Page 94 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 94
P*9 1 DRUMUL SOCIALISM!
VW E
16.00 Tete:
18.05 Albii
16.15 Trat*
re A
16.25 Aîcn
st
16,60 Cint<
Cum au ajuns cocsarii fruntaşi ? Zona 16 de deservire 17.15 ţean
Burii
pe primul loc în întrecere voltă
Pină nu demult, schim Dacă în urmă cu trei poate fi vorba despre aşa J 7,40 Trag
bul A de la Uzina cocso- ani schimbul A se situa în ceva. La Ţesătoria de mătase De furcă. Pe parcurs am învăţat, modulul cum se desfăşoară 17,30 1001
cbimică nr. 1 a Combina coada realizărilor pe uzină, — Sînteţi cel mai bun va, compartimentul care ho am. prins tot mai mult gustul procesul de producţie — inter 18.00 tnch
Iui
tului siderurgic Hunedoara astăzi ocupă pe merit lo de pe maşinile de şarjare. tărăşte planul fizic şt calita meseriei, ne-am disciplinat, venind operativ pentru solu 29.00 Telc.
unor
probleme
ce
mai
bi
obţinea rezultate modeste cul I. „Noi avem cele mai De ia conducere ne-au tea produselor este sectorul stăpînim din ce iar in realizările sînt ţionarea organizatorice — şl tehni 20.25 Actu
ne
ce
sau
maşinile,
pî-
condus
în producţie, cum dealtfel mici spargeri de piloţi, cele spus că aveţi în acest an ţesătorie, Bobeş. Am de inginerul în continuă creştere. na la exigenţa acordată stării 20,40 O mu
Cornel
vrut
ve
să
era şi locul pe care-1 ocu mai bune rezultate — re numai 2 000 kg cărbune dem cum se munceşte aici, ce Simplu şl frumos spus, dar de curăţenie din partea aju eihii
pa în cadrul întrecerii so liefa Constantin Văetuş, spargere. Pe cînd alţii, la rezultate se obţin, cine sînt a- incomplet. Pentru că, deşi torului de maistru, iată atuu- 21.00 Pe t
la
fel
lucru
ale
întrecerii
cialiste. Munceau oamenii, şeful schimbului. Le obţi sfîrşitul lunii martie a- nimatoril nu se munceşte socialiste. condiţiile tot de sectorul sint ţesătoriei, rile activităţii fructuoase de tutui
„zonei
16
de
colectivului
in
la
fel
„Sigur,
se străduiau, doreau să ri nem cu aceiaşi oameni, cu veau 6—8 000 kg... in tot sectorul — precizează muncitoarele au aceeaşi pre servire" din cacli’ul sectorului ile e
Film
dice ştacheta realizărilor, — N-au nici o scuză. Lu din capul locului Maria An- gătire profesională dc bază, ţesători e“. 21.05 na“«
Aceste
dar cel mai important in crăm în flux continuu pe drăşescu, preşedinta comitetu dăruire în elemente de hărnicie, 22.05 Cort!
şi
autoexi
muncă
sindicatului
dicator, „cocsul- , îi împin COMBINATUL aceeaşi maşină, nr. 5. Cum lui rezultatele nu pe la unitate. ŢESĂTORIA genţă profesională şi le-au în pere
1
fel.
Nici
sînt
gea pe... ultimul loc între SIDERURGIC la mine merge şi la ei nu ? Iar in privinţa întrecerii so DE MATASE suşit toate cele 11 muncitoare 22,20 Telc.
zonă,
lucrează
schimburile uzinei. Ce-i de HUNEDOARA Mai degrabă e vorba de cialiste, pe treptele ei cele DEVA din războaie care caro au la 32
Înţeles
de
şi
sus
cum
făcut? Cum să ieşim din lipsă de atenţie şi slabă' mai de firesc, se cei situează, harnici. foarte bine că raportul om-
este
şi
mai
impas ? Au întrebat şi s-au răspundere. Asta-i ! Lu ţesălorie este vorba de iar dotarea tehnică este abso maşină este hotărît’or în pro
venim
regulă,
întrebat cocsarii. aceeaşi dotare tehnică. Al ...Mecanicul principal Şte „zona 1(1 de deservire", coor lut egală, doar „zona 16" ui’e ducţie. cu „De 10—15 minute înain la
lucru
realizări
de
frun
de
de
ajutorul
— Erau multe absenţe tele sint însă atmosfera de fan Zăpuc are 35 de ani, donată Morariu. Experienţa maistru taşă permanent virf, în fiind întrecerea te de începerea programului, BUCUIt
a-
Emil
nemotivate, fluctuaţie, chiar muncă din colectiv, răs din care 15 munciţi la coc- cumulată de acest colectiv socialistă pe întreprindere. controlăm maşinile — dacă iltoprogra
—
dereglate
sau
indisciplină, dar mai ales punderea pentru fabricarea serie. Anul trecut, în între este demnă de notat, iar e- „Aşa este şi este bine să spu îiu-s defecte curăţenie, discutăm La ordini Sec
starea
de
depinde
că
efec
aceasta
nem
lipsă de răspundere pentru unui cocs metalurgic de cerea socialistă pe combi xemplul lor demn de urmat". concret, a- tiv şi determinant de oameni cu colegele de la care preluăm jiu nai; 8
Dar
este,
care
lucrul bine făcut — remar cea mai bună calitate. Me nat a obţinut locui III, iar eoastă experienţă „demnă de — consideră, pe bună drep schimbul despre eventualele 8,10 Curie
din
ca maistrul Constantin Bil- ritul revine 1 în totalitate pe uzina cocsochimieă lo notat" ? tate, maistrul Gheorgbe Noghi, probleme de să plan prevenim secţie, Buletin i
orice .puntlem :
incit
aşa
con-
de
compartimentul
dea, secretarul organizaţiei cocsarilor noştri; . cul 1, pe care-1 menţine şi — Am acumulat-o în timp, trol la tehnic al calităţii de produ timpi neproductivi" — subli fiu’" lin
de partid, pe schimb. în a- De aproape doi • ani, în în prezent. îi place mese prin muncă pasionată, ordo selor. Morariu este un mese niază ţ.esătoarea Fonica MV, tiu,,., preţi
tî-
procedează
fel
La
ceste condiţii, la indicaţia fruntea cocsarilor s-a aşe ria de cocsar şi ţine cu tot nată, responsabilă — spune 1976 riaş de excepţie. Bine pregă dovan. lucrătoarele din aceasta toa Iară; 10,:
în
Morariu.
nârul
Emii
te
zo
comitetului de partid am zat echipa lui Ştefan Ză- dinadinsul să-şi facă dato eind am venit aici, la doi ani tit profesional, şi exemplu do nă, evidenţiindu-sc totuşi, pen eialiste;
niereşti;
conştiinciozitate
corectitudi
purtat discuţii individuale puc. Ea are spargeri mi ria exemplar. Datorită lui de la pornirea fabricii, era ne in muncă, bun organizator tru hărnicie şi calitatea pro ştiri; 1!
ani
cinci
aveam
cu fiecare om în parte. nime dc piloţi, deci dă cei si altor cocsari de nădejde greu, deşi in eu profesia de ţesă al lucrului, exigent şi auto duselor, Viorica Bumb, Doina copiilor;
vechime
Astfel, ne-am apropiat mai mai mult cocs. Cum a reu schimbul A este astăzi tor. Nu cunoşteam maşinile, ritar în colectiv. începînd de Bârna, Elena Motorga, Euge ştiri; 12,05
nia Ovrei n.
clorului;
prezen
bine de muncitori, le-am şit, prin ce metode ? Ne-a fruntaş pe uzina nr. 1. nu ştiam ce putem fiecare, ne la controlul zilnic . al personalului Prin modul ordonat de or ţifie; r
a
serviciu
ţei
la
aflat necazurile de acasă şi spus chiar şeful de echipă L. CRIŞAN mobilizam cam anevoie la lu şi al stării maşinilor, conti- ganizare a lucrului pe schim radio-tv.
de la serviciu, i-am ajutat 7,apuc. cru. instalaţiile ne dădeau de nuind cu urmărirea atentă a buri, prin în destoinicie in şi auto 3; 15.00
muncă,
„zona
exigenţă
mai îndeaproape, am luat — Sudura sufletească a 16 de deservire" funcţionează 16.00 nuli
im
Sfatul
cunoştinţă de o serie de echipei , este hotărîtoare eu bune rezultate cei mai daiioii eu
probleme care în.tr-un fel pentru producţie. Le-am mulţi veghetori de urzeală (în Taveniim
sau altul deranjau produc spus si le spun de fiecare trerupătoare se automate firul), la se ma u- te cconoj
rupe
cînd
şini
ştiri;
de.
ţia. Treptat, treptat, oame dată: ce fac eu, faceţi şi tilizează la războaie cîte două elal-pnliti
ceea
asi
suveici,
folcloric;
nii au început să vină cu voi. C'înd lucrăm, trebuie şl patru calitate superioară ce ţesă române:
gură
încredere la noi, semn că să fim n u m a i ochi şi u- turii, se menţin in perfectă 20.00 Radi
şi
eram pe drumul cel bun. redii, adică foarte atenţi. stare curăţenia, ordinea plan dis tagonişti
sarcinile
db
ciplina,
Reuşitele n-au intîrziat să Atît şi totul este bine. în depăşesc zi de zi. se ; Lu siigcsf.
j 22.00 O z
apară. asta constă secretul, dacă DUMITRU GHEONEA Bijuterii
5.00 Nou
Instalaţie pentru
Obiectivele zootehnice dozarea automată
. a şarjelor
— realizate cît mai binatului siderurgic Hu
La Uzina nr. 1 a Com
repede! nedoara este în curs de
execuţie
instalaţie
o
I.M.M.R. Simeria, sectorul II vagoane. In fotografie comunistul Alexandru Lazar îm
preuna cu o parte din harnica sa echipă de lăcătuşi reparaţii frfnă vagoane. complexă de dozare au
în strînsâ concordanţă muncii pe şantiere, aprovi ______________ Foto : VIUGIL ONOIU tomată a şarjelor de
cu sarcinile de dezvoltare zionării si gospodăririi ju cărbune. Noua instala
a sectorului zootehnic şi cu dicioase a materialelor ne Orientare ferma spre realizarea ţie, adaptată pe lingă
prevederile programului de cesare, bunei colaborări cu cea veche, va conduce struciorul
Aştri d, di
au toaprov izion are teritoria- furnizorii si beneficiarii, u- la uşurarea efortului fi nirea); O
lă, în acest an urmează tilizării cu randament ri ritmică a planului zic ai muncitorilor şi la Noiembrie
să fie puse în funcţiune dicat a mijloacelor meca creşterea calităţii cocsu cu scoica
sunetul n
noi obiective pentru adă- nizate si a forţei de m u n în fiecare lună din acest brică, ne spunea că secţia dintre aceşti oameni este lui fabricat. Lucrările de resc); vu
construcţii sînt executa
postirea animalelor. O bu că Edificatoare în acest an, oamenii muncii do la se situează, pe cinci luni, cocătorul Alexandru Po- te de colective ale în tni Caroy
Fabrica de produse refrac
LONEA
;
nă parte din noile capaci sens sint şi aspectele întîi- tare Baru au raportat de pe locul I în cadrul între roezay, de 33 de ani în treprinderii de construc dineuri (I
tăţi se află în execuţia lu nite pe şantierul complexu păşiri la indicatorii de cerii socialiste. fabrică, om priceput, dor ţii siderurgice Hunedoa LA: Tmpr
Rezultate
frumoase
s-au
crătorilor de la întreprin lui zootehnic din Posteana. plan. însumate pe cinci înregistrat şi la secţia de nic de a-şi împărtăşi cu ra, iar montajul şi veri asta scară
ANXNOAS.
derea de utilaje terasiere, Maistrul Constantin M'ocă- luni, aceste depăşiri în plăci termoizolante. Presa- noştinţele celor mai tineri. ficarea instalaţiilor de ţa de £amt
Chimistul
Francisc,
Paşut
HRICANI:
îmbunătăţiri funciare şi niţă, căruia i s-a încredin seamnă 2,9 milioane lei la toarea Eugenia Traian sub şeful atelierului producţie, automatizare de cele ale m viaţă (l
proiectări în construcţii a- ţat răspunderea pentru rea producţiile globală şi mar linia că Îmbunătăţirile a- ne-a vorbit despre reali întreprinderii „Automa Indienii di
grlcole Deva, care a acu lizarea acestui obiectiv, fă, 2,2 milioane lei la pro duse fluxului tehnologic în zările obţinute de la înce tica" Bucureşti. Pină în roşie); Gt
moartea r
mulat o bună experienţă ne a relatat că lucrările se ducţia marfă vîndută si în ultima perioadă a anului putul anului, care puteau prezent s-au finalizat pe Klav:
casată, 1,1 milioane lei la trecut au condus la creste- fi mai semnificative dacă două silozuri, urmînd ca ORASTIE:
beneficii, 1,3 milioane Iei nu existau unele goluri în alte şase silozuri să fie (Patria);
ÎNTREPRINDEREA de utilaje terasiere, la producţia netă. De ase aprovizionarea eu materii echipate cu instalaţiile (Flacăra);
ÎMBUNĂTĂŢIRI funciare şi proiectări menea, s-au înregistrat im FABRICA DE prime. „La prafuri exoter- aferente. Kaghemus
(Casa dc c
ÎN CONSTRUCŢII AGRICOLE DEVA portante economii la chel PRODUSE me — reliefa interlocutorul Gheţuri p
tuielile materiale, combus — ne-am depăşit planul Calitatea cia): nr?,
tibil şi energie electrică. REFRACTARE cu 138 tone, la plăci ter cărbunelui — dar mă
Signum h
in realizarea obiectivelor a- află în devans faţă de gra Am discutat cu mulţi lu BARU moizolante cu 156 tone, la necesitate cultură); :
grozootehnice. în legătură ficele de execuţie, ceea ce crători din fabrică despre cărămizi refractare cu 52 ia cosmică
cu preocuparea pentru e- dă certitudine respectării modul in care îşi îndepli tone, iar la masă refracta economică rcşul) ; ri
xecuţia şi punerea la timp angajamentului asumat. A- nesc sarcinile de plan, de rea productivităţii . muncii ră cu 13 tone". La întreprinderea mi ciiştii din
na).
în funcţiune a construcţii dăpostul pentru viţei, ma spre greutăţile pe care le în medie cu circa 1000 to nieră Petrila s-a desfă
lor planificate, tovarăşul ternitatea, filtrul şi maga întâmpină. Traiian Ceuţă, ne plăci anual. Salturi sen Nelivrarea însă de către şurat, în organizarea
Mircea Lucaciu, directorul zia' au fost acoperite din turnător, secţia prafuri e- sibile s-au obţinut şi în do întreprinderea de prelucra Consiliului municipal al
adjunct al întreprinderii, vreme, ceea ce a permis să xoterme:. „Lucrez la insta meniul calităţii produselor. re a aluminiului Slatina a sindicatelor Petroşani, Yre
ne-a relatat că, prin măsu fie concentrate forţele la laţia de pulverizare a alu Pe lingă faptul .că nu sînt 556 tone zgură de alumi un schimb de experien
rile luate, există create finisările interioare. miniului. Urmăresc clipă refuzuri pe motiv de cali niu, iar de către E.M. Şun- ţă între mineri şi pre
Pentru
condiţii ca lucrările pe şan între cei mai experimen de clipă, cu maximă aten tate, după cum remarca cuiuş a peste 800 tone ar paratori, avînd ca temă Vremea
tierele complexelor zooteh taţi şi harnici lucrători de ţie, parametrii de funcţio controlorul tehnic de cali gilă refractară I.P. 173, a „Calitatea cărbunelui — frumoasă
nice intercooperatiste de pe şantier i-am notat pe nare a instalaţiei. Caut să tate Lia Gabor, la majori redus — după aprecierea necesitate economică în noros. Vo
la Peşteana şi Birtin, fie Mihai Chihaia, Ion Tonii şi obţin o granulaţie cît mai tatea sortimentelor fabrica tehnicianului Nicolae Păcu Valea Jiului". Au parti ploaie în
care cu capacitate de peste Păun Predică, oameni care fină. Secţia noastră reali te a crescut durata de în rar, de. la serviciul aprovi cipat inginerii şefi, con cări c. loc
sufla din
700 bovine, să fie termina conduc formaţiile de zi zează lunar o depăşire de trebuinţare. Spre exemplu, zionare — ritmurile de lu tabilii şefi, responsabilii tic. Tem
te cu cel puţin două luni dari, dulgheri şi instala 20—25 la sută' . Petru Le- la cărămizile refractare fo cru şi, evident, realizările compartimentelor de ca vor fi cu
1
mai devreme. De aseme tori, pe maearagistul Nico- iiuga, şef echipă prepara losite la înzidirea oalelor obţinute în acest an. litate, maiştri şi şefi de 13 grade,
intre 25 ;
nea, sînt asigurate posibi lac Macarie, pe mecanicii tori, aceeaşi secţie: „Pină de turnare, printr-o presa Acţionând in lumina sar brigăzi de la întreprin Pentru
lităţi ca şi termcpul de de utilaje Ludovic Deme, acum am lucrat bine. Din re mai corespunzătoare şi cinilor desprinse din ma derile miniere Livezeni, zile. Vrei:
dare în folosinţă a com Arghir Jeleru şi alţii. Prin iunie însă avem probleme prin folosirea de materii gistrala expunere a tovară Dîlja, Lenea, Petrila şi neral frur
călzi treţ
plexului pentru Ingrăşarea eforturile lor şi ale lucră cu zgura de aluminiu. Dar prime superioare, durabili şului Nicolae Ceauşescu la Preparuţia Petrila. Du variabil,
bovinelor, ai cărui bene torilor din formaţiile pe n-am stat, am făcut alte tatea a crescut de la 16 plenara lărgită a C.C. al pă ce au vizionat filmul se izolate
ficiar este I.A.S. Haţeg, a- care le conduc, se realizea prafuri. N-am rămas şi nu turnări pe oală la 27—28. P.C.R. din 1—2 iunie a.o., tehnico-documentar „Ca peratura
între 13 <
colectivul de muncă de la
vînd o capacitate de 4 000 ză cu succes imperativele vom rămîne sub plan. De Referindu-ne la calitate, Fabrica de produse refrac litate", realizat de mem cea maxi'
taurine, să fie devansat ou formulate de secretarul ge munca noastră depinde ca trebuie precizat însă că ea tare Baru . este hotărât să brii fineclubului „11 O- de grade,
cate.
rizout"
Aninoasa,
din
trei luni.. neral al partidului, tova litatea produselor exoter- este determinată în primul muncească mai bine, să a- minerii şi preparatorii au La mun
rînd de experienţa îndelun
me. Iată de ce avem grijă
Pe baza experienţei a- răşul Nicolae Ceauşescu, ca praful să fie bine depo gată a oamenilor muncii sigure siderurgiei româneşti făcut un interesant şi neral frur
porar nor
cumulate în construcţia al privind dezvoltarea şi mo zitat, la loo uscat, să fie de la „Refractara", de dă produse refractare de bu util schimb de opinii şd verse dc
tor obiective similare, con dernizarea activităţii secto expediat la timp". Petru ruirea lor pentru executa nă calitate, la timp şi cu idei pe tema creşterii descărcări
structorul acordă perma rului zootehnic. Balea, preşedintele comite rea de produse care să fa- cheltuieli cit mai reduse. calităţii cărbunelui. rolog de
Vateriu »)
nent atenţie organizării T. NICOLAE tului sindicatului din fa că cinste fabricii. Unul B. LIViU