Page 90 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 90
1 DRUMUL SOCIALISM
I
I Frontul politico-ideologic şi cultural-educativ
PARTIDUL - «AUŞESCU— PACE
(Urmare din pag. 1) rora trebuie să se. acţione folosită mai bine s-a do
ze în spirit revoluţionar. vedit Festivalul „Cîntareă
In această orientare un Accente importante capătă României", care oferă — 11.00 Tc
Dorim o fum© o păcii, jalon de primă însemnătate în această sferă patriotis cum sublinia tovarăşul 11.05 Ma
îl ocupă cultivarea atitu mul socialist, dragostea fa Nicolae Ceauşescu — un pis<
„D
eliberată de spectrul războiului dinii socialiste faţă de mun ţă de- partid şi popor, în cadru organizatoric larg de 11.35 Tc:
intensă a
că,
mobilizarea
la
maselor
a
suşirea unei culturi profe
participare
cui
tuturor resorturilor oame sionale şi politice bogate, a creaţia cultural-artistică, la Pct
Convorbirea organizată la - In munca şi viaţa dum - Cind vorbim despre pace nilor în direcţia creşterii îmbogăţirea activităţii în 12.35 Pci
:
ntroprinderea comorc ală de neavoastră, tovarăşă Olimpia ne Întrebăm: ce este ea alt producţiei fizice, reducerii unor cît mai vaste cunoş din
,al pentru mărfuri indus- Murar, ce semnifică aceste ceva decit însăşi raţiunea e- consumurilor de materii tinţe , ştiinţifice, materialis toate domeniile, la tot ce 12.45 Fes
- a.'e dm Deva Ou ciţiva co zile in care poporul român, xistenţei ? La această Naţiune prime, materiale, de ener te, temeinice, transformarea se creează mai de preţ în poi
munişti din organizaţia de întreaga omenire, desfăşoară sînt chemate acum toate po gie şi combustibili, îmbu lor în convingeri solide — societatea noastră socia ria
listă.
VII
temelia unei angajări fără
oartd „reţea" a avut drept larg campania pentru dezar poarele lumii pentru că tra nătăţirii calităţii producţi rezerve în muncă.
scop consemnarea unor o- mare, pentru pace ? versăm o perioadă in care ei. Organizaţiile noastre de în acelaşi timp, răspun Paralel cu preocupările 16.00 Tel
oinii despre iniţiativele de - Ne simţim datori să ne omenirea este ameninţată de partid dispun atât de ex deri mari revin în această pentru intensificarea activi 16.05 Adi
a I
nace ale României, despre slujim ţara şi să ne punem un război nimicitor. De-a lun perienţă cît şi de mijloace tăţii politico-ideologice şi mat
Apolul poporului român adre toată puterea şi capacitatea gul anilor şi in prezent, con şl forme prin care să ac orientare şcolii, aşezămin cultural-educative, organi Fur
telor de cultură, organiza
sat sesiunii speciale a Adu noastră de muncă pentru bi ducătorul ţării noastre, tova ţioneze în continuare pen zaţiilor de partid, celorlalţi 16.25 Cin
nării Generale a O.N.U. con nele ei. Noi, cei din comer răşul Nicolae Ceauşescu, a tru a» determina mutaţii ţiilor U.T.C., sindicatelor, factori educativi 11 se cere mc:
sacrată dezarmării. ţul cu produse industriale depus eforturi stăruitoare importante în creşterea răs celor de femei şi pionieri, să lupte cu toată hotărîrea 16.45 Ser
mu;
tuturor
com
organismelor
— Ce ne puteţi spune, to sintem intermediari intre pro pentru ca să salveze pacea, punderii şi angajării pen ponente ale Frontului De împotriva tendinţelor sim lor
varăşe Ion Şonea, acum, du ducători şi beneficiari. Mă să se treacă la dezarmare şi tru îndeplinirea obligaţiilor mocraţiei şi Unităţii Socia plificatoare, de superficiali nici
pă ce aţi semnat, alături de străduiesc, la locul de mun in primul rind la dezarmarea pe care le au în muncă, în liste. Acţiunea comună a tate ce se mai simt în por
toţi oamenii muncii din intre- că, ca lucrător-gestionar la nucleară. Ader cu toată con viaţa socială. tuturor formelor şi mijloa muncă, să introducă cu 17.05 Clu
prindere, de colegele de la magazinul „Adam“ şi ca se vingerea la politica partidu- Aşa cum s-a subliniat şi celor de care dispunem mai mult curaj spiritul viu, 17,50 1001
magazinul „Lumea copiilor", cretar al ârganizaţiei de ! ui şi statului nostru, o poli la congres, conştiinţa so prezintă garanţia eficienţei novator, de amplificare şi 18.00 Inc
lui
pentru pace, pentru viaţă, partid să Împletesc armonios tică ce promovează în rela cialistă are o multitudine certe. O tribună de anver adîncire a caracterului cre 20.00 Tel
pentru linişte ? munca profesională cu cea ţiile cu alte state principii de componente asupra că gură naţională care trebuie ator al întregii activităţi. 20.25 Act
— Am simţit in acea clipă politico-educativă, astfel ca cinstite şi demne. 20.35 Un
acti
că milioanele de cetăţeni ai deviza colectivului nostru să - „Mamă, am semnat pen logi
tru pace“ - mi-au spus fe
ţării mele mă primesc cu fie buna aprovizionare, soli tiţele mele intr-un glas, in- Fiecare eră, fiecare zi trebuie folosite in plin 20,55 Tea
inimile deschise alături de citudinea, respectarea' reco nos
ei pentru ca, uniţi, să ne a- mandărilor şi sugestiilor în tr-uno din zilele apropiate de de
ducem întreaga contribuţie scrise in registrul unic - de sfirşitul anului şcolar. Am {Urmare din pag. t) Cîmpurean, Marton Dany, Asociaţia economică inter- 22.05 '
la cauza păcii pentru care se control, ordinea şi discipli simţit atunci - continuă co Antal Iştfan şi Marius Ho- cooperatistă Bobilna. La 22,2o xel
cretarul general al partidu na. Ca mamă, doresc pentru munista Olga Bota, că în sile Ciuhat, Ionel Lazăr, lăştoan. Avîrid teren pre Asociaţia Bobilna, produc
lui, t o v a r ă ş u l Nicolae copiii mei, numai zile senine glasurile lor se împleteşte Vasile Marton şi Bartok gătit, începînd de ieri me ţia planificată a fost depă
;
Ceauşescu militează consec şi bucurii. Cum le-ar putea bucur a vieţii cu mesajul Ianoş, iar la eliberarea te canizatorul Vasile Marton şită cu peste 200 kg la Kj
vent şi neobosit. Am cunos avea dacă nu e oprită la pentru pace. Asemenea unor renului de paie, mecani a intrat la semănatul po hectar. O zi bună de
cut, copil fiind, vremurile 'în vreme cursa spre dezastru ? porumbei ce străbat nesfir- zatorii Irimie Gal şi Ionel rumbului pentru siloz pe lucru s-a pierdut în BUCU)
tunecate ale celui de-aI doi - Sinteţi responsabilul ma şitul albastru al cerului şi se Loază, împreună cu coope primele 20 ha. să la C.A.P. Tîmpa şi dioprogr
lea război mondial şi cu atit gazinului „Modern", tovarăşe Intilnesc in zbor cu o mare ratorii Ioan Ileş, Ambro Acţionînd cu hărnicie La ordii
Se
tură:
mai mult imi dau seama că Teofil Urs, unitate al cărui albă de porumbei, mesajele zie Pop, Andrei Sebeştein, şi responsabilitate pentru Băcia, unde duminică nu jurnal;
un nou război, in condiţiile colectiv se bucură de apre Iosif Steleky, Margareta strîngerea la timp şi fără s-au mobilizaj forţele la 8,10 Curi
actuale, ar putea însemna ciere din partea cumpărăto lor s-au întîlnit cu mesajele Corodi, Rozalia Daradici, pierderi a recoltei, dumini seceriş. Să nu ştie oare, Buletin
pumlcm
mai mult decit un dezastru, rilor. Aţi cugetat mai înde pentru viaţă ale milioanelor Icsif Bisoc, Iosif Molnar şi că au terminat secerişul or conducerile celor două u- Buletin
ar putea însemna pieirea lung. Vreţi să mai adăugaţi de copii ai ţării, ai lumii. alţii, care au şi depozitat zului mecanizatorii şi coo nităţi că orice zi de întîr- Românie
10
omenirii. ceva ? VALI ARDELEANU în şire 50 de tone de paie. peratorii de la C.A.P. O- ziere a secerişului se sol tccc; 10,4:
ric;
în acelaşi timp, se aflau la răştie, Banpotoc, Bîrcea dează. cu pierderi irecupe letin de
fonul
NU, hotărîf războiului! DA, din toată inima,păcii! Mică, Leşnic, Gînţaga şi rabile din recoltă ? letin de
pi
arat şi la discuit Aurel
moara
vanpren: 1
Împreună cu tovarăşii mei poare, tovarăşul Nicolae paşnice. Nimănui nu-i este De la
de muncă din cadrul Secto Ceauşescu, că ii sintem de îngăduit să transforme în întreţinerea culturilor bul curi
rului forestier de exploatare plin recunoscători pentru ruine şi cenuşă ceea' ce po 7 tin ele
medicul»
Haţeg, cu care lucrez in par grija permanentă pe care o poarele au creat cu mintea (Urmare din pag. 1) familiile lor, printre care Cuvinte de laudă la a- şoară; 1
chete de pe Valea Boşoro- poartă progresului şi bună şi cu braţele in sute de ani. Ana Vasiu, Iosif Coman, dresa seriozităţii şi răspun conomici
dului am luat cunoştinţă cu stării poporului, pentru efor De aceea ne exprimăm de peratorii, cu membrii lor Cornelia Lăpugean, Iosif derii cu care sînt angajaţi ştiri; 17,
17,30 Mu:
interes şi am semnat cu în turile stăruitoare pe care le plina încredere că popoarele de familie, precum şi cei Pădurean, Iosif Şerbaon şi şi muncesc ţăranii coope Agricull»
sufleţire Apelul adresat de face de a se opri cursa Înar lumii işi vor uni mai ferm ca care muncesc în alte uni alţii. Cu tractoarele lucrea ratori şi mecanizatorii de 18,00 Or<
poporul român sesiunii spe mărilor şi de a se trece la niciodată glasurile pentru tăţi, participă la muncă în ză la prăşit Gheorghe Brîn- la C.A.P. Dobra la între diojurna
ciale a Adunării Generale a dezarmare, pentru ca in lume pace, că sesiunea specială a cîmp. Astfel, s-a reuşit să duşescu şi Iosif Pădurean. ţinerea culturilor ne-a spus pămîntul
suge»
La
O.N.U. consacrată dezarmă să fie pace şi bine. O.N.U. va adopta măsuri ca se prăşească mecanic po Sînt însă şi opt familii de inginerul şef al unităţii, într-o
rii. Auzim, vedem ce înseamnă re să ducă la reducerea chel rumbul de pe 140 ha, din codaşi, între care cele ale Mircea Jivan şi Ioan Ne- muzical.'’
Este o mare mîndrie pen războiul. Este distrugere, să tuielilor militare şi distruge care pe 125 ha s-a făcut lui Muntean Filimon şi delcovici, şeful secţiei de stop mu:
tru noi să susţinem prin răcire, dezumanizare. Noi, rea arsenalelor existente, la şi praşila manuală,- iar în Ioan Pădurean, care nu vor mecanizare. Ioan Miron, u-
fapte de muncă semnăturile românii, peste care au tre progresul şi civilizaţia umani aceste zile se va termina să se încadreze îh disci nul din mecanizatorii frun
taşi ai unităţii, prăşea la
date pe Apel, să-l asigurăm cut atitea nenorociri aduse tăţii. Cu această convingere praşila a doua la sfecla fu plina muncii şi întîrzie cu «II
pe bravul nostru conducător de războaie, nu vrem nici am semnat Apelul păcii. rajeră. Aceste rezultate prăşitul. Codaşii trebuie să grădina de legume, iar Ni
de partid şi de stat, neobo măcar să auzim că cineva CONSTANTIN DODU sînt rodul hărniciei tuturor se alinieze fruntaşilor, să colae Munteanu, la cartofi. DEVA;
sit mesager al păcii, colabo ar atenta la liniştea *noastră maistru forestier, cetăţenilor. O contribuţie fie şi ei - în rînd cu satul. Ţăranii cooperatori erau la (Patria);
rării şi Înţelegerii intre po sau la liniştea altor popoare S.F.E. Haţeg deosebită îşi aduc mecani în rînd cu cei harnici prăşit cu sapa. Culturile novo (/
zatorul Petrişor Crîznic, fa sînt frumoase şi bine în HA: Cei
miliile- cooperatorilor Petru ca: Lucreţia Bulgar, Iuţea grijite. Tot porumbul a (Flacăra)
Ghiara,
Lucreţia
Crişan,
(Sid
LA EXPORT PRODUSE DE CEA MAI BUNA CALITATE Ghiara, Măriuca Ioan, Vio Maria Şuiaga, Graţiela Po fost prăşit şi erbicidat şi dut naşti
de
rica Săiăşan, Eleonora Tiz- nu are buruieni, ca şi sfe varşoviai
Pe adresa Combinatu experienţei noastre cu Aceste rînduri vizea mote, Victoria Stoica, Tra- pa, Petru Muntean şi fami cla furajeră, iar la cartofi, tata mă
lui siderurgic Hunedoa alte întreprinderi, sîn- ză în mod direct activi ian Ghiara şi altele. liile celorlalţi cooperatori, pe 35 ha se face a treia striictoru
ra a- sosit o scrisoare tem surprinşi şi recunos tatea colectivului Secţiei Prima praşila la porumb trebuie să fie şi Păclişan praşilă mecanică şi ma Astrid, (
expediată din Milano, cători pentru livrările chimic-distilare-gudroa- s-a încheiat pe toate cele Silvia, Luchian Verginica nirea); (
Noicmbi
de Ia firma „Carboclii- prompte şi corecte, în ne, din cadru! uzinei nr. 180 ha cultivate la C.A.P. şi alte cîteva familii de la nuală. cu scoie
mica Italiana S.P.A.", în mod deosebit pentru ca C.A.P. Lăpuşnic, care nu sunetul
Ohaba, iar cea de-a doua
V 1
care se arată: „Calită litatea produselor, livra 1 a combinatului, care s-a realizat pe 90 ha me au prăşit încă porumbul şi Sustragerile rcsc); Car.
se preocupă cu seriozi
tru
ţile creuzotului şi gu te, motiv pentru care canic şi pe 40 de ha ma cartofii, care au rămas în LONEA:
dronului dumneavoastră dorim să menţinem pe tate şi răspundere de nual. Zilnic participă la urmă cu lucrările de între din producţia dineuri
au fost apreciate la cel mai departe colaborarea îndeplinirea exemplară ţinere a culturilor. LA: C
(Muncite
mai înalt nivel. Conform cu dumneavoastră". a planului pentru export, sapă zeci de cooperatori cu agricolă combătute Scene d
— « — <s — a — o — a — ® —a — o — a — e— o — » — (Muncit»
zăpada
(Urmare din pag. 1) p a r t i d u l u i , tovarăşul eu fermitate ! tczatul) ;
Himeni mi mai are timp de Nicolae Ceauşescu, la ple granatel
ORAŞTI
Acum,
plină
se
nara lărgită a C. C. al desfăşurare cind secerişul, află la în C.A.P. (Patria)
materiale, piese de schimb P.C.R. din 1—2 iunie a.c., Tîmpa s-a constatat furtul a (Flacăra
şi utilaje. Aceasta arăta, justificări, acum se produce ciment din plin! pentru a produce şi furni 196 kg orz. Autorii faptei sînt Un glon
cultură)
Ion
Ion
intr-adevăr, exact cum tre za economiei naţionale ci tractoristul căruia Crişan s-a şi încre nautul (
i
Moldovan,
buie să arate o magazie. elevator. Două funcţionea lierul mori-ciment, ingine gă că este nu doar un pro mentul necesar. dinţat paza în cîmp a recol trinul e
Ordine, curăţenie şi grijă ză cu eficienţa scontată, rul Matei Secula, a fost în ducător, ci şi proprietar al — Se pare că, intr-ade tei în seara zilei de 25 iunie Signum
faţă de utilajele, materia celelalte trei sînt în pro măsură să ne demonstreze mijloacelor de producţie, văr, colectivul întreprinde a.c. Ei au' „valorificat" orzul cultură)
fetele
unui
Si-
din
lele şi piesele depozitate. be tehnologice. Pentru a că în canalele de cabluri beneficiar al muncii sale. rii de lianţi Deva a depăşit sustras respectiv căruţaş Alexandru ILTA: i
lui
meria,
Ne-am notat această reali mări productivitatea mun electrice nu mai există nici Ca urmare, începînd cu faza incertitudinilor, a cău Crainic. Vinovaţilor li s-a în Raj grad
zare şi am plecat Ia alte cii, ritmicitatea, am pus în un strop de apă. Începînd luna martie, cînd ne-am tărilor, păşind pe un drum tocmit dosar penal, urmind
pre
puncte de lucru. funcţie încă o bandă au din aprilie şi cei de la realizat sarcinile integral, bun. Cele realizate aici, în- să fie sancţionaţi potrivit 306/1981.
vederilor
Decretului
Atelierul însăcuire-expe- tomată la încărcare a sa mori ciment şi-au depăşit producţia a avut un curs tr-un timp relativ scurt, De asemenea, vor fi sancţio
diţie este un alt loc unde cilor în vagoane. Toate a- in fiecare lună sarcinile de ascendent, în fiecare lună rezultatele în producţie — naţi disciplinar preşedintele
multe s-au schimbat în bi cestea, la care mai adău plan. depăşindu-ne planul. Ast ne releva tovarăşul Silviu C.A.P., inginerul şef şi şeful Rezult
ne. Au dispărut sutele de găm şi faptul că s-a întă fel, la încheierea trimes Opri.şa, directorul general de fermă. alt caz de furt s-a pe 27 iunie
Un
tone de ciment pietrificat rit în mare măsură ordi — Un lucru este evident trului întîi am recuperat al Centralei cimentului trecut din recolta de cartofi Extr.
(risipă în producţia unităţii nea şi disciplina în rîn- — ne spunea inginerul Va deja jumătate din res Bucureşti — sînt un argu a. C.A.P. Beriu, de unde me 30. Extr.
(în
şi cauză a numeroaselor de dul colectivului au contri sile Deac, directorul între tanţele acumulate în ia ment al acestor afirmaţii. canizatorul la Simion Covaci intercoo- Exlr.
cadrat
complexul
raieri de .vagoane) de-a lun buit la obţinerea celor mai prinderii. Din luna februa nuarie şi februarie, în con Colectivul stăpîneşte mai peratistl^a scos 132 cuiburi, re- Fond
gul liniei. în acelaşi timp, bune rezultate de la pu rie, conducerea colectivă, diţiile în care ne-am de bine tehnologia de exploa collînd 16,5 kg tuberculi (!). lei.
de
fi,
am constatat cîteva reale nerea în funcţiune a linii organizaţia noastră de păşit şi sarcinile la export. tare, s-a convins că ele ■ “fii va conform asemenea, sanc
ţionat
300-/
Decretului
îmbunătăţiri pe fluxul teh lor de însăcuire-expediţie. partid, întreg colectivul în Sintem hotărîţi să recupe mentul decisiv într-o fabri 1981.
nologic. Ni le prezintă in în trei săptămîni din luna treprinderii ne-am recon răm integral restanţele pî- că de ciment este ordinea, Nu mai puţin gravă este şi
din
ginerul Victor Bădin, şeful iunie, de exemplu, au fost siderat activitatea şi am nă la finele trimestrului disciplina şi curăţenia. Tre fapta lui nr. Petru Podeleanu furat
156,
Mintia,
care
a
atelierului : expediate peste 110 000 to acţionat — sprijiniţi fiind III. Ne aflăm pe un drum buie însă depuse eforturi de la întreprinderea de nutre
— Funcţionează deja, cu ne de ciment. şi de către forul nostru tu bun, dar sintem conştienţi în continuare pentru a ţuri combinate 35 kg de po Timp
azi, 23
bune rezultate, troliul pen telar — cu fermitate şi că trebuie să perseverăm menţine şi permanentiza rumb boabe, pentru care va în gen»
tru manevrarea vagoane Aceleaşi aspecte îmbucu perseverenţă pentru întro pentru a elimina toate ceea ce s-a cîştigat, -pentru ft pedepsit în conformitate cu tempor
prevederile decretului amintit.
lor la linia înlîi, la cea rătoare le-am> întîlnit şi la narea unei ordini şi disci neajunsurile ce mai persis a ridica întreprinderea ia Este de datoria conducerilor cădea
de-a doua acum se mon depozitul de cărămidă re pline muncitoreşti exempla nivelul unităţilor etalon din unHăţlîor agricole, a fiecărui soţite
trice. '
tează, al treilea aflîndu-se fractară, la laborator, la re, funcţionarea optimă a tă în activitatea noastră, să industria cimentului. cetăţean să apere cu fermitate durat c
producţia agricolii împotriva
în execuţie la atelierul cuptoare, la calculatorul e- întregului flux tehnologic, ne mobilizăm mai puternic I oricăror sustrageri, asemenea locale
nostru mecanic. Au fpst' lectronic, de fapt în toate pentru ca fiecare membru în continuare, aşa cum ne Concluzii bazate pe fap i fapte saneţionîndu ae eu înehi- 51) mu
montate filtrele la turnul locurile de muncă. La ate al colectivului să înţelea cerea secretarul genera] al te, la care subscriem şi noi. ‘ soare de la 6 luni la 5 ani.