Page 9 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 9
OE W 5
Cum este folosită dotarea tehnică
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA!
8<C* in unitatea dumneavoastră ?
Avînd în vedere impor rezervă, în subteran. De a- canizate, combinelor de
tanţa folosirii cu maximă semenea, dispunem de 24 înaintare şi de abataj, a ce
eficienţă de către toate în combine de abataj, din ca lorlalte maşini, instalaţii,
re
funcţionează
treprinderile miniere a zes celelalte fiind în jumătate, echipamente din sub'eran,
S O C I A L I S M U L scopul realizării ritmice a şi în doar şapte iar lucrează sarcinilor de plan. pentru
reparaţii
trei tehnice din dotare, în
pentru realizarea ritmică a
rezervă,
dintre
planului
sporirea continuă a produc
de
a
extracţie,
cele 13 combine de înain
tare
sporirii continue a produc
ţiei de cărbune.
ţiei de cărbune — element
un
zate
puternic
esenţial în dezvoltarea ba efectiv. Noi avem organi GRIGORE GRÂJDAN,
atelier
0R6AIU AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOAR zei energetice şi asigurarea mecanic, echipe de „servi inginer şef al întreprinde
independenţei energetice a ce" în subteran, care efec rii miniere Petrila. Dintre
M S I L I U L U I P O P O L A R J U ţării —, am adresat unor tuează reparaţiile la utila- cele patru complexe meca
nizate tip S.M.A. 2, pentru
stratul III, două funcţio
nează în blocul 2, unul a
Anul XXXIV, nr. 7 640 JOI, 3 IUNIE 1982 4 pagini - 50 bani fost în echipare si a înce
put să producă la sfîrşitul
lunii mai, iar al patrulea
este în rezervă tehnică. în
încheierea lucrărilor plenarei cadre de conducere din cî- ANCHETĂ în dotare mai avem trei com
plexe de tip S.S.P., pentru
teva
miniere
întreprinderi
ale Văii Jiului întrebarea: ÎNTREPRINDERI straturi groase (fabricate
„Cum este folosită dota MINIERE DIN la întreprinderea de repa
lărgite a Comitetului Central rea tehnică în unitatea VALEA JIULUI jului minier Petroşani) ca
raţii şi întreţinere a utila
dumneavoastră ?“. în con
tinuare, redăm răspunsuri re, în loc să producă căr
al Partidului Comunist Român le primite. je, şi le fac din ce în ce bune, produc... amortismen
te (între 85 000—280 000 lei
temeinic,
utilajele
se
mai
Ing. TITUS COSTACHE,
directorul Întreprinderii comportă destul de bine în lunar). Dc ce ? Ne-au fost
trimise
pentru
experimen
dar
producţie,
avem
mai
Miercuri, 2 iunie, sub drian Păunescu, Cornel O- prinse în expunerea tova miniere Lupeni. După cum dificultăţi în întreţinerea tare, dar n-au dat rezulta
p r e ş e d i n ţ i a tovarăşu nescu, Radu Beligan, Ana răşului Nieolae Ceauşescu, se ştie, mina noastră este şi exploatarea lor — şi din tele scontate, nefiind omo
lui Nieolae Ceauşescu, se Mureşan, Ion Brad, Dumi realizările remarcabile ob una dintre cele mai meca partea unor mineri, dar şi logate. Acum se aşteaptă
cretar general al Partidu tru Popescu. ţinute de poporul nostru, nizate din industi'ia car a condiţiilor tectonice — împlinirea termenului de
lui Comunist Român, au Participanţii au dat o sub conducerea partidului, boniferă a ţării. Din pro şi nu realizăm întotdeauna casare. Mai avem în func
continuat lucrările plenarei înaltă apreciere magistralei în vasta operă de construc ducţia totală de cărbune a randamentele pe care uti ţiune un complex pentru
lărgite a Comitetului Cen expuneri prezentate de se ţie socialistă. în acelaşi unităţii, 66 la sută se taie lajele noastre moderne le straturi subţiri cu înclina
tral al Partidului Comunist cretarul general al parti timp, au fost examinate, mecanizat. De asemenea, re mică, în stratul 13, blo
« ■ ■ pot da. Aşa se explică şi
dului, document programa cu înaltă- exigenţă şi res 50 la sută se susţine şi 62,4 realizările sub posibilităţi cul I. La combine lucrurile
La _>osirea în sală, tova tic, care ilustrează cu ponsabilitate faţă de pre la sută se încarcă mecani la producţia de cărbune se prezintă şi mai rău. Da
răşul Nieolae Ceauşescu a p u t e r e rolul determi zentul şi viitorul patriei zat. Dar trebuie s-o spun din luna aprilie. Ne-am că pe cele de înaintare
fost întîmpinat cu căldură nant al tovarăşului Nieolae noastre, căile şi direcţiile din capul locului că nu sîn- propus ca în cel mai scurt le-am utilizat şi le vom
şi însufleţire, cu vii şi pu Ceauşescu în elaborarea şi principale de acţiune pen tem mulţumiţi de modul folosi în continuare, la
ternice aplauze, scandîn- înfăptuirea politicii parti tru dezvoltarea forţelor de în care folosim dotarea timp să reconsiderăm acti combinele de abataj, din
du-se îndelung numele dului şi statului, în stabi tehnică din subteran, de vitatea necorespunzătoare a 11, cîte avem în dotare, la
partidului, al secretarului lirea obiectivelor funda producţie — factor hotărî- randamentele pe care le utilizării dotării tehnice din ora actuală funcţionează
său general. mentale ale dezvoltării ţă tor al victoriei socialismu realizăm cu complexele subteran, să organizăm mai doar cinci. Una este în re
lui în România, al progre
în şedinţa de dimineaţă rii, în promovarea spiritu sului şi bunăstării întregii mecanizate. Din cele 14 bine lucrul în abataj, să paraţie capitală, două sînt
au fost reluate dezbaterile lui novator, în perfecţiona complexe de susţinere şi stimulăm exigenţa şi res blocate într-o zonă inacce
în plen. Au luat cuvîn- rea activităţii în toate do naţiuni, pentru realizarea tăiere mecanizată avem în ponsabilitatea maiştrilor, sibilă, iar trei stau pe... bu
tul t o v a r ă ş a Elena meniile, în mobilizarea for unei noi calităţi a muncii funcţiune 10, unul se află tuci, din lipsa unor piese
Ceauşescu, tovarăşii Ştefan ţelor şi energiilor creatoa şi vieţii, pentru întărirea în demontare (la sectorul şefilor de brigadă, mineri de schimb.
Mocuţa, Emilian Dobrescu, re ale întregii naţiuni, cpntinuă a democraţiei so IV), altul este oprit teh lor în întreţinerea şi ex
Ion Popescu-Puţuri, Mihai pentru realizarea ţelului cialiste şi perfecţionarea nologic, iar două sînt în ploatarea complexelor me (Continuare în pag. a 2-a)
Gere, Dumitru Radu Po- suprem înscris în Progra cadrului organizat de par
pescu, Constantin Olteanu, mul partidului — edifica ticipare a maselor la con
Petre Dănică, Hajdu Gyo- rea socialismului şi comu ducerea societăţii. Totodată,
zo, Pantelimon Găvănescu, nismului pe p ă m î n t u I au fost dezbătute sarcinile LA ZI ÎN AGRICULTURA
Ion Catrinescu, Petru E- României. centrale din domeniul ac
nache. Ştefan Andrei, Şte în cuvîntul lor, vorbito tivităţii ideologice, politice
fan Ştefanescu, Glieorghe rii au analizat, în spiritul şi cultural-educative, pro
Oprea, Ion Albuleţu, Nico- ideilor şi orientărilor de bleme de bază ale dezvol- TOT SATUL, CU MIC CU MARE,
lae Constantin, Vasile Băr- excepţională însemnătate
buleţ, Ludovic Fazekas, A- teoretică şi practică cu (Continuare în pag. a 4-a)
LA ÎNTREŢINEREA CULTURILOR!
H O T A R I R E A Cooperativele agricole de rizat şi buruiana". în dis zahăr se apropie de sfirşit,
şi
cuţie, de la una la alta, a-
din
Turdaş
au fost săpate jumătate din.
producţie
Pricaz au fost primele u- flăm că soţii Haţegan, ca cele 30 ha cultivate cu
Plenarei lărgite a C.C, al P.C.R. din 1—2 iunie 1982, de adoptare a nităţi din cadrul Consiliu şi Elisabeta Ilaţegan — cartofi. Am fost jnarţi la
Expunerii tovarăşului Nieolae Ceauşescu, secretar general al Parti lui unic agroindustrial O- cumnata — sînt printre cei cîmp ca să ne convingem
răştie care au raportat în mai harnici cooperatori din de realitatea spuselor pre
dului Comunist Român, ,,Cu privire la stadiul actual al edificării so cheierea însămînţărilor de Turdaş. Ioan Haţegan este şedintelui cooperativei. La
cialismului în ţara noastră, la problemele teoretice, ideologice şi ac primăvară. Plantele semă pensionar C.F.R., are pen sfecla de zahăr mai erau
nate au răsărit frumos şi sie bună, dar este zi de zi nesăpate vreo 5—6 parcele,
tivitatea politico-educativă a partidului", ca document-program pen ne aflăm în perioada des la lucru în cooperativă. La printre cei ce n-au ieşit la
tru activitatea întregului partid şi popor făşurării din plin a între praşila sfeclei şi a morco praşila numărîndu-se Ioan
ţinerii culturilor. Un raid vilor i-a mobilizat şi pe Gherman, Tănase V.asilo-
prin cele două unităţi ne-a cei tineri — ginerele vici şi alţii; parcelele lor
Plenara lărgită a Comitetului Central maximă importanţă pe care secretarul
ai Partidului Comunist Român aprobă în general al partidului îl acordă aclivităţii permis să constatăm cum Gheorghe Rădic, lucrător erau năpădite de buruieni,
la C.F.R., a săpat toată di
spre deosebire de ale Dom-
unanimitate Expunerea tovarăşului Nieolae teoretice, ideologice, cullural-educative în decurge această importantă mineaţa, Alexandru Haţe nicăi Costa, Traian Almu-
Ceauşescu, secretar general al partidului, formarea omului nou, cu o înaltă con lucrare. gan, feciorul, muncitor la şan, Iosif Ilomorodean şi
„Cu privire la stadiul actual al edificării ştiinţă patriotică, revoluţionară, făurito PĂREREA alţii.
socialismului în ţara noastră, la proble rul tuturor bunurilor materiale şi al va UNUI OM HARNIC întreprinderea chimică O-
mele teoretice, ideologice şi activitatea lorilor spirituale, constructor conştient al Este aproape de amiază. răştie, vine la sapă ime CU MIC CU MARE,
diat ce termină lucrul la
politico-educativă a partidului". unei civilizaţii noi, superioare pe pămîn- Soţii Maria şi Ioan Haţe- fabrică. „Săpatul cere mul INDIFERENT
Plenara dă o înaltă apreciere analizei tul României. DE FUNCŢIE, ţ
profunde, multilaterale, în spiritul celor Plenara aprobă, totodată, în unanimita gan, din Turdaş, îşi strân tă forţă de muncă şi tre LA ClMP
făcut cu participarea
seseră lucrurile aşezate la
buie
mai noi cuceriri ale gîndirii politice, filo te, aprecierile t o v a r ă ş u l u i Nieolae marginea tarlalei cultivate tuturor celor ce trăiesc în
zofice, ştiinţifice şi culturale, pe care se Ceauşescu privind situaţia internaţională cu morcovi, îşi puseseră sal". Primii oameni din salul
cretarul general al partidului nostru o actuală, tendinţele şi procesele care au sapele pe umăr şi porniră Turdaş care au ieşit la
face cu privire la procesul istoric de dez spre sat. „încotro?". „Am FRUNTAŞI ŞI CODAŞI praşila sfeclei furajere, a-
voltare a naţiunii şi societăţii româneşti, loc în lumea contemporană, direcţiile şi terminat de săpat suprafa dică la orele şase dimi
Ia “ desfăşurarea construcţiei socialiste, la căile de acţiune pentru soluţionarea pro ţa ce ne-a fost repartizată Spre deosebire de anii neaţa, au fost soţii Mag-
marile transformări revoluţionare petre blemelor complexe ce confruntă omeni şi ne ducem să mîncăm, trecuţi, în acest an parti dalena şi Ernest Kiss, con
cute în întreaga viaţă economico-socială rea, pentru realizarea progresului social, ciparea la muncă a coope tabilă la cooperativa agri
sub conducerea partidului, pentru creş a destinderii, dezarmării, independenţei că după-amiază vrem s-o ratorilor din satul Pricaz colă, respectiv operator la
ajutăm pe Elisabeta, cum-
terea nivelului de bunăstare materială şi naţionale şi a păcii, pentru o lume mai nată-mea" — ne răspunde este mult mai bună, ceea întreprinderea chimică O-
spirituală a întregului popor. bună şi mai dreaptă pe planeta noastră. Ioan Haţegan. „Cum se sa ce se reflectă şi în stadiul răştie. „Prăşitul trebuie în-i
Plenara apreciază că Expunerea ilus pă pămîntul ?“. „După la zi al întreţinerii cultu
trează cu deosebită strălucire rolul de (Continuare in pag. o 4-a)
plopi a de duminică, foarte rilor, prezentat de Ioan TRAIAN BONDOR
bine. De fapt, îi vremea să Barbu, preşedintele unită
o«<sa-tta<»<v'i<«ir9ei:Mi>«ii»s>a>ffi<9oaoe<i><a«<>«>!>s>«oeecs>o»iBeeooc>c«a{cee«cee>e»99o săpăm, că ploaia a favo ţii: praşila T la sfecla de (Confirmare in Don r 2-a)
Cooperatori din Sacămaş, elevi ai liceului agroindustrial si personal clin întreprinderile si instituţiile din Ilia la efectuarea prasilei manuale la cartofi.
• ' Foto: VIRGIL ONOIU
