Page 10 - Drumul_socialismului_1982_07

pag. 2 DRUMUL SOCIAL

IA ZI §N AGRICUITURĂ
Ziua consîrusîorsior maşini
le o liiie r e a g r a b n ic ă a s e c e r iş u lu i o r z u lu i

A devenit o Inimoasă la întreprinderea de utilaj sutăj a fost depăşit cu peste DU
tradiţie ca în iiecare an, minier şi întreprinderea de 300 de tone pianul la uti­
(Urmare din pag. 1) lor era prea mare. La I.A.S. special la I.A.S. Mintia im­ ih prima duminică a lunii reparaţii şi întreţinere a u- laj minier, de asemenea, 8.00 Ti
Haţeg s-a putut însă mun­ pune să fie luate măsuri iulie, să se sărbătorească tilajului minier Petroşani, planul de asimilare a echi­ 8,40 Ol
fost foarte multe defec­ ci la ferma din Unirea. pentru organizarea temei­ „Ziua constructorilor de de la Uzina de utilaj mi­ pamentului hidraulic pre­ 9.00 D'
ţiuni. La ferma din Bretea Oare în zona Haţeg a nică a activităţii şi folosi­ maşini" - înaltă preţuire nier şi reparaţii Crişcior, în­ zintă o uşoară depăşire, 9,30 Bl
Română, de pildă, din 9 plouat mai puţin decît la rea la întreaga capacitate pe care partidul şi statul treprinderea mecanică O- intre secţiile cu cele mai 10.00 Vi
combine au lucrat efectiv Mintia sau Simeria ? a preselor şi tractoarelor. nostru o dau activităţii şi răştie, întreprinderea meca­ bune rezultate se numără 11.45 Ll
de dimineaţa pînă seara întîrziate sînt şi elibera­ Se ridică unele proble­ realizărilor unuia dintre ce­ nică de material rulant Si­ cea de prelucrări la rece. 13.00 Te
doar 6—7, celelalte fiind rea terenului, arăturile şi me şi în ce priveşte trans­ le mai puternice şi destoi­ meria, din secţiile construc­ UZINA DE UTILAJ 13.05 Al
defecte. Şi aceasta în con­ însămînţarea culturilor du­ portul recoltei la bazele de nice detaşamente ale clasei toare de utilaje siderurgice MINIER 17.05 Re
diţiile :înd s-a făcut re­ ble. Pe tarlalele fermelor recepţie, fiind cazuri cînd noastre muncitoare. de la Hunedoara şi Câlan ŞI REPARAŢII CRIŞCIOR »S
cepţia combinelor după ie­ din Bretea Română şi Că- nu sînt înscrise toate da­ Sărbătorită intr-o puter­ şi-au amplificat preocupări­ in întimpinarea „Zilei con­ la
şirea lor din reparaţii şi lan se află paie pe' care tele în documente — can­ nică atmosferă de emulaţie le şi eforturile în producţie, structorilor de maşini", oa­ 17.30 Tc
revizii, ba -chiar şi o supra- ploile căzute în ultimele titatea, ora plecării din creatoare şi de angajare au înregistrat o serie de menii muncii de la Uzina şai
recepţie, înainte de înce­ zile le-au prins împrăştia­ cîmp etc. în multe cazuri, revoluţionară, generată de realizări deosebite, încheind de utilaj minier şi repara­ gir
perea campaniei. te. mijloacele de transport nu preţioasele idei cuprinse în un bilanţ fructuos pe pri­ ţii Crişcior şi-au amplificat ne
Dar întîrzierea înregistra­ Din cauza ritmului lent sînt însoţite de delegaţi şi expunerea secretarului ge­ mul semestru ai. anului şi, eforturile în producţie, con- 18.30 Mi
tă la seceriş nu se da- la balotatul paielor, arătu­ nu sînt etanşeizate, ceea ce neral al partidului nos­ totodată, se angajează să tinuind seria bunelor rezul­ mi
toreşte modului de func­ rile şi însămînţarea cultu­ face să se piardă boabe pe tru, t o v a r ă ş u l Nicolae se mobilizeze mai dinamic tate Înregistrate in acest co
ţionare a combinelor, ci şi rilor duble sînt mult ră­ drum. Unele neajunsuri se Ceauşescu, rostită la ple­ în continuare, să majoreze an. Cele mai frumoase rea­ 19.00 Tc
nefolosirii timpului de lu­ mase în urmă. Pînă în pre­ întîlnesc şi la baza de re­ nara C.C. al P.C.R. din rezultatele de pînă acum, lizări au fost obţinute de 19.30 De
cru cu maximă răspunde­ zent au fost semănate cu cepţie unde, din cauza lip­ 1-2 iunie a.c., de hotărirea incit să încheie cel de al colectivele secţiilor a lll-a şi mi
re. Vineri, 2 Iulie, de pil­ porumb siloz 130 ha la sei de personal, preluarea unanimă de a intimpina doilea an al cincinalului a ii-a. Inginerul Fabian O- al
dă, nu s-a muncit la sece­ I.A.S. Simeria, 40 la I.A.S. şi uscarea recoltei de orz cea de a 38-a aniversare a calităţii şi eficienţei cu pla­ prinesc, şeful secţiei a lll-a, Iul
riş nici la T.A.S. Mintia, Haţeg şi 10 ha la I.A.S. pentru a putea fi pusă spre eliberării patriei - de la nul realizat şi depăşit la reliefa că în cinstea acestui 19,50 Cil
nici la I.A.S. Simeria pe Mintia. păstrare, se desfăşoară a- 23 August — şi Conferinţa toţi indicatorii iizici şi de eveniment, colectivul de jut
motiv că umiditatea boabe­ înlăturarea restanţelor, în ne voios. Naţională a partidului cu eficienţă economică. muncă pe care-l conduce 20.45 Fii
1
realizări remarcabile in ÎNTREPRINDEREA s-a mobilizat exemplar, reu­ plă
producţie, „Ziua constructo­ DE UTILAJ MINIER şind să obţină în luna iu­ Co
tio
rilor de maşini“ ii găseşte PETROŞANI nie o producţie record, con­ 22,15 Te
cretizată in 29 de vagoneţi
pe oamenii muncii din a-
R e c o lt a r e a ş i d e p o z it a r e a f e r a t e lo r cest important sector al e- C o l e c t i v e l e de oa­ aulodescărcători de 3 mc, 22.30 Sti
şo;
conomiei noastre naţionale meni ai muncii de la I.U.M. 3 vagoane de 10 mc, 100
Petroşani se prezintă cu de cărucioare pentru trans­
racordaţi cu toate forţele la rezultate deosebite în pro­
f (Urmare din pag. 1) Au fost cosite şi trifolie- unde se află însilozat 2 100 înalta tensiune a muncii. ducţie. Astiel, planul la portat lemn,, piese de
nele de pe 20 de ha, iar tone nutreţ rezultat din schimb şi confecţii metalice
recolta^ a Il-a se opreşte prima coasă de pe cele 100 In întimpinarea■ zilei lor, producţia netă a fost Înde­ in valoare de peste un mi­ 14.45 Tc
Asigurarea stocurilor ne­ pentru sămînţă în vederea ha cultivate cu lolium, constructorii de maşini de plinit în proporţie de 101 la lion de lei. 14,50 Re
cesare de furaje este în a- extinderii acestor culturi precum şi 90 tone de fî- 15,10 En
tenţia conducerii Asociaţi­ în anul viitor. Avem defi­ nuri. Iar din cele 92 de ha ms
ei economice intercoopera- cit la grosiere — ne spu­ fineţe naturale s-au cosit re randament. La capitolul 18.00 îm
tiste Bobîlna pentru creş­ nea Victor Filimon, ingi­ 40 ha. La C.A.P. Băcia s-au Eforturi susfinufe energie electrică ne-am lui
terea vacilor cu lapte. Â- ner cu baza furajeră, dar recoltat şi depozitat 95 to­ propus — şi acţiunea a în­ 20.00 Te
ceastă unitate a făcut 900 îl vom acoperi prin cum­ ne fîn de lolium şi 20 tone (Urmare din pag. 1) pierderilor şi utilizarea in­ ceput deja — să montăm în 20,25 Ori
tone de siloz, a cosit, ba­ părare. fîn de lucernă, iar acum tegrală a aburului con­ circuitele principalelor sec­ {ic
se finalizează reeditarea la
dri
lotat şi depozitat 200 tone Ferma zootehnică a şi, în general, a combusti­ densat în procesul tehnolo­ ţii de producţie baterii de gre
fîn rezultat de pe cele 38 C.A.P. Simeria are în-silo- trifoi şi borceag şi s-a in­ bililor convenţionali,, Subli­ gic. condensatori, care să ducă P.<
h,a lolium recoltate de că­ zate 247 tone din culturile trat cu coasa la fineţe na­ niez doar că prin înlocui­ — Rezultatele amintite la îmbunătăţirea factorului 20.45 Tei
turale. La coasă sînt zilnic
de putere, deci la reduce­
tre Ioan Sava, Remus Cîzu, de masă verde, iar în fî- rea unor cazane termice sînt bune — ne spunea rea consumurilor. Vom re­ cui
Ioan Filip, Iosif Săbău, nare aproape 30 tone fîn. peste 20 de cosaşi şi din vechi,, care aveau randa­ Remus Mogoşan, inginerul considera toate tehnologiile Pel
Gligor Blaga, Gheorghe S.a- La recoltat se folosesc o cele 100 ha fineţe s-a strîns mente sub 50 la sută,, cu şef al întreprinderii —, dar produselor noastre, pentru (P£
vu, Marin Ştefan, Dumitru cositoare „Carpatina" şi şi transportat finul de pe altele noi, avînd randa­ sîntem conştienţi că mai a utiliza în mai mare mă­ 21.45 Cai
Căleală, Ioan Magda şl al­ coasele. Aici se impune 15 ha. în ce priveşte fer­ mente de peste 85 la sută, există in unitatea noastră sură maşinile unelte cu 22.00 Sti
destule „canale" prin care
ten
ţii. Imediat după recoltarea luarea de măsuri pentru ma zootehnică a C.A.P. şi a arzătoarelor de la opt se risipeşte energia electri­ consumuri reduse de ener­ 22,20 Tel
şi însilozarea furajelor ma­ cosirea de urgenţă a finu­ Rapolt, unitate unde ,s-a cazane de producere a a- că, cea termică, alţi com­ gie electrică. Pînă în toam­
butuiui tehnologic — că­
să verde au fost arate şi lui din livada de la Sime- strîns şi depozitat în clăi rora le-am montat arzătoa­ bustibili. Decretul Consiliu­ nă vom finaliza acţiunile
însămânţate 60 ha cu po­ ria-Veche, unde dacă se recolta de pe 20 ha masă re automatizate —, am e- lui de Stat este, în această de extindere a iluminatu­
lui natural în halele
de
rumb siloz. în cultură de mai întîrzie se vor înre­ verde, trebuie urgentată eonomisit de la începutul privinţă, binevenit. El ne-a producţie, cele de etanşa re *€
bază mai sînt semănate gistra pierderi. coasa celor peste 200 ha anului 196 000 mc gaze na­ angajat în luarea unor mă­ d uşilor şi ferestrelor, pen­
116 ha cu porumb pentru O preocupare deosebită fineţe naturale. Această u- turale. Prin montarea la suri mai consistente, în tru menţinerea unui micro­ OEVA
siloz cu densitate sporită, pentru realizarea sarcinilor nitate. are în cultură 50 ha cuptoarele de forjă, a unui vederea stopării definitive climat optim de muncă. în uc Vuiţi
băncii
a risipei de orice natură,
de
Iar după orz se seamănă la producţia de furaje am cu porumb şi va mai pu­ recuperator captarea gaze, care în acest sens, dintre obi­ acelaşi timp, sub conduce­ RA: Ci
acestora
permite-
(Flacăr
1
15 ha cu trifoi în cultură întîlnit la ferma din Bre­ ne încă 50 ha după orz, şi reintroducerea în came­ ectivele care se află în a- rea organizaţiei de partid, tice (Si
pură .şi 25 ha cu lolium. tea Strei, a I.A.S. Haţeg, dar trebuie făcut totul pen­ ra de ardere, recuperăm a- tenţia noastră în viitor a- consiliul oamenilor muncii, cii do
tru asigurarea necesarului toţi factorii responsabili riilo I-
nual 116 tone combustibil mintesc pe cele mai impor­ meu cu
pentru întregul efectiv de convenţional. De asemenea, tante. Vom înlocui, în con­ vom milita pentru întărirea rul); l
\ s animale din surse proprii punerea în funcţiune a u- tinuare, toate arzătoarele ordinii şi disciplinei în da lui
Grăbeşl
ŢĂRANI COOPERATORI, MECANIZA-j pentru a nu- se mai recur­ nei instalaţii de recupera­ de la, cazanele termice, cu producţie, a spiritului gos­ brie) ; L
arzătoare automate, de ma­
re a dus la eliminarea
podăresc.
ge la cumpărări.
(Cullur
(Muncii
\ TORs, CADRE TEHNICE SI LOCUITORI Aii Destina
ceai'ăru
i ' \ iul al
l SATELOR ! Cum ©sie ©©ordonată întrecerea socialistă riile I-
PETRII
i ANINO.
(Muncii
ţ Folosiţi din piui timpul bun de lucru ţ Maria
tui) ;
\ în cîmp, inclusiv azi, duminica, pentru seriile
Şic);
I încheia grabnic secerişul orzului, pentru \ Una dintre sarcinile prin­ au fost supuse controlului mare parte a grupelor sin­ velul comitetului sindical, ta mo
cipale ale sindicatelor este 90 de grupe sindicale. Con­ dicale supuse controlului iniţiativele muncitoreşti ? ; ORAŞT
(Patria)
| strîngerea şi depozitarea unor cantităţi cît j organizarea şi desfăşurarea statările privind modul în nu se face o urmărire cla­ căci se deduce, credem, că turnă (1
întrecerii socialiste pe ba­ care se preocupă grupa ră a desfăşurării si eficien­ la nivelul grupelor nu se BAT: !■
| mai mari de furaje. j za criteriilor aprobate de sindicală de întrecerea so r ţei lor. Este foarte necesară face o asemenea urmărire. bunica
Comitetul Politic Executiv cialistă nu sînt peste tot o asemenea urmărire la ni­ 'Se aplică o singură iniţia­ tffl TEG
al C.C. al P.C.R. din 26 mai mulţumitoare. La Uzina de velul grupei, deoarece nu tivă — „Să reparăm 25 de ei.,); E
lor; C7
1981. Din însuşi conţinutul preparare din Crişcior, la o dată urmărirea globală vagoane cu piese recondi­ e iubiri
1
criteriilor rezultă importan­ centrul de distribuţie a e- ascunde formalism, iar în ţionate !“. Se face foarte sa de c
ţa pe care o are în această nergiei electrice ca şi la ex­ cazul unităţilor mai sus a-’ puţin în ceea ce priveşte haiducii
RTA: R
activitate grupa sindicală. ploatarea de gospodărie co­ minţite neurmărirea s-a re­ popularizarea acestei ini­ seriile I
Recent, Consiliul judeţean munală şi locativă sau la flectat negativ în înfăptui­ ţiative, a obiectivelor şi Serpico
al sindicatelor a organizat poştă noile criterii ale în­ rea angajamentelor. criteriilor ei. mina);
tMineru
m ■ NI matică, în cîteva consilii şi trecerii socialiste nu sînt întreprinderea simeriană de tenţia asupra acestor aspec­
un control, pe bază de te­
stau
în
lucrurile
Am ţinut să atragem a-
Cum
cunoscute. Ca dovadă, în­
comitete de sindicat. Cu- trecerea este urmărită tot care am vorbit, şi în care te ale muncii 9indicale,
/ >' U prinzînd în control dome­ după vechile criterii. controlul s-a desfăşurat la luînd ca bază documentară
niul economic, firesc, aten­ O bună evidenţă asigură începutul lunii mai ? Nu ceea ce s-a constatat la ni­
ţia s-a îndreptat asupra ca în fruntea întrecerii să cu mult mai bine. La gru­ velul Consiliului- sindical o-
Timpi
modului cum e organizată se situeze cu adevărat cei pa sindicală de la şasiuri ră.şenesc Brad şi comitetu­ ziua de
şi se desfăşoară întrecerea mai buni. Cum pot însă să nu se face nici un fel de lui sindicatului de la mea va
socialistă. asigure această cerinţă ca­ urmărire a întrecerii. La I.M.M.R. Simeria. Am fă­ lă cu ci
Nu ne propunem prin litativă a întrecerii unele grupa de la aparate de ru­ cut-o însă cu convingerea Local \
ploaie
rîndurile de faţă să abor­ grupe sindicale de la coo­ lare şi strungărie grea , se că a o supune atenţiei şi cări
dăm această problemă la perativa de producţie, a- declară fruntaşi dte 20 de a altor comitete sindicale sufla rr
nivelul întregii arii de ac­ clnziţii şi desfacerea măr­ oameni ai muncii, ceea ce, este foarte necesar. Cerin­ cări di
tivitate controlate. Ne vom furilor, secţia de panifica­ evident, demonstrează ne­ ţele puse de Congresul ratuîa
prin să
mărgini doar la cîteva ţie şi altele, în care nu se cunoaşterea criteriilor .şi sindicatelor impun situarea grade
concluzii rezultate din con­ evidenţiază şi nu se urmă­ goleşte de conţinut noţiu­ centrului de greutate al tre 25
trolul făcut la nivelul gru­ resc sarcinile de plan şi nea de întrecere socialistă. activităţii la nivelul grupe­ La m
pelor sindicale într-un corj- angajamentele ? Necunoaşterea • criteriilor lor. Este firesc şi rjegesgr, nsral î
1
siliu orăşenesc — cel de la Îît unităţile economice de întrecerii vădesc şl grupele deci, ca şi întrecereâ so­ lempor.
Brad — şi al unui comitet pe raza oraşului se aplică sindicale de la fierărie, cea cialistă să se bucure la a- vor că<
însoţite
sindical de întreprindere — iniţiative muncitoreşti. Se de la forjă, lăcătuşi şi vop­ cest nivel de atenţie priori­ trice.
cel de la întreprinderea aplică cu rezultate bune în sitori de la sectorul 2 va­ tară, sporită. ’mtensil
mecanică de material ru­ cele mai multe dintre ele, goane, cisterne, atelierul ROMULUŢ DRAGOŞ din vo
ta G.A-.P. Batiz se lucrează de zor la strânsul şi depozi­ lant Simeria. ceea ce asigură conţinutul mecanic; cisterne 3 şi alte­ secretarul servicii
tarea furajelor, aşa culn se vede din imaginea de faţă. lexandi
Pe raza Consiliului oră­ muncii sindicale în aceas­ le. Consiliului judeţean
şenesc al sindicatelor Brad tă direcţie. Dar în cea mai Cum sfiit' urmărite, la ni- al sindicatelor