Page 101 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 101
JSJiiBCIUW»
'&Â
R e d u c e r e a c o n s u m u r ilo r e n e r g e t ic e
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UN1T1-VĂ!
în c e n t r a i a t e n ţ ie i c o le c t iv u lu i
— Una dintre sarcinile că în actuala conjunctură este şi mai mare. Reveni
de stringentă actualitate economică internaţională, rea la cărbune pentru pro
care trebuie să stea în cen cind criza de materii prime ducerea energiei termice
şi de energie îşi pune pu
atenţiei
trul
colectivului
este o şansă pe care tre
S M ilM I de oameni ai muncii de la ternic amprenta şi asupra buie să o valorificăm cit
întreprinderea mecanică de
economiei
româneşti,
nu
mai bine.
mai poate fi vorba de nici
material rulant Simeria o
—
Avîndu-se în vedere
o risipă, că pentru a de
constituie încadrarea seve
ră în normele de consum
trece parţial la producerea
stabilite la energia electri veni mai rentabili — aşa că încă din acest an se va
cum ne îndeamnă de fie
agentului termic pe bază
că şi cea termică, la toate care dală secretarul gene- do cărbune, cum veţi face
S I L I U I U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N consumurile, în general. faţă acestei situaţii ?
Cum se îndeplinesc aceste
sarcini în întreprinderea La întreprinderea — Pînă la 15 octombrie
dumneavoastră, tovarăşe mecanică ele — ne răspunde subingine-
Anul XXXIV, nr. 7 650 SÎMBĂTĂ, 31 IULIE 1932 4 pagini - 50 bani director Gheorghe Zudor ? material rulant rul Timotei Bembea, res
ponsabilul
compartimentu
— în spiritul prevederi
lor Decretului Consiliului Simeria lui „energetic şef“ — a-
de Stat privind gospodări vem sarcina să pregătim
rea judicioasă şi reducerea ral al partidului, tovarăşul câteva locomotive pentru
producerea aburului tehno
ÎN INTIMPINAREA MARII SĂRBĂTORI | consumului de energie e- Nicolae Ceauşoscu — este logie si de încălzire
le-ctrică, termică, gaze na necesar să ne gospodărim
turale şi combustibili am — Ce măsuri aţi luat
NAŢIONALE"A poporuiuFnostru » efectuat o analiză temeini mai bine, să ne valorifi pentru evitarea pierderilor
că cu factorii dc conduce căm toate resursele de ca de abur?
re
ştiut
Este
dispunem.
re din întreprindere, cu faptul că întreprinderea — S-a trecut la revizui
le fa chimia in d u s t r ia lă toate colectivele de mun noastră este un mare con rea şi repararea instalaţii
că, punând în evidenţă po
lor, la etanşeizarea halelor
la in d u s t r ia c h im ic ă , s a u sibilităţile insuficient valo sumator de agent termic, de producţie, la montarea
dar si de energie electrică.
geamurilor lipsă, repararea
rificate în acest sens, cău-
tind împreună soluţii de Dealtfel, anual producem acoperişurilor, la schimba
circa 60 000 de gigacalorii,
c u m e v o lu e a z ă u n c o le c t iv se, mai economice. în urma din care 8 000 pentru alţi rea conductelor corodate şi
funcţionare mai avantajoa
amplasarea lor aeriană etc.,
beneficiari. Firesc, şi con
acestor analize, făcute cu sumul de combustibil lichid acţiuni care vor conduce
Nu este un simplu Joc din preocupările colectivu răspundere şi competenţă, este mare (4 000 tone) şi la reducerea risipei, la va-
de cuvinte, ci o realitate pe lui. Şeful secţiei este şi situaţia consumurilor de tot măi greu de asigurat.
cit de ascunsă privirii pro membru al Consiliului ju combustibili şi energie este Să nu mai vorbim de ga LIVIU BRAICA
fane, pe atit de viguroa deţean al oamenilor muncii. în continuă îmbunătăţire.
să, in substanţa ei, vizind — Puneţi-ne in temă, to Oamenii noştri au înţeles zul metan, unde consumul (Continuare în pag. a 2-a)
colectivul întreprinderii chi varăşă inginer, cu elemen
mice Orăştie■ , Se ştie, cu tarul acestor spume.
mai mulţi ani în urmă, chi - Sint spume moi, dure Schimb de Radar cotidian pe platforma C. S. Călan
\ CU PLANUL mia maselor plastice de şi semillexibile. Chiar şi nu
| PE 7 LUNI DEPĂŞIT aici se exprima în forme mai aceste forme in care experienţa
rudimentare pentru o ac cep. se prezintă sugerează, cred,
ţ Angajat plenar în în- fiune modernă. Se fabricau cu destulă forţă posibilită Ieri, la Consiliul unic
i trecerea socialistă pen- navele şi ambalaje, bu ţile de utilizare, practic a- agroindustrial Haţeg a
i tru îndeplinirea şi de- toaie, saci. Bune, frumoase proape de inepuizabil a avut loc un schimb de
y păşirea sarcinilor de pro- şl utile, ele reprezentau o poliuretanilor. Eu îmi pre experienţă organizat de Constructorul a predat
| ducţie, harnicul colectiv noutate pentru colectiv, un gătesc acum lucrarea de Comitetul judeţean de
i de la secţia de cheres- ciştig al său şi un motiv de doctorantura cu un seg partid în colaborare cu
î tea Vaţa, aparţinînd mindrie profesională. Ma ment din acest domeniu, r e v i s t a „Munca de ştafeta beneficiarului
ţ de I.F.E.T. Deva, con- sele plastice au creat, prin dar îmi este dificil să vă partid", avînd ca temă
1 dus de tovarăşul Teodor implicaţie, o altă secţie de dau o imagine asupra a- preocuparea organelor
/ Cătană, a reuşit să în- forţă şi rafinament tehnic cestor posibilităţi. Perspec şi organizaţiilor de De ieri noapte a înce mai la acest aspect vrem
I deplinească înainte de şl tehnologic - matriţeria. tiva vieţii ^va demonstra, partid pentru înfăptui put montarea uşilor la să ne referim: asigura
\ termen planul pe 7 luni. Tot prin implicaţie s-a ivit probabil, că avem de-a rea sarcinilor şi orien bateria de cocsificare. Aşa rea eu personal muncitor
i Astfel, indicatorul pro- nevoia proiectării' şi cerce face cu un adevărat uni tărilor date de secreta cum arătam în cronica a locurilor de muncă la
) ducţie netă a fost reali- tării. Şi, s-au creat şi a- vers al poliuretanilor. rul general al partidu anterioară toate lucruri noul obiectiv (ştiut fiind
) zat în proporţie de ceste îndeletniciri. - Unde se află secţia lui privind îmbunătăţi le s-au limpezit la bate faptul că un agregat si
i 112,8 la sută, la produc- Cu alte cuvinte, de unde, dumneavoastră în acest rea radicală a activită rie. în cursul zilei de as derurgic atît de complex,
/ ţia marfă 103,6 la sută cîndva, masele plastice re spaţiu ? ţii desfăşurate în secto tăzi se finalizează şi ul cu un proces tehnologic
? şi la producţia globală prezentau ceva periferic, — Cu un pas in urma ţă rul zootehnic, obiective tima lucrare — montarea care solicită multă - aten
^ 103,8 la sută. în acelaşi prin pondere şi însemnăta rilor cu vechime, cu tradi lor din programul jude uşilor. Constructorul pre ţie în timpul desfăşurării
t timp s-au realizat cco- te azi ele ocupă un loc ţie şî o anumită experien ţean de dezvoltare a dă ştafeta avînd convin lui, nu poate porni cu li
’ nomii la consumurile central. Au venit din ‘urmă ţă. Producem circa 20 de zootehniei. gerea că aici a făcut o nele improvizaţii sau ar
. specifice dc materii pri- şi s-au aşezat in fruntea repere pentru autovehicule La schimbul de expe treabă bună. Nici nu se tificii în schema de orga
i me, combustibili şi e- plutonului ce evoluează de mai multe feluri: bord, rienţă au participat se putea altfel, pentru că nizare). Posturile trebuie
nergie. La obţinerea spre modern şi greutate coliere curbate, minere, vo cretari ai organizaţiilor acest obiectiv are o du să fie asigurate atît nu
1 succeselor cu care acest specifică. lane de tractor. Dar reţi de partid din unităţi a- rată de exploatare de pe meric cît .şi calitativ, cu
\ colectiv dc muncă în- Istoria de pînă acum are neţi că la 1 iulie a.c. sec gricole, organizatori de ste 15 ani. Pînă ia urmă , oameni apţi să facă fată
i tîmpină ziua de 23 Au- un punct culminant, numit ţia a împlinit abia un an partid ai consiliilor uni toarea oprire trebuie să complicatului proces teh
’ gust şi-au adus o contri- spumele poliuretanice. Dis ce agroindustriale, cadre funcţioneze în flux con nologic. Despre toate a-
ţ buţie deosebită munciio- cutăm cu inginerul Rodica CORNEL ARMEANU de conducere din unită tinuu. Aşadar, cel de-al ceste lucruri primim in
Munean, şeful secţiei de ţile agricole şi specia şaselea obiectiv prevăzut formaţiile de rigoare de
lişti din fermele zooteh
| Continuare în pag. a 2-a3 poliuretani, despre cîteva (Continuare în pag. o 2-a) în programul de dezvol la inginerul loan Anciu,
nice. şeful serviciului perso
tare a platformei siderur
gice Căian (după turnă nal — învăţămînt — re
— « — » — ® ® - * - » — * — « — » — — toria de fontă, aglomera- tribuire al combinatului:
v tor, centrala electrotermi — Ieri, împreună cu
L A Z I I N A G R I C U L T U R A că, furnalul nr. 3 şi bate factorii dc conducere din
ria nr. 1 dc cocsificare) cadrul uzinei cocsochirni-
este gata do a intra in cc şi ai combinatului am
As
productiv.
circuitul
Toate tortele pentru terminarea grabnică a secerişului! cărbune a celor 62 de analizat tocmai această
tăzi începe încărcarea cu
problemă. Putem aprecia
că toate posturile-cheie
celule de cocsificare ale
în aceste zile, în toate u~ nele locale de partid şi de ner şef al C.A.P. Ribiţa. treieriş, am dus în cîmp de la baterie au fost asi
nităţile agricole socialiste stat, de cadrele de specia Am fost stopaţi de ploile gunoiul de grajd şi facem noii baterii.
din cadrul Consiliului unic lişti în organizarea muncii care au căzut în ultimele arăturile de vară. Pe platforma noii ba gurate eu muncitori cu
agroindustrial Brad trebuie si folosirea cît mai depli zile. Terenul este moale şi Secerişul griului în coo terii, in locul constructo vechime şi experienţă. De
intensificate eforturile şi nă a forţei de muncă, a umiditatea boabelor prea perativele agricole de pro rilor, au apărut ia postu asemenea, posturile de
folosite din plin forţele maşinilor şî utilajelor, a ridicată. Abia aşteptăm să ducţie din Vaţa de .Jos si rile lor oamenii benefi
pentru terminarea grabni timpului bun de lucru în putem intra în lanuri. în DORIN CORPADE
că a secerişului. Aceasta, cîmp; s-au obţinut rezul paralel cu secerişul am N. BADIU ciarului — cocsarii. în
cu atit mai mult cu cît, tate bune, strîns şi depozitat toate „radarul" de astăzi toc (Continuare în pag. o 2-a)
paiele de grîu rezultate la
aşa cum rezultă din date Interes şi preocupare (Continuare in aag o 2-a)
le operative ale consiliului pentru strîngerea la timp
ÎN CONSILIUL UNIC
AGROINDUSTRIAL BRAD
unic, pînă la 30 iulie s-a şi fără pierderi a recoltei
strîns recolta de pe 276 ha, am întâlnit la C.A.P.
adică cu ceva mai mult de Zdrapţi, ca şi în alte uni
50 la sută din suprafaţa tăţi. în această unitate
cultivată. La aceasta au unde am avut ca interlo
contribuit atît ploile car.e cutori pe tovarăşii Aurel
n-au permis intrarea com Raduiov, secretarul organi
binelor în lanuri ţa seceriş, zaţiei de partid şi Gheor
dar şi faptul că nu toate ghe Jurcuţ, inginer şef,
utilajele de recoltare, au mai este de lucru o zi bu
fost folosite zi de zi iă în nă şi se termină de sece
treaga capacitate, din cau rat .şi ultimele 10 lia. Tre
za unor defecţiuni, precum buie însă mai multă ope
şi datorită unor neajunsuri rativitate la strînsul paie ' ' \ : 4 ?
manifestate în organizarea lor la brigada I.
muncii care au dus la iro — Noi mai avem de
sirea unor ore bune de strîns recolta de grîu de
Nicolae t.ungu si Mihai Negrilit dau zor cu
-Imagine de la secerişul griului pe ogoarele fermei I.A.S.
muncă la seceriş. Sînt pe 5 ha si încheiem se- c- griului la C.A.P. Dolira. secerişul Pcştlşu Mare.
multe unităţi undo, prin Tişul — ne spun si ‘o-
grija manifestată de orga- vară.ş- Maria Milieţ, Ingi-
