Page 95 - Drumul_socialismului_1982_06
P. 95
m % MIERCURI, 30 IUNIE 1982 p<K}. 3
P R I O R I T Ă Ţ I ! W A G R I C U L T U R Ă AL PARTiPtima COMUNIST ROMAM îj
n mâ OB LA CONGRESUL ACtX-t£M
întreaga recoltă Organizare exemplară,
grabnic în hambare! mobilizare generală TUe%eu mai sas,
(Urmare din pag 1) de buna desfăşurare a se (Urmare din pag. 1J te agricolă are obligaţia
cerişului orzului. Dar am să-.şi asigure în totalitate j în co-nsieiaţia lammii
constatat că, pe ici, pe co flux continuu, «r Calitatea cantităţile de furaje pentru
». urmată de cele din lo, se ivesc şi unele potic efectivele de animale pla
‘usada şi Burjuc. Ca niri. Iată cîteva dintre ele: lucrărilor trebuie să stea nificate, mijloacele meca | (Urmare din pag. 1) primul ţăruş, lăsînd la ple
clare a acestui fapt şi Cooperativele agricole din permanent în atenţia spe nice şi cosaşii să acţioneze \ care impunătoarea citadelă
,uai ales a hărniciei şi con Zam, Sirbi şi Teiu încă nu cialiştilor şi mecanizatori fără răgaz la recoltarea şi Începută în primul cinci a energiei străjuită de tur
ştiinciozităţii cu care au şi-au procurat sîrma şi lor, efectuând semănatul depozitarea tuturor resurse \ nal de după istoricul Con nurile-i semeţe, pînă la ti
muncit mecanizatorii, şi în sfoara necesară balotării porumbului ia distanţa de lor de nutreţuri, inclusiv a gres al partidului, Termo nerele generaţii de energe-
special combinerii, în cele paielor. în aproape toate 70 cm între rînduri pentru finurii or naturale din zona centrala de la Mintia - de ticieni, inrolafi in ultimii ani
trei cooperative suprafaţa unităţile există tractoare a putea efectua mecanizat de deal şi montană. ® De venită astăzi una dintre în puternicul şi destoinicul
recoltată a ajuns la aproa disponibile, după ce unii lucrările de întreţinere. ® asemenea, să fie luate mă cele mai strălucitoare stele detaşament muncitoresc de
pe jumaL.cc clin cea culti mecanizatori au preluat Specialiştii din unităţi să suri hotărîte pentru strîn din constelaţia de lumini a aici. Stau mii şi mii de
vată. combinele. Oare unde sint urmărească permanent sta gerea fînurilor din golurile României socialiste - îşi a- ore de veghe la pupitrele
rea de coacere a lanurilor
— Mecanizatorii ce mun brigadierii, şefii de fermă, şi pe măsură ce acestea a- de pădure. « Transportul re obirşia tocmai in strate de comandă sau la gurile
cesc pe combine — este cooperatorii care au învă jung în faza de recoltare şi depozitarea furajelor se gia dezvoltării puternice a cazonelor. Stă devotamentul
vorba de Viorel Blaj şi ţat să conducă tractorul ? să se treacă ia strîngerea vor realiza în timpul cel energeticii naţionale, elabo a sufe de energeticieni ţa
Ioan Călianu — se dove mai scurt, evitînd pierderi rată din iniţiativa secreta ţă de profesie, responsab/-
desc vrednici de toată lau Ralotatul paielor nu ţine cu maximă operativitate a le cantitative şi deprecie rului nostru general, tova litatea şi dăruirea in mun
livrarea
da pentru modul cum se pasul cu recoltatul. Aşa se recoltei, asigurînd cantităţilor rile calitative.' ® Pe şupra- răşul Nicolae Ceauşeseu. că, pornite din conştiinţa
totalitate
a
în
străduiesc să nu piardă face că, de exemplu, la destinate fondului de stat. feţele afectate producerii Pcrmiteţi-i reporterului să că patria are nevoie de cit
mai multă energie electrică.
nici un minut bun de lu Bretea Mureşană aproape © Pe lingă supravegherea furajelor să se efectueze puncteze citeva etape mai Aici, în mijlocul făurari
cru şi nici un bob din toate paiele sînt pe cîmp, îndeaproape a activităţii fertilizări suplimentare. importante din istoria de lor de lumină s-au făurit
noua recoltă — ne spunea ia Gurasada s-au eliberat formaţiilor do recoltat, se peste 16 ani a dezvoltării şi adevărate caractere mun
Gheorghe Or.şa, preşedinte numai 10 ha din 26 re va regla cit mai jos posi SARCINILE AFERENTE cetăţii energetice de pe citoreşti, s-a constituit un
le ‘ L.A.P. Burjuc. coltate. Arăturile şi însă- bil masa de tăiere pentru SECTORULUI Mureş, din devenirea unui puternic detaşament al
iată şi alte aprecieri la mînţarea culturilor duble a se strînge întreaga canti ZOOTEHNIC puternic colectiv muncito partidului, care numără as
•'(■••'«a. combinerilor. Nieu- sînt mult rămase în urină. tate de paie, fiind necesar ÎNDEPLINITE INTEGRAI. resc, simbolizînd de iapt tăzi peste 800 de comunişti.
dezvoltarea Întregului nos
Bejdean, inginer şef al Pînă in prezent au fost în ca după prese să se facă « Odată cu realizarea e- tru judeţ, a întregii ţări, De aceea, din toţi ciţi au
C.A.P. Bretea Mureşană: sămânţate cu porumb siloz greblarea. ® Paiele vor fi fectivelor planificate in fie ...In 1966 s-a pus prima venit la termocentrala de
..Am toată stima faţă de doar 15 ha la Iii a, în ce depozitate în şire bine clă care unitate agricolă, tre piatră la temelia viitoarei pe Mureş, puţini ou mai
felul cum muncesc combi lelalte unităţi încă nu s-a dite, care se vor acoperi buie controlată permanent termocentrale. In 30 noiem plecat. Printre veteranii co
nerii din unitatea noastră pus sub brazdă nici un pentru a se evita pierderi brie 1969 a fost conectat lectivului, care au contribuit
— adică Nîcolae Petruse şi bob. C.A.P. Bretea Mure- le. activitatea în taberele de la sistemul energetic naţio din plin cu priceperea şl
Pascu Cârmăzan — oameni sană încă nu şi-a delegat LA ÎNTREŢINEREA animale, punînd accentul nal primul turbogenerator sudoarea lor la rezultatele
harnici şi conştiincioşi". un om care să fie prezent CULTURILOR pe îndeplinirea sarcinilor de 210 MW. In 18 august acestor ani se numără Mir
de livrare a producţiei de
Emil Mircea, inginer şef ia ia preluarea orzului în ba SI ÎN LEGUMICULTURA lapte, carne şi a altor pro 1971, odată cu intrarea in cea Firtat, Ioan Jula, Eugen
C.A.P. Sălciva: „Pe combi za de recepţie. C.A.P. Bur NICI O RESTANŢA! duse. ® Atenţie maximă se paralel a turbogenerotoru- Mărculeţ, Alexandru Raţiu,
ne lucrează cei mai buni juc n-a reuşit să-şi pro e Menţinerea în stare lui nr. 4, s-a Încheiat prima leronim Rusan, Alexandru
mecanizatori din formaţia cure — abia luni s-a dus curată de buruieni a cul cere la organizarea repro etapă a dezvoltării termo Bereş, Mircea Bădârău, Dâ
de la Sălciva: Gheorghe cineva să rezolve proble turilor prăşitoare şi a le ducţiei, buna furajare şi în- centralei. In 1974, după rei Malea, Ioan Rad, Pela-
Moţ şi Ştefan Ciutina, ce ma — cantitatea de sămîn- gumelor impune o concen • grijire a animalelor. * Or cinci ani de funcţionare, ghie Ciolpan, Constantin
Moga, Ioan Damian, llie
merită cele mai calde a- ţă de floarea-soarelui ne trare masivă de forţe la ganele contractante să-şi o- „Steaua de pe Mureş" pro Cucuianu, Aurel Oţoiu,
■ierl“. cesară insămînţării culturii întreţinerea mecanică şi noreze ireproşabil obligaţii dusese deja 20 miliarde Cornel Costina, Avram
duble. manuală a acestora, apli- le ce le revin privind pre kWh. La 29 octombrie 1980
SI TOTUŞI, Sînt neajunsuri care tre cînd prevederile legale luarea produselor, o Orga s-a încheiat cea de a doua Bar, Petru Dovid, Şte
LIPSURILE buie rezolvate de urgenţă, pentru toate cazurile de nele locale să se preocupe etapă de dezvoltare a în fan Manta, Gheorghe
NU... LIPSESC astfel ca secerişul orzului neefectuare a lucrărilor. ® cu întreaga răspundere de treprinderii, prin punerea in Dumitrache şi mulţi alţii.
Alături de mulţi dintre ei,
să se încheie cit mai re Concomitent trebuie pus îndeplinirea sarcinilor pri funcţie a celui de al şase lormind a doua generaţie
Raidul efectuat în Consi- pede. Factorii de răspun un accent deosebit pe re lea turbogenerator de 210 de energeticieni, au venit
Ria ne-a convins dere au cuvîntul. coltarea si valorificarea, in vind contractarea şi livra MW, care plasează termo
clusiv cu participarea ele rea produselor de la gos centrala, cu o putere insta-. liii şi fiicele care se stră
vilor, a producţiei de le podăriile populaţiei. lată de 1 260 MW, pe lo duiesc să-şi urmeze în pri
cepere şi abnegaţie părin
ia învăţătorului gume, pentru buna aprovi MODERNIZĂRILE cul III în ierarhia sistemu ţii, dînd noi străluciri „Ste
zionare a populaţiei în con
lui energetic naţional. La
formitate cu prevederile SI INVESTIŢIILE — sfirşitul anului 1981 contoa lei de pe Mureş".
programului de autoaprovi- FINALIZATE De la începutul acestui
din pag. 1) Hunedoara, nr. 1 şi 2 O- NEÎNTÎRZIAT rele înregistrează cel da al
răştie, nr. 3 Deva şi o a- zionare' teritorială. a în 63-lea miliard kWh energie an colectivul termocentralei
devărată salbă de şcoli ge scopul asigurării legumelor a Toate obiectivele pri electrică livrat economiei Mintia şi-a depăşit planul
nerale). necesare pe o perioadă cit vind modernizarea fermelor naţionale de la bornele ter la producţia de energie e-
.unicipiilor Pe- Stimularea elevilor cu mai îndelungată din an, să mocentralei. Tot in acest an, lectric 6 cu 63 milioane
iva. Hunedoara, rezultate bune la învăţătu fie îndeplinit integra] şi zootehnice, în special ali aici s-a realizat cea mai kWh. Dar, urnind îndemnu
ale oraşelor Brad, Haţeg, ră .şi aptitudini deosebite pe sortimente planul de mentările cu apă şi meca mare producţie de energie rile secretarului general ol
Orăştie, ale comunelor llia, iri activitatea ştiinţifică şi însămînţare sau plantare a nizarea proceselor de pro electrică dintre toate cen partidului cuprinse in expu
Geoagiu, Pui, Sarmizegetu- practică a atras la olimpia legumelor în cultură dublă, ducţie trebuie finalizate în tralele' ţării şi o treime din nerea la plenara lărgită o
sa, Brazi şi multe altele dele pe materii 53 la sută astfel incit să se realizeze următoarele două luni, pu- producţia de energie elec C.C. al P.C.R. din 1-2 Iu
te revelatoare, iar acti- din elevii claselor gimna integral cantităţile stabilite nînd accentul pe mobiliza trică ps bază de cărbune a nie a.c., oamenii muncii de
, vitatea din cabinete, labo ziale şi liceale, la etapa pentru consum şi indus rea tuturor resurselor loca ţării. aici sint angajaţi plenar
intr-o mare bătălie — reali
ratoare, ateliere şcolare republicană cucerindu-se 23 trializare. a Amenajările le. • De asemenea, este ne Cifrele, deşi edificatoare, zarea producţiei de ener
"•ntribuie la îndeplinirea de premii şi menţiuni, iar pentru irigaţii să funcţio
unică a planului de pro la finala concursului pe neze ireproşabil. cesar să fie realizate inte nu spun totul. In spatele lor gie electrică pe bază de
feţie, în strînsă legătură meserii — 34 de locuri STRÎNGEREA gral investiţiile planificate stă munca şi abnegaţia a cărbune pe care sînt
tlizarea de repere şi fruntaşe pe ţară. FURAJELOR în fiecare consiliu unic a- mii de oameni, incepind de ferm hotârîţi să o ciştlge,
i complexe, cu grad NU ÎNGĂDUIE groindustrial, acordînd în la constructorii care au În în iolosul economiei jude
sporit de dificultate, nece Rosturile educaţiei politi- NICI O CLIPĂ DE RĂGAZ treaga atenţie lucrărilor de fipt in pămintul mlăştinos ţului, a ţării.
sare unităţilor economice, co-ideologice, patriotice, ® Întrucit fiecare unita îmbunătăţiri funciare.
în invăţămintul himedorean cultural-arlistice din şcoli
se realizează anual o pro eîştigă valori noi. Activita
ducţie de peste 21 milioane tea celor 1 560 de colective
lei, din care o parte în artistice din şcoli înscrise
semnată se materializează in actuala ediţie a Festi Hsmânus nu-i este îngăduit sâ se înfrupte
naţional
valului
„Cîntarea
în dezvoltarea bazei didac-
tico-m a teri ale. Orien ta rea României" şi a celor ppste din producţia agricola, din avuţia obştească
— în consonanţă cu indi 60 000 de elevi participanţi
ciile conducerii partidu- la ampla competiţie a „Da-
— spre dezvoltarea pro- ciadei" au condiţii din ce
cţiei proprii, spre auto- le mai bune pentru afir
nducere şi auto apro vizi o- mare.
•.re, a condus la extinde- Pentru toate împlinirile
o suprafeţelor cultivate şi bucuriile conferite de
lingă şcoli, alături de procesul Lnstrucliv-educativ
eele agroindustriale Ha din invăţămintul hunedo-
ţeg, Geoagiu şi llia, evi- rean, pentru nobila obosea
•enţiindu-se multe alte iţ lă de zi cu zi, aducem azi,
iţi (liceele industriale slujitorilor şcolii, un cald
Iancu“ Brad, nr. 1 si respectuos omagiu.
estigiu! se menţine prin produse
de calitate, livrate la timp
Vasile Bârsan, Marin Lungu, Angeliu „Confundând" o tarla Tractoristul Ion Crişan şi Ion Moldo»
(Urmare din pag. 1) încheierea lucrărilor Con a C.A.P. Beriu cultiva van, care avea sarcina să asigure paza
gresului al II-lea al edu Voicu, Ionică Minou şi Gheorghe Soare, tă cu cartofi cu propria
încadraţi la întreprinderea de utilaje te- recoltei de orz la C.A.P. Tîmpa. şi-au
caţiei politice şi culturii grădină, tractoristul Si- dat cinstea pe ruşine. înţelegîndu-se cu
rasiere, îmbunătăţiri funciare şi proiec
socialiste, vizînd mobiliza mion Covaci a trecut la Alexandru Crainic din Simeria să-l
, cutiitale din Întreprindere. tări în construcţii agricole Deva, au fu
rea oamenilor muncii pen recoltat, scolind produc „vîndă", ca din propria avuţie, cantita
| Sarcinile rezultate din ax- tru îndeplinirea planului la rat castraveţi şl garoafe de la serele din ţia din 132 cuiburi. N-a
i punerea prezentată de to toţi indicatorii, pentru spo Sîntandrei. La al doilea caz de furt ei mai apucat să guste pi- tea de 196 kg boabe (!). Iată-i, in foto
grafic. pe autorii faptei respective con-
varăşul Nicolae Ceauşeseu, au fost prinşi, fapt pentru care vor fi
rirea eficienţei economice, reul, deoarece a fost templindu-şi isprava în faţa carului cu
’a plenara lărgită a C.C. a>l vor sta permanent în cen pedepsiţi în conformitate cu prevederile prins, acum trebuind să care s-a efectuat transportul recoltei
P.C.R. din 1—2 iunie a c., trul atenţiei, vor fi mate Decretului 306/1981. suporte consecinţele. sustrase din avuţia C.A.P.
.din cuvîntarea rostită la rializate întocmai.
