Page 89 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 89
Le invitaţie tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU,
preşedintele Republicii Socialiste România,
ier: a sosit în Capitală, Riciiard Nixon,
tos! preşedinte al Statelor tiuite ale âierioi
La invitaţia tovarăşului Au fost prezenţi Samuel româno-americane, r.recum
Nicolae Ceauşescu, preşe Fry, fîisărcinat cu afaceri şi în legătură cu unele as
dintele Republicii Socialis a.i. al S.U.A. la Bucureşti, pecte ale situaţiei interna
te România, luni după-a- şi membri ai ambasadei. ţionale.
miază a sosit în Capitală . -k Convorbirea a decurs
Richard Nixon, fost pre într-o atmosferă cordială,
şedinte al Statelor Unite a- T o v a r ă ş u l Nicolae prietenească.
le Americii. Ceauşescu, preşedintele Re tV
Anul XXXIV, nr. 7 662 MARŢI, 29 IUNIE 19S2 4 pagini - 50 bani Pe aeroportul Otopeni, publicii Socialiste România, Preşedintele Republicii
oaspetele a fost salutat de l-a primit. luni după-a- Socialiste România, tovară
tovarăşii Gheorghe Rădu- miază. pe Richard Nixon.
Ceauşescu,
Nicolae
şul
a
lescu, vicepreşedinte a! fost preşedinte al Statelor oferit, luni, un dineu in
Îîi spiritul expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu Consiliului de Stat, Vasiie
Pungan, ministru secretar Unite ale Americii. 'mo a rea fostului preşedinte
întîlnirii,
s-a
In
cadrul
la plenara lărgită a C. C. a I P.C. R. de stat, consilier al preşe procedai la un schimb larg al Statelor Unite ale Ame
Republicii,
Gheor
dintelui
ricii, Richard Nixon. care
ghe Dolgu, adjunct al mi de vederi in probleme pri se află într-o scurtă vizită
Front ul poiiîioe-ideoiocpc şi cultural-educativ nistrului afacerilor externe. vind dezvoltarea relaţiilor in ţara noastră.
ow y ,M94r a * ***** O • «•**■**■ 1 — ***** • «W< <M>«- • 1»»* , *0* -r * w-
in laţi unor comandamente de înaltă
exigenţă comunistă Materiale de
consfrucfii
! K'slâşUri al la scurtă vre- Concluzia cea mai impor izvorîte din documentele
nu• după denura lărgită a tantă degajată firesc din de partid, din indicaţiile
(' .C. al P.C MI. din 1—2. iu- dezbaterile sale, exprimă t o v a r a s u l u i Nicolae peste p!an
n ie. Congresul educaţiei in chip strălucit viziunea Ceauşescu, din legile ţării.
oblice şi culturii socialis- -dialectică, dinamică a parti Din această perspectivă, Oamenii muncii de la
V• a bene ficiat dc ampla dului asupra dezvoltării pentru organizaţiile de întreprinderea dc mate
i*. macre i: rezentală la bazei tehnico-maleriale » partid, pentru toţi oamenii riale de construcţii De
P <nv*râ de secretarul gene- societăţii şi a conştiinţei, muncii din judeţul nostru va îşi amplifică efortu
i* : ui partkiului. tovarăşul interdependenţa lor organi capătă o semnificaţie deo rile in producţie pentru
Ni"olne Cc ■ rusesc u — do că in vastul proces, con sebită sublinierea conţinu
r: :merit pe cil de euprinză- structiv. desfăşurat pe te tă in cu.vîntarea secretaru a-şî îndeplini integral
V; • )• ue ••) til- de revelator me! i a o rien tarilor el a bo rn te lui general al partidului la sarcinile la toate sorti
P e:>tru pre 'ocupările gene- de Congresul al NIT-tea al încheierea celui de al doi mentele stabilite. Dc la
r; • ■se ale i. i urtidului nostru partidului. Socialismul şi lea Congres ai educaţiei începutul anului şi pînă
o. n ta te « nre formarea şi comunismul, ca realitate politico şi culturii socialis la zi, colectivul unităţii
f ■ rm-irea oieri ară in viaţă material şi spirituală se te ; „în centrul activităţii
ri conştiinţi •i socialiste, spre făuresc de către oameni, politico-educative şi cultu a produs în plus faţă de
formarea omului nou, după cum oamenii — la rale trebuie să stea, deci, prevederile planului pes
o.visi.ruetor conştient si de riridu! lor — se. formează munca pentru realizarea în te T> 000 mc total prefa
votat al socialismului. cele mai bune condiţii a I.M.M.R. Simrria, sector ir vagoane, atelierul frine. I.ă-
şi se afirmă ea forţa cea bricate din beton. Cele CiŢUuşul Nicolae Belea execută ultima verificare pe şlautl a
inscriindu-so ca un im mai activă a societăţii toc planului în fiecare unitate, distribuitorului de aer pentru frina vagonului.
portant eveniment în viata mai în ampla desfăşurare creşterea productivităţii mai semnificative depă
poiitică a ţării, congresul socialistă. muncii, a eficienţei econo şiri s-au înregistrat la ta întreprinderea de lianţi Pava
a dezbătut pe larg activita mice şi, pe această bază, Următoarele sortimente ;
te .-t desfăşurată de partid, De aici. o altă concluzie asigurarea creşterii mai la tuburi premo (+2
de toate organismele cu dc ordin practic : că în puternice a venitului na km), la beton celular
răspunderi iu educaţie, ni treaga operă de formare a ţional, a bogăţiei naţiona Nimeni nu mai are timp
velul, conţinutul şi eficien omului nou. bueurîndu-se le a patriei noastre — sin autoclavizât (+1400 mc),
ţa acesteia, ouprinzînd Io de o atenţie de primă mă gura cale pentru asigura la fî.şii cu goluri (1-20000
1
ta i ta tea componente! or rime în orientările genera rea mijloacelor necesare mp), la vată minerală de justificări, acum se
conştiinţei sociale, precum le ale partidului, trebuie înfăptuirii programului de
ş; a mijloacelor dc desfă subordonată îndeplinirii ne progres şi civilizaţie". (+9IÎ4 tone), la plase su produce ciment (lin plin!
şurare a frontului politieo- abătute a sarcinilor eeo- date (+117 tone).
ide-ilogic si cultural. nimico-socţale .şi politice {Continuare în pag. a 2-a)
Vă mai amintiţi ? ivt'iiejuit ample dezbateri
» „Bună dimineaţa poar in colectivele de oameni ai
IA Zi In agricultură - SECERIŞUL orzului tă ! (că paznicii... croşetea muncii din toate sectoare
ză) ® Noaptea în care a le întreprinderii şi într-o
deraiat... responsabilitatea şedinţă comună a comite
o Pe uşă-j avertizarea — tului de partid şi consiliu
Fiecare oră, fiecare zi trebuie întreţinerea culturilor - obligaţie înăuntru-i nepăsarea *> lui oamenilor muncii. Pe
magazie,
Toţi
susţin
eă-i
folosite din plin la sîrlnprea şi datorie pentru toţi s-a transformat un RT în baza angajamentelor şi pro
dar e şi crescătorie o Cum
punerilor
colectivele
din
de
pe sectoare, organele
RC sau cum mănîncă re
şi depozitarea recoltei i locuitorii satelor! paraţiile milioanele produc conducere au stabilit un
program de măsuri pentru
ţiei t> Căutăm vinovaţi ex- lichidarea lipsurilor sem-
Mecanizatorii şi coope ia Peştiş au fost deplasate Acum trebuie mobilizate dustriale ale judeţului lu-
ratorii. ceilalţi lucrători ai şi au intrat la seceriş la si folosite din . plin toate erind la prăşit, la cositul
ogoarelor au reuşit ca du ferma din Tlăşdat. forţele Ia întreţinerea cul ş; strînsul finului, ceea ce Pe urmele anchetelor noastre
minică să recolteze orzul (Jele trei combine din turilor, aceasta fiind o o- denotă înţelegerea răspun
de pe aproape 400 ha, să formaţia care acţionează bligaţie si o datorie de derii ce le revine pentru terni, pentru acoperirea ne
baloteze si să transporte ia G.Ă.P. Oristur, In vola marc răspundere patrioti înfăptuirea obiectivelor cu ajunsurilor interne ! » Ser naiate. de îmbunătăţire a
paiete de pe circ i 200 ha. nţi: cărora se aflau Gheor că pentru toţi locuitorii sa prinse în programul de viciu PPUP Posibilă pis activităţii de gospodărire a
O mare concentrare de ghe Dorii, Erai! Suciu şi telor. Este vorba de asi a u to a pro v i /. i on a re te ri to- tă a uitării profesiei ? I a bunurilor materiale, de
forţe am înliinit ta seceri Trandafir Suita, au lucrat gurarea piinii noastre şi rială. întărire a ordinii şi disci
şul orzului la ferma din din plin ia seceriş. Aici, nimănui nu-i poate fi in La întreţinerea culturilor Erau subtitlurile ce sin plinei".
Poştiş. a l.A.S. Simen a. s-a strins recolta sie pe diferent cum sînt îngrijite — ne spunea ing. Tranda tetizau numeroasele nea Deci, intâ-ne, după o ju
unde — datorită hărniciei şi întreţinute culturile, da fir Mihoc, de la C.A.P. Ră- junsuri constatate, la înce mătate de an — timp su
>' eforturilor depuse de 05 ha 'din '85 lia. I.a trans că fiecare bucată de pă- dulcşll — acţionăm cu ţoa putul anului, în activita ficient pentru ca majorita
cei 14 combineri care lu portul ••ecoltei lucrau Va- mint cultivată dă maximum le forţele satelor Toţi coo- tea colectivului de la între tea măsurilor adoptate în
crau aici pentru sţringerea prinderea de lianţi Deva- urma acţiunii de presă din
ia timp şi fără pierderi a N. BADIU de randament sau nu. Am N. ZAMFIR Chi.şcădaga, neajunsuri re ianuarie să fie materiali
recoltei, intre care Toan înliinit în aceste zile mulţi levate concret în ancheta zate — pe urmele anchetei
Piiot, Constantin Burlacii. (Continuării <n pag a 2-a) muncitori din unităţile in (Continuate in pag. a 2-a} cu titlul „Economia are ne
Petru Goia. Vinrel Vaida. voie de ciment, nu de do noastre.
Nicolae Constantinescu, Va sare, planuri de măsuri şi- Primul semn că aici tim
siie Moroj si mecanicul justificări publicată în pul n-a trecut degeaba si
loan Ghime.ş s-a reuşit ca numerele din 17 şi 18 ia măsurile n-au rămas, ca în.
în; jurul orei .14. să se în nuarie a.c. ale ziarului nos
cheie recoltarea orzului de tru. alte daţi, doar pe hîrtie,
pe întreaga suprafaţă de în răspunsul primit de l-am avut la magazia de
192 ha. la întreprinderea de lianţi
— Am lucrat duminică (şi publicat în ziarul din DORIN CORPADE,
— ne spunea Cândiano MIRCEA LEPĂDATU
Brinz.ă, inginerul şef al 27 februarie a.c.), se subli
l.A.S., care supraveghea nia că „apariţia anchetei a (Continuare In' pag. o 2-a)
desfăşurarea secerişului —
cu ii combine şi la comple
xul nostru zootehnic de la ÎN INTERIORUL ZIARULUI ;
Bit tea, unde am strihs
deja’ recolta de pe 05 din » Dorim o lume a păcii, eliberată de spectrul războ
cele 08 ha cultivate, iar la iului
ferma nr. 4 Orăştie, lucrînd • Laureaţii concursului pe meserii
cu două combine am re » Simpozion „400 de ani de la tipărirea Paliei dc ia
coltat 28 ha din 70. Ieri Orăştie"
s-a Încheiat recoltatul or 9 Cum pol fi minuile fondurile băneşti ale asocia
zului şi la complexul zoo ţiilor de locatari
tehnic Bîrcea. Toate cele » Prestările de servicii — îa.„ periferie ?
14 combine care au lucrat a Carnet cultural