Page 91 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 91
7 662 © MARŢI, 29 IUNIE 1982 p.tq 3
Laureaţii concursului pe meserii Cum pot fi minuite fondurile
SE
Cu siguranţă, aceşti copii fratele la C.F.R. Petroşani, bănes ale asociaţiilor de locatari
mari, aceşti tineri maturi, eu vreau să urmez facul
nţă : înainte de a împlini majo tatea de exploatări miniere.
E- La cererea mai multor tctul asociaţiei de locatari, bil. Comisia de cenzori are
11
ratul, au crescut în atmo Pentru asta mă pregătesc . cetăţeni, interesaţi să cu ca organ executiv, trebuie obligaţia statutară să veri
„Jo- sfera caldă, de înalt res
;amil pect al muncii. Altfel nu noască modul în care sînt să asigure îndeplinirea ho- fice cel puţin o dată pe
Ii-a s-ar fi apropiat de ea cu şi pot să fie minuite fon tărîrilor adunării generale trimestru gestiunea asocia
grâ- atîta dragoste încît la vîr- durile asociaţiilor de lo si executarea bugetului a- ţiei, stabilirea şi încasarea
sta de 16—17 ani să cuce catari, l-am solicitat să sociaţiei. De asemenea, asi cotei de contribuţie la
cului răspundă, pe tovarăşul Li- gură buna gospodărire, fo cheltuielile comune datora
..Ma rească locurile I pe ţară viu Antal, consilier juridic losire?, întreţinere şi con te de membrii asociaţiei,
ia a la concursurile meseriei.
1982 Pentru că cei trei elevi, pe şef la Consiliul popular servare a părţilor şi insta conscmnînd constatările in
care vi-i prezentăm în re judeţean. Iată succint pre laţiilor comune din clădi registrul de procese verba
'apta portajul de faţă, sînt câş cizările în legătură cu a- re, precum şi a mijloace le şi aducîndu-le la cu
late- ceastă problemă. lor materiale ale asocia noştinţa comitetului.
ilare. tigătorii premiului I la fa Statutul asociaţiilor de ■ ţiei, răspunzind de integri în activitatea financiară
za republicană a concursu
ţara lui pe meserii, întrecere în locatari, aprobat prin De tatea lor. în executarea a asociaţiei trebuie să se
joară care şcoala hunedoreană a cretul nr. 387/1977, stabi sarcinilor, comitetul asocia^ ţină seama de reglementă
artea obţinut 34 de premii şi Ei se află printre primii la leşte condiţiile si limitele ţiei încheie convenţii de rile care privesc modul cio
rinţi- în care asociaţia îşi desfă prestări de servicii, urmă administrare, gestionare si
ăriei menţiuni pe ţară. învăţătură şi mai ales la reşte executarea lor şi re- gospodărire □ f o n d u r ' c r .
Rc- activităţile practice, calităţi şoară activitatea financia- Se va avea in ve e
care au determinat uteciştii
Iulia Parlapan (locul I — să-l aleagă secretar în bi ca toate cheltuielile să :".e
profil economic, lucrător roul organizaţiei". „De ce aprobate in condiţiile ■ ■ e-
comercial). „înclinaţia mea am optat pentru meseria văzute de Legea contre u-
spre meseria de lucrător de metalurgist ? — se în lui financiar preventiv nr.
comercial cred că s-a pre treabă Romică, răspunzin- 9/1974.
imică
figurat în anii de şcoală du-ne. în primul rînd pen în activitatea de încasa
î de
iileo- gimnazială, cînd am fost tru că îmi place; de mic ră. Ea trebuie să promove cepţionează lucrările exe re, păstrare şi cheltuire a
mereu remarcată prin spi mă fascina meseria, pri ze o atitudine de grijă, de cutate. Urmăreşte, de ase numerarului este obligato
cliiul ritul de ordine, curăţenie, veam uimit cum curge oţe bună administrare şi gos menea, recuperarea opera riu să se respecte dispozi
aica“ ţiile Regulamentului ope
corectitudine, îndemînare lul, cum trece sîrma prin podărire a bunurilor încre tivă a tuturor debitelor a-
la lucrările practice. Cînd tre cilindri. într-o mare dinţate, de cheltuire judi sociaţiei, potrivit reglemen raţiilor de casă aprobat cu
m-am văzut în banca şcolii măsură şi tatăl meu mi-a cioasă a fondurilor băneşti, tărilor în vigoare. Decretul nr. 209/1976.
profesionale la Liceul eco insuflat dragostea pentru de apărare fermă a avutu Un alt organ cu impor O deosebită grijă trebuie
nomic şi de drept adminis această meserie". „Dar ta lui obştesc. Adunarea ge tante atribuţii de asigura să acorde comitetele aso
trativ Petroşani, mi-am şi tăl dumitale este miner, lu nerală a locatarilor, orga re a integrităţii avutului ciaţiilor de locatari şi co
văzut visul împlinit. Mi-e crează în adîncuri, la Te- nul de conducere cu atri obştesc, de respectare a misiile de cenzori ale a-
Costel Nicoară (locul I — dragă această şcoală şi mă liuc". „E adevărat, dar m-a cestora faţă de încasarea
i Ra- profil minier) încheie în buţii generale, aprobă bu normelor şi disciplinei fi-
; 6,30 străduiesc să mă formez în făcut să mă apropii de getul anual al asociaţiei, nanciar-contabile este co operativă a tuturor dreptu
ricul- aceste zile clasa a Xl-a la spiritul cerinţelor eticii metalurgie, şi-i sînt recu pe capitole, execuţia buge misia de cenzori. Dintre a- rilor băneşti ale asociaţiei,
adio- Liceul industrial Vulcan. profesionale". noscător". tară şi raportul comisiei de tribuţiile acesteia menţio astfel încît să nu fie po
reaei; Diriginta clasei ne-a vorbit
; 9,00 Un răspuns pe care-1 cenzori. De asemenea, ho năm verificarea execuţiei sibilă acumularea unor de
RăS- despre seriozitatea, con Roniică Vierii (locul I, poţi da doar atunci ' cînd tărăşte asupra naturii şi bugetare a asociaţiei si e- bite mari care să fie greu
10,00 ştiinciozitatea, modestia şi profil metalurgic). „Romică creşti în atmos*fera caldă, volumului mijloacelor bă fecluarea controlului fi de încasat. La recuperarea
10.05 s-a impus din primele zile
• cîn- cinstea elevului Nicoară, de respect, a muncii. Ro neşti strict necesare desfă nanciar preventiv pentru debitelor se va ţine seama
olclo- remarcînd rezultatele foar de şcoală ca un elev activ, mică cunoaşte această am şurării activităţii asociaţiei, plăţile în numerar, urmă de prevederile art 22 din
) Bu- te frumoase pe care le ob disciplinat, cu un deosebit bianţă: tata — miner, ma stabileşte modul de folosi rind în acelaşi timp, depu Statut, potrivit cărora ur
ticro- re a mijloacelor băneşti, nerea în contul curent a
l Bu- ţine constant la discipline simţ al răspunderii faţă de ma — fierar-betonist, fra mărirea acestora se f eo
a co- le tehnice. Iar Costel măr îndatoririle şcolare — re tele mai mare — muncitor sumele pînă la care comi numerarului care depăşeş pe baza extrasului de oe
15 A- marcă prof. Cristache Bo la reparaţii siderurgice. Iar tetul asociaţiei poate anga te plafonul de casă. Viza ultima listă de plată a co
13,00 turiseşte : „Meseria eu am şcoala — un laborator al ja cheltuieli şi limita ma de control preventiv se a-
Clu- ales-o. A fost dorinţa mea. iangiu, dirigintele clasei a telor de contribuţie, în con
Bule- X-a A 5, de la Liceul in muncii ! ximă a sumelor ce se pot cordă de un membru <jl co diţiile prevăzute de n ■'me
Sfatul Părinţii sînt muncitori la LUCIA LICIU reţine în casa proprie pen misiei in cazul în care a- le privitoare la urmăr ea
:ă u- Uzina electrică Paroşeni, dustrial nr. 1 Hunedoara. tru efectuarea cheltuielilor sociaţia nu are o persoană
te c- unor datorii pe caic n ca-
n de curente din fondul de rul care îndeplineşte in mod rială.
ustră; a „Matematica, şcoala şi o „Laudă omului, laudă ment. La lândul său, eomi- voluntar funcţia de conta VASILE PÂTAN
17,45 producţia" a lost genericul muncii sale" — săptămina
a Z; consfătuirii interjudeţene or cullural-eduoativă şi artisti
Ra- ganizate sfmbăta, la I-Iaţeg, că, desfăşurată sub acest
noria de Inspectoratul şcolar Jude generic în comuna Beriu, s-a
21.05 ţean, Societatea de ştiinţe încheiat duminică în satul Prestările de servicii - ia... periferie
> O zi matematice — filialele Deva de centru. După acţiunile
ijuterli şi Petroşani — şi Casa cor politico-educative din cursul
■”011 un profund caracter de săptămînii trecute, care au
pului didactic Deva. Consfă schimb de experienţă. Prin
-
tuirea — la care au partici intervenţiile unor profesori, beneficiat de dezbateri ale N-am reuşit să punem zoare, reparate de cinci- înlocuit nimeni mesei !. sul
pat reprezentanţi ai unor in conferenţiari şi lectori uni documentului programatic C. al faţă în faţă cu cetăţenii sase luni, îşi aşteaptă... stă- care s-a transferat. Cei pu
lărgite
plenarei
C.
a
al
stituţii de Snvăţămînt supe P.C.R. din 1—2 iunie, dumi din Ghelari nici un factor pinii. ţin reparaţii dacă .s-ar e-
rior şi de cercetare, ai unor versitari de la Institutul nică a fost ziua manifestă din conducerea Cooperati
unităţi industriale, profesori „Traian Vuia" şi Universita rilor artistice. în prezenţa Şi şcum să vedem ce xecuta.
de , matematică şi directori tea Timişoara, a inginerilor, unui numeros public, scena _ vei „Drum nou" Hunedoa spun cetăţenii comunei, cu Maria Maier : Există în
djn liceele judeţului — a re matematicienilor şi profesori Căminului cultural din Be-' ra— organizatorul presta care am stat de vorbă re Ghelari persoane care se
elriei liefat rolul matematicii din lor de la Centrul teritorial riu a oferit un apreciat spec ţiilor de servicii din comu pricep să tricoteze. S-ar
Tir- perspectiva aplicaţiilor sale. feritor la serviciile pentru
lOA- de calcul electronic Deva, tacol susţinut de montajul • nă. De ce ? Pentru că, la care apelează frecvent la putea crea o secţie de tri
istici De un deosebit interes s-au Întreprinderea mecanică Cu- literar-muzical ai elevilor de toate insistenţele noastre lucrătorii acestor ateliere. cotaje, chiar la domiciliul
pier- bucurat studiul matematic al gir, liceele industriale nr. 3 la şcoala generală, grupul şi ale primarului comunei, Maria Maier: Coafeza lucrătoarelor.
Ziua unor elemente de reglare şi 4 Deva, 1 Hunedoara, ma- vocal al cadrelor didactice,
tînăr automată cu aplicaţii în tematică-fizicâ Petroşani, ca grupul folk, taraful şi soliş Traian Ticula, nimeni din noastră, Marga Dumitriu, Nicolae Stoica: Prin ma
cum, practica minieră, programa şi prin acţiunea practică de tii Samoilâ Bruzan, Rodica tre cei care coordonează se numără printre oamenii gazinul de prezentare şi
Con- rea pe calculator a execută pe şantierul hidroenergetic Costa de ia aşezămîntul gaz sau mai bine-zis ar trebui vînzare a produselor meş
vni : rii camelor plane şi spaţia Rîu Mare-Retezat, reuniunea dă a manifestării şi de bri să coordoneze activitatea conştiincioşi, care pune mai
(U- gada artistică şi câluşerii din presus do interesele indivi teşugăreşti s-au pus in vin-
:et (7 le şi alte lucrări importan interjudeţeană s-a dovedit Orăştioara de Jos. meşteşugarilor de aici, n-a duale pe cele ale solicitan zare, în urmă cu cîtăva
Fata te care au dat dezbaterilor deosebit de utiiă. răspuns invitaţiei. telor. Dacă trebuie, rămîne Vreme, biblioteci practice,
Ră- cu dormeze. Nici acum nu
icito- Dar să vedem ce am a- chiar şi peste program.
pen- flat' pe teren: < s Echipa tri Airi, la coafor, ar fi 'bine găsim sticlă pentru ele. Aşa
irul); să se înfiinţeze şi un post le-am cumpărat, aşa ic a-
rp
in a- Simpozion 4QQ d® ani de Sa tipărire® misă de cooperativa „Drum de manichiuristă. Spaţiul vem şi acum.
:tri- nou" pentru executarea u-
loilea a nor lucrări de reparaţii şi ar permite, iar solicitări Gligor Ardean : Aş pro
AS A: Paliei de I® ©roşii©' zugrăveli, ce abia îşi în sînt. pune înfiinţarea unei cu
imilie răţătorii chimice pentru
ANI : cheiase stagiul aici, a lu Nicolae Stoica: Atenţie
(Rc- Ieri, oraşul Orăstie a fost de transformări în conti grafi, arhivişti şi profesori crat de rfîîntuială. Dova mai mare să se dea apro- haine, avînd in vedere
cerea nuitatea procesului dezvol hunedoreni (loan Dumitru, dă ? Pereţii încep deja să vizjonării atelierului de populaţia numeroasă a sa
îşie) ; gazda unui eveniment cul telor comunei.
ndigo tural de prestigiu : în or tării social-economice a pa Maria Basarab, Olimpia Pa- se cojească pe alocuri, fa reparaţii radio-tv. cu piese
niază ganizarea Comitetului ju triei pe calea progresului" lamariu, Nicolae Adam, Pe ianţă căzută la frizerie, fir de schimb. Aceasta ar veni Traian Ticula : Pentru o
BAI : deţean de cultură şi edu (susţinută de Mari a Mitro- me neîmprospătate, gea în ajutorul depanatorului mai bună deservire a popu
sa de tre Baciu) au dat valoare
osmo- caţie socialistă, Consiliului fan, secretar al Comitetu de document simpozionului. muri crăpate, o La coafor care, afcum, este nevoit să laţiei, începînd de la 1 iu
: Bă- orăşenesc de educaţie po lui judeţean de partid), — trei din cele patru căşti amine mereu termenele de nie, s-a schimbat orarul a-
,an : litică şi cultură socialistă Cu acelaşi prilej a fost vi nu funcţionează, o Slabă reparaţii la unele aparate. telierului de reparaţii ra
a de „Palia de la Orăstie. — mo zitată expoziţia de carte aprovizionare cu materiale Viorel Furdui : Aveam dio-tv., în sensul că nu
Toate Orăstie şi Muzeului jude nument de cultură româ veche românească a Mu
eşul); ţean Deva, s-au desfăşurat la cizmărie. « Perdelele lip acum doi ani şi o croitorie. mai este fragmentat. Ni se
din aici lucrările simpozionului nească" (Ion Dodu Bălan zeului de artă populară O- sesc de la toate geamurile S-a desfiinţat .şi cu toate tot promite că va fi înca
naţional „400 de ani de la — Universitatea Bucureşti), răfitie. complexului. « Şase televi că ni s-a promis, n-a mai drată la cro >rie una din
32$ tipărirea Paliei de la Orăş- „Elemente originale în lim tre lucrătoarele ce fac na
tie“. Deschise de prof. Ra- ba Paliei de la Orăstie" veta la Hunedoara. Am
fila Iacob, preşedintele Co (Viorica Pamfil — Univer promis şi noi cetăţeni iar,
mitetului judeţean dc cul sitatea Cluj-Napoca), „Une bazîndu-ne pe aceasta, dar
din tot nu se face nimic. Este
tură şi educaţie socialistă, le aspecte privind cultura
lucrările simpozionului s-au oră.ştiană în secolele XIV— necesar, de asemenea, să
7, 30, desfăşurat în lumiţia orien XVI" (Erhardt Dorner — se exercite de către orga
nizatorii prestaţiilor de ser
tărilor privind cunoaşterea Cluj-Napoca), „Consideraţii
4, 57. vicii un control mai dos pe
istoriei şi culturii patriei, privind provenienţa Paliei la unităţi. Echipa care a
oG 110
pe care secretarul general în colecţia Bibliotecii Bat- lucrat la zugrăveli ne-a.
al partidului, tovarăşul hyaneum" (Lucia Bica — dai destulă bătaie de cap
Nicoîae Ceauşescu, le-a sub Alba Iulia), „Un exemplar privind disciplina. Se văii,
de fapt, rezultatele.
liniat în expunerea-pYo- al Paliei de la Orăştle în
0228 Cit priveşte faptul că
gram ia plenara C.C. al vestul Transilvaniei" (Flo
nimeni clin conducerea coo
entru P.C.R. din 1—2 iunie şi în rean Dudaş — Oradea), perativei n-a răspuns In in
va fi cuvântarea rostită la înche „Consideraţii, privind pre
i cer vitaţia de a participa La a-
l vor ierea lucrărilor celui de-al zenţa în sud-estul Transil ceastă masă rotundă, or
e în- Il-lea Congres al educaţiei- vaniei a unor tipărituri din ganizată de redacţie şi Con
elcc-
mo- politico şi culturii socialis secolul al XVI-lea" (Doina siliul popular comunal
ficări te Comunicările ştii ţifică: Braicu — Sibiu) şi nume Ghelari, aşteptăm... nu ox-
• 40— învăţătorul Ionel Coza din Vata ile Jos este şi un cunos cut solist instrumentist. Cu I plicaţii, ci măsuri concrete.
St. „l.toriu contemporană a roase alte consideraţii şi clarinetul său a cucerit de două ori titlul de laureat în „Cîntarca României**.
R mâniei, etapă de profun ecouri susţinute de muzeo- I ESTERA SiNA