 mi- ;
a fost manifestată dorinţa rat intr-o atmosferă caldă, lioane membri ai U.C.T. s DUminiCAL
Sînt, de asemenea, pre- *
celor două state de a ex- prietenească. zente peste 130 de delega- »
ţii ale unor partide comu- § 1
Intervenţia reprezeutaatwitii român nişte şi muncitoreşti, soci a- » ŞT!ATI C Ă . . . DIALOGURI... POSIBILE
liste şi social-democrate, |
ale altor partide progresis- , ... în Pădurea Bejan din apropierea Devei, Profesorul il întreabă pc unul dintre stu­
Ia sesiunea specială a Adunării te şi mişcări de eliberare * speciile o principale de restrfnsă, cresc ţara noastră toate ? denţi :
laolaltă
pe
suprafaţă
— Care aste funcţia ficatului ?
stejar
din
naţională din întreaga * O suprafaţă de 70 hectare din această pădure — Circulaţia singelui.
1
Generale consacrate dezarmării lume. Partidul Comunist Ito- « a valorii sale deosebite pentru selecţia plantelor. naturii, datorită — Atunci care mai e funcţia inimii ?
monument
al
declarată
fost
— Dragostea, domnule profesor.
mân este reprezentat de o I *
nu­
...
teritoriul
află
NAŢIUNILE UNITE 26 tru o lume a dezarmării şi delegaţie condusă de tova- jj meroase pe specii de judeţului nostru se monumente — Tută, de ce Victoria este reprezentată
plante,
declarate
{Agerpres). — în cadrul păcii. Ei sînt ataşaţi cauzei răşui Emil Bobu, membru | ale naturii şi apărate de lege ? Dintre ele, a- printr-o femeie ?
dezbaterilor sesiunii spe­ al Comitetului Politic Exe- » mintim cîteva: Horea de colţ, tisa, zimbrul, — Ai să înţelegi clnd te vel însura.
smîrdaru.1,
papucul
ciale a Adunării Generale întăririi securităţii, a dezar­ cutiv, secretar al C.C. al f ghinţura, laleaua pestriţă, ghimpele, angelica, *
iedera
neagră,
doamnei,
mării in Europa şi în lu­ P.C.R. :
consacrate dezarmării, a centaurea, macul şi crinul de munte. Entuziasmată de noul său regim de slăbire,
iuat cuvîntul reprezentan­ me, opririi amplasării şi Congresul a fost deschis | . . . sînt în judeţul nostru şi multe animale Mary îşi anunţă consortul că va sărbători Anul
tul Comitetului naţional ro­ dezvoltării de noi rachete de tovarăşul Duşan Drago- * declarate monumente ale naturii, fiind astfel nou cu o femeie dc 50 de kilograme. soţul. Despre ce fe­
!
—
savaţ, preşedintele Prezi- *
spune
Formidabil
de
?
ocrotite
lege
nea­
mân „Oamenii de ştiinţă şi cu rază medie de acţiune dlulul C.C. al U.C.I. « gră, risul, marmota, Printre acestea : capra munte, meie e vorba ?
cocoşul
de
corbul,
pacea", prof. univ. Gheor- pe continent, făuririi unei % bufniţa, acvila de munte şi de cimp, flulurasu! k
După alegerea organelor t cie stîncă şi mierla de piatră.
ghe Ciuciu, secretar al co­ Europe fără arme nuclea­ de lucru ale congresului şi * Un dialog posibil Intre un şofer şi un pieton:
vina
.
mitetului. re. Savanţii românf apro­ salutul adresat delegaţiilor J Lunvanilor . în fn sus, se Munţilor Şurlanu. pe şi valea bine — meseria ! Conduc dumitale ! de Eu mai îmi bine de
numai
cutioso
.
vestul
E
maşina
interesant
va­
un
află
Oamenii de ştiinţă din bă şi susţin consideraţiile străine participante, tova- 4 riat relief carstic, care cuprinde citevu mari 20 de ani.
Şi
—
ou
mi-o
cunosc
perfect
ţara noastră, a spus vor­ Marii Adunări Naţionale, răşui Duşan Dragoşavaţ a v peşteri, cunoscute şl declarate monumente ale De 50 de ani merg pe propriile-mi picioare ! pe a mea !
prezentat raportul „Lupta | naturii, rezervaţii speologice, dar şi eu impor­
bitorul, sprijină politica ale preşedintelui Nicoiae pentru progresul multila- » tanţă paleontologica şi arheologică 1 Cea mai *
şi
importantă
mare
această
peşteră-
externă a României, iniţia­ Ceauşesou, privind proble­ teral al Iugoslaviei s-ocia- | zonă este mai de la Cioclovina — clin lungime Un dialog intre două cunoştinţe :
cea
în
tivele sale în favoarea pă­ mele care fae obiectul ac­ liste bazate pe autocondu- J de peste 400 metri, cuprinzînd numeroase cori­ —■ Ştii că s-a încheiat disputa dintre ilarry
doare şi încăperi — la care se poate ajunge fie
cii, a cooperării şi înţele­ tualei sesiuni speciale con­ cere şi nealiniere" în care > de la Pui. prin Feciori, Ponorici. tic de la Că­ şi Peter ?
este analizată detaliat, 1 ian, prin Boşorod. — Au îngropat, in tine, securea ?
gerii între popoare, elabo­ sacrate dezarmării, prezen­ situaţia politică, economică î — Nu, l-au îngropat pe I-Iarry !
rate şi promovate cu par­ tate de ministrul de exter­ şi socială a Iugoslaviei în \ *
ticiparea directă a preşe­ ne român, din împuternici­ perioada care s-a scurs de J Intr-un magazin cu păsări cînlătoare :
dintelui Nicoiae Ceauşesou rea preşedintelui Nicoiae la Congresul al Xl-lea ai I n CĂLDURÂ —• Ieri am cumpărat de la dumneavoastră un
— militant neobosit pen- Ceauşesou. can.sr.
ORIZONTAL: 1) Te tratează cu căldură: 2) — Da, şi ? !
Se spune la necaz — încălzitor; 3) Călduri es­
tivale — Sc spune la plecare; 4) Păsări din ţă­ — Acasă am constatai că era şchiop...
rile calde — Poet maghiar, autorul poeziei „Ză­ — Păi. ce doriţi ? Să cinic, sau să danseze ?
puşeala"; 5) Trage la dreapta (reg.) — Fus gol ! +
— Peşte scos din ape ! ; 6) în circulaţie ! —
!
la
foc
Răcoritoare
—
!
@11 Mundia! ’S2@ i Una cu — Mîncare Ruptă pasăre; fugă; li) 7) Calea victo­ înlr-un restaurant : tc rog, cartofii aceştia sc mă-
estivală
dc
Chelner,
—
riei ! — Căldură mare; 0) Se Înroşeşte Ia foc nincă eu degetele ?
— Fierbinţeală — Legendar; 10) Caldă este fo­
losită la... călduri mari: li) Dezamăgit — Arde — Nu, domnule 1 'Degetele se mănîncă se­
.Dar surpriza a venit dc la « Carlos Alberlo (antreno- 5 la... călduri mari. parat.
Valencia, unde solida echipă rul Kuweitului) : „A fost un ' k
Irlanda de Nord a învins Spa­ meci atletic, dar loial. Anglia î VERTICAL : l) Atribut tematic estival ; 2)
nia, printr-un gol marcat în însă m-a dezamăgit, după ce ] Călduroasă (flg.); 3) A emite căldură — Roşii ...Şi la o imerie :
minutul 41 de Joseph Arm- o considerasem una din ma- . de cîmp fslng.) ; 4) Virus decapitat ! — Căl­ Mai doriţi ceva pc faţa cînd iermin dc*
strong, al 100-lea gol al aces­ rile favorite. Acest turneu fi- I dură — Intrate în comă !; 5) Răcoritor estival bărbierii ?
tui campionat. „Ca şi in pri­ nai a demonstrat progresele J — Pe jumătate jalnic!; 6) Trag cu urechea — — Da, dacă s-ar puica. lăsaţi-rn.i nasul !
mele sale două meciuri, scrie importante Înregistrate in ţii- , A aprinde; 7) Te iau cu călduri — Tratat cu
AFP, Spania a fost lipsită de rile ..mici" şi scăderea nivelu- i multă căldură: 8) Are „călduri" uneori — In
un veritabil conducător de joc. lui fotbalului european". , ajun !; 9) In năduşeli ! — Haină — Te primeşte
Atacurile lor au eşuat mereu cu căldură; 10) Bază navală (pl.) — Căldură
în faţa portarului Pat Jennlngs Georg Sclimidt (antreno- j mare; U) Veche; măsură — Ştrand de circum­ mat în mm mnhm
(37 de ani), al cărui ţipător rul Austriei): „N-a fost vorba t stanţă — Răcoritor şl gulcrat.
tricou galben apărea peste tot. de nici un aranjament din '
Am văzut o echipă a Spa­ partea noastră şi nu înţelc- I TEOF1L POP Controlul poziţiei
niei de o ineficacitate şi lipsa gem reacţia publicului. N-am “ Cercul rebusist „Dacia"
Ultimele meciuri cont Ind pen­ de imaginaţie totale". .jucat pentru a pierde, dar e- ' Hunedoara Alb : Rd4, De4. Nt4.
Negru : Rdl. Nai. pb2 şi h 4.
tru primul tur ai campionatu­ Anglia, la rindul ei. a ju­ chipa R.F. Germania este foar- |
lui mondial de fotbal au fost cat economicos împotriva Ku­ te puternică".
marcate, relevă coresponden­ weitului, cîştigînd doar cu 1—0.
ţii agenţiilor internaţionale de Fotbaliştii englezi sînt. remar­ ® Jupp Derwall (antrenorul |
presă, de surprinzătoarea în- că France Presse, neinvinşi, R.F. Germania): „Este o ofon- J
ca şi cei brazilieni. să să fim acuzaţi de înşelă- '
frîngerc a spaniei in faţa Ir­ ciume. Am fi vrut să marcăm 2
landei de Nord — care face Iată componenţa grupelor se­ mai multe goluri, dar n-am *
Ca gazdele să fie repartizate mifinale : grupa A (la Barce­
Sntr-o grupă semifinală foarte lona, pe stadionul „Nou putut. Runimenlgge şi SlilicUc >
Câmp") : Polonia, Belgia, resimţind din nou dureri". I
dificilă, alături de R.F. Ger­ *»
mania şi Anglia — precum şi U.R.S.S.: grupa B (Madrid,
de cererea făcută de Federa­ ..Santiago Bernabeu") : R. F. o Jose Emilio Sanlamaria |
Germania, Anglia, Spania ; (antrenorul Spaniei) : „Am ju- 1
ţia algeriană de fotbal către cat bine, dar n-am reuşit să '
F.I.F.A. prin care se cere des- "grupa C' (Barcelona, „Saria"): marcăm. Arconada, care şi-a |
aalificarea formaţiilor R. F. Italia, Argentina. . Brazilia ; petrecut vremea privind mc- ?
Germania şi Austriei, care. grupa D (Madrid. ..Viccnte ciul, a primit un gol uşor. E- '
apreciază forul sportiv alge- Calderon") : Austria. Franţa, chipa -Spaniei nu este o for- |
rian, s-ar fi înţeles asupra re­ Irlanda de Nord. Primele me­ maţie care joacă prost, este o "
zultatului, în urma căruia Al­ ciuri din această fază a com­ echipă defensivă şi dc contra- '
geria a fost eliminată din petiţiei au loc luni: Polonia — atac, cea mai bună, totuşi din a
competiţie. In legătură cu me­ Belgia şi Austria — Franţa. grupa a. 5-a. împotriva Angliei J
şi R.F. Germania vom juca la J
ciul, agenţia France Prcsse no­ posibilităţile noastre maxime". |
tează: „Ca la corrida, la pă­ DE CI. All AŢII
trunderea în arenă a unul o Biily Bingham (antrenorul '
taur „manso", adică fără for­ Ron Grecnwood (antreno­ Irlandei de Nord) : „Din punct |
ţă şi prea puţin combativ, rul Angliei) : „Am tăcut cel de vedere fizic, echipa noas- s
tră a fost foarte, bine pusă la ,
spectatorii spanioli au agitat mai slab meci al nostru din
punct şi am terminat meciul | DEZLEGAREA CAREULUI SOLUŢIA PROBLEMEI
batiste albe, cerînd astfel în­ primul tur. Sper ca în faţa mult mai bine. în privinţa' Ut- „ APAKUT ÎN ZIARUL Nit. 7 GSS : DIN ZIARUL NK. 1855
locuirea celor 22 de actori ai R.F. Germania, în turul doi. rului doi. Franţa şi Austria j
acestei partide. O partidă care, să evoluăm altfel. Cit despre sint două formaţii pe care le 3 .1) Danga — Totan; 2) Orar — Palade: 3) Bă- 1. Da 3 — a3 , Re3 — dg.
cunosc destui de puţin. Dar - nuţă — Crud; 4) Ota — Apl — Ene; 5) S — 2. Da8 — a 3 mat.
timp dc 45 do minute",- s-a ju­ kuweitient, ci au realizat un
în acest stadiu al competiţiei | Săram — Ai; 6) Dima — Iţit; 7) Ar — Ene'scu
cat liniştit în jurul cercului meci bun. rămînînd fideli ma­ vor trebui să se teamă de î — A; 8) Lat — Imc —• Bir; 9) Ogor --- Ţarină; I........................... T oi
din centrul terenului". nierei lor de joc ofensiv". noi“. 10) Comună — Aret; 1 1 ) Asana — Spice. 2. Da li — C4 (f 3) mat.
COL6GIUI DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, ion Ciocîe'i, îiberiu isîrcsîe Redactor şef). Lucio Eleno Licîu, Gheorghe Pavel (fedactor şef adjunct). Vasile Pgţan, Micoiae Tîrcob
Preţul abonamentelor i lunar — 13 îelţ trimestrial — 33 lei; pe 6 luni —
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str. Or Petro ©roza, ar. 35. 78 leit anual — 158 lei. Taxa de distribuire ia domiciliu — 6,30 Iei lunar. a
5
Telefoane! 11275. 1158», 12157. Telex i 72288 Abonamentele ss Sao !a oficiile poştale, factorii poştali şl difuzării voluntari '4*
o i
TIPARUL j Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 2:>7 din întreprinderi şl Instituţii s |
1