Page 102 - Drumul_socialismului_1982_07

pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

io Întreprindere® minier® Barza
IM ÎNTÂMPINAREA marii sărbători
Eforturi susţinute, conjugate, pentru creşterea
i NAŢIONALE A POPORUIUI „NOSTRU
volumului de rezerve minerale utile i | (Urmare din pag. 1) De la chimia Industrială 11.00 Telex
11,03 Film
veren
A/ieli
Începînd anevoios anul liului oamenilor muncii, au din care fac parte de a-şi \ rii din brigăzile condu­ 12.30 întors
productiv 1982, ca urmare evidenţiat posibilităţile co­ îndeplini ritmic şi calitativ se de Gheorghe Toc, Ia industria chimică amăg
a unor greutăţi de natură lectivelor din care fac par­ sarcinile de plan, au vor­ Traian Crepcea şi Ioan 12.33 Centr
obiectivă, care le-au grevat te şi s-au angajat să ac­ bit şi Nicolae Dineş, şeful Rus, gateriştii Gheorghe ţarii
considerabil activitatea şi ţioneze mai ferm, fiecare sectorului Musariu II, Dan Bulzesc şi Iancu Baliţa, (Urmare din pag. 1) insă imaginea este de ate­ 13.20 Trage
realizările din ianuarie şi la locul său de muncă, în Virgil, şeful atelierului ifroniştii Pavel Marian lier. re Al
februarie, minerii de la spiritul orientărilor date transport auto, Gheorghe şi Ioan Tat, sortatorii - Regretaţi ? L3,30 La ofi
Barza s-au mobilizat exem­ de secretarul general al Rusu, maistru la sectorul Roman Meltiş şi Sofia de cind funcţionează indus­ - Nicidecum. Noi facem 18.30 Iulie
plar in lunile următoare, p a r t i d u l u i , tovarăşul electromecanic. Obîrşan, circulariştii A- trial. Intr-o perspectivă de dozările din care rezultă mcnt<
reuşind să încheie primul Nicolae Ceauşescu, privind într-adevăr, mai sînt cîţiva ani vom ajunge la poliuretanii, dar aceste do­ 18,50 1001 (
semestru cu toate restanţe­ dezvoltarea bazei proprii greutăţi, neajunsuri, pro­ na Tîsca, Victoria Budu- circa 200 de repere. zări le facem, deocamda­ 19.00 Tcleji
le recuperate (exceptînd de materii prime, dimi­ bleme de rezolvat. Vorbi­ gan şi Virginia Feier, Şelul secţiei ne arată o tă, manual, cu linguriţe şi 19,23 A pa
două produse fizice princi­ nuarea importului şi echi­ torii din adunarea genera­ mecanicii Emil Rus, Ni­ planşă extrem de sugestivă cintare. Pină la aflarea do­ momi
pale, pentru care nu au e- librarea balanţei de plăţi a lă a reprezentanţilor oa­ colae Ionel, Serafim Rus in privinţa tendinţei euro­ zelor, care să corespundă 19.33 Teleei
xistat condiţii) şi să înre­ ţării. „Ştim că economia menilor muncii de la Bar­ şi mulţi alţii. pene privitoare la construc­ unui anumit tip de mate­ 20.20 Ritmi
gistreze depăşiri de plan naţională are nevoie de tot za le-au adus în discuţie ţia de automobile, în care rial, cu caracteristici speci­ 20,35 Film
la majoritatea indicatori­ mai multe resurse minera­ concret şi obiectiv, cu auto­ INDICATORII poliuretanii - în cele trei fice, este, de fapt, marea în tir.
lor : de 2,6 milioane lei la le utile şi ne angajăm să exigenţă şi responsabilita­ DE EFICIENTA iorme - vor li prezenţi bătaie de cap. Primim de pisodi
producţia marfă, de 1,7 mi­ le asigurăm — a spus Ni­ te patriotică. Am reţinut, DEPĂŞIŢI masiv, ca elemente de re­ la străini componenţii, dar 21.20 îutilii
lioane lei la producţia mar­ colae Oprea, şeful secto­ din luările lor de cuvînt, I zistenţă şi comoditate. Ima­ nu şi reţetele. seara
fă vîndută şi încasată, de rului Valea Morii. în acest că nu-i copleşesc greutăţile în întîmpinarea marii ginea aceasta ne-o com­ - Cum se aliniază oame­ 22.20 Tcleji
1,5 milioane lei la producţia — care, sînt conştienţi, au sărbători naţionale a po­ pletează şelul secţiei, spu- nii noului, cu care vă in- 22.30 întilni
scara
netă, realizînd suplimentar la origine, în bună parte, porului nostru — ziua de nindu-ne că automobilistica tilniţi şi vă veţi întilni me­
13 tone cupru, 28 tone Adunări generale şi actuala criză economică 23 August —, oamenii este doar unul din dome­ reu ?
zinc, 718 tone sulf, 390 to­ pe plan mondial —, că sînt muncii de Ia Exploata­ niul de viaţă al poliureta- - Cum ii obişnuieşti. Am
ne calcită, 1 280 tone ben- ale oamenilor muncii hotărîţi să le biruiască, nilor. funcţionat şi ca profesor la
tonită, 110 tone utilaj mi­ să-şi îndeplinească ritmic rea de preparare 'expe­ - De la ce aţi pornit ?
nier. De menţionat că s-a sarcinile de plan în urmă­ rimentală M.S.G. Deva liceul de chimie din oraş. BUCURE
eleve
foarte
Mi-au
fost
acordat o deosebită aten­ sens am luat măsuri de toarele cinci luni ale anu­ îşi amplifică eforturile - De la doi oameni cu dioprogram
ţie lucrărilor de pregătiri redeschidere a unor filoa­ lui, să asigure economiei în producţie pentru a inimi mari şi mult entu­ multe fete, din care vreo La ordinea
şi deschideri, unde planul ne cunoscute, de cercetare naţionale cantităţi sporite obţine rezultate cît mai ziasm. Azi, avem o secţie, 12 lucrează azi in secţia
a fost depăşit cu 8 000 ml, şi exploatare a unor zone de resurse minerale utile. bune. De Ia începutul a- cu aproape 700 de oa­ noastră. Mă ocupam de ele tură; 7,00 :
Revista
pr
ridicăi'ii gradului de meca­ şi panouri noi, de asigura­ Aceasta presupune, însă, nului, colectivul acestei meni, cu apropiere şi inţelegere.
nizare a lucrărilor în sub­ re a unui echilibru între aşa cum s-a concluzionat unităţi şi-a îndeplinit - In privinţa inimilor Azi, avem în ele muncitoa­ rul melodii
teran — prin dotarea cu creşterea volumului de re­ în adunare, conjugarea e- planul producţiei marfă mari şi a entuziasmului ? re bune. Mă gîndesc Ic* de ştiri; ; 9
perforatoare P 90, ciocane zerve şi exploatarea lor“. forturilor minerilor cu ale în proporţie de 100,6 la - Ce să vă spun ? In ge­ Viorica Vaida, Aurica Ce dio; 10,00 1
de abataj, maşini de încăr­ Continuînd aceeaşi idee, preparatorilor, cu ale per­ neral, oamenii au o repre­ nea, Lidia Mateescu, Eu­ 10,05 Revist
cat, trolii etc., prin pro­ Gheorghe Roşea, şeful sec­ sonalului din compartimen­ sută, producţiei nete de zentare destul de aproxi­ genia Groza, Maria Nicula 10,40 Orchc
movarea unor metode şi torului Musariu I, a rele­ tele electromecanic, de a- 100,5 Ia sută, realizînd mativă, destul de idilică şi altele. Toate sînt frun­ populara „
tehnologii de exploatare de vat că, în condiţiile ac­ provizionare şi de transport economii la cheltuielile despre industria chimică. taşe in Întrecerea socialistă Buletin dc
mare productivitate —, or­ tuale — de diminuare a ză­ şi ale tuturor acestora totale de 1,9 milioane Eu însămi, după termina­ pe primul semestru. In a- cursul isteţ
ganizării temeinice a pro­ cămintelor cu conţinut, ri­ cu constructorii de la lei. La sortimentele fizi­ rea liceului, am mers la ceeaşi perioadă secţia şi-a tin de ştiri
depăşit sarcinile de plan
12,;
tural;
ducţiei în abataje, în ate­ dicat de metale, şi de im­ T.C.M.M., care trebuie să ce cele mai semnificati­ Iacuitatea de chimie indus­
liere şi la preparaţie, folo­ posibilitate a aplicării u- urgenteze lucrările la o- ve depăşiri de plan se trială, crezind cu putere în cu 6,7 la sută. folclorului;
sirii raţionale, eficiente, a nor metode de exploatare biectivele de la Valea Mo­ înregistrează Ia sulf — perspectiva şi Irumuseţea Colectivul este mic, dar micră rădic
dotării tehnice şi a timpu­ de max-e productivitate — rii, Vata şi Brusturi, pen- chimiei, dar şi văzînd-o ca cu probleme mari, Valenţe­ 1 Ia 3; 15,0'
lui efectiv de lucru. Toate apar de neînţeles unele ne- tru punerea mai rapidă în de 420 tone, Ia bentoni- o farmacie. Dacă intri în le sale valorice prezintă 10,00 Bulcti
acestea s-au concretizat în corelări de plan, la care exploatare şi valorificare a tă brută marfă — de secţia de injecţii a maselor insă garanţia amplitudinii Concert d
rezultatele bune amintite, s-a adăugat lipsa unor ma­ importantelor rezei-ve mi­ 6 287 tone şi confecţii plastice, poţi constata că cu care se abordează dez­ 16.30 Tineri
în realizarea planului de teriale şi piese de schimb nerale de aici. Desigur, se metalice în valoare de imaginea nu este prea de­ voltarea chimiei de tip in­ muzica pop
creştere a rezervei de mi­ strict necesare pentru bu­ impun şi alte acţiuni şi 190 000 lei. părtată de realitate. La noi dustrial aici la Orăştie. Ietin de şi
nereuri. nul mers al activităţii. măsuri, între care de mare dianele cin
Darea de seamă prezen­ „Noi am iniţiat însă unele importanţă sînt asigurarea rele scrii ;
tată de Nicolae Lungu, di­ acţiuni şi sperăm ca în se­ şi pregătirea efectivelor nai; 21,00 :
rectorul întreprinderii mi­ mestrul al II-lea să ne rea­ pentru subteran, întreţine­ R e d u c e r e a ★ La suges
niere Barza, în cadrul a- lizăm pi-evederile de plan rea şi exploatai-ea raţiona­ instructorul a predat tră;.. ; 22,0
dunârii generale a repre-. şi să recuperăm din res­ lă a tuturor mijloacelor 22.30 Muzici
zentanţilor oamenilor mun­ tanţe" — a conchis vorbi­ tehnice din dotarea între­ c o n s u m u r ilo r 0,00 Non si
cii, a conţinut şi alte rea­ torul. Despre lipsa unor prinderii şi repararea lor ştafeta beneficiarului
lizări ale acestui destoinic materiale şi piese de la timp şi de calitate, res­ energetice
colectiv de mineri. în ace­ schimb — capse electrice, pectarea riguroasă a teh­
laşi timp, însă, nu a tre- baterii de acumulatori, an­ nologiilor de lucru, a nor­ (Urmare din pag. 1) de oameni la cursul de
cbt cu vederea lipsurile şi velope, lubrifianţi şi car­ melor de protecţie a mun­ calificare în meseria de (Urmare din pag. 1)
neajunsurile care au mai 0 buranţi — frecvente defec­ cii, întărirea sub toate as­ maiştri şi ingineri s-au cocsaiv Aceştia vor fi di­ DEVA: i-

existat în activitatea între- ţiuni electromecanice, in­ completat cu oadre de rijaţi spre bateria m\ 2 1 (Patria);
(Arta
liană
prinderii — unele obiecti­ suficienţa efectivelor din pectele a disciplinei de specialitate, instruite, apte de cocsificai-e. în luna au­ lorifiearea mai bună a a- RA: Un e
ve, ţinînd îndeosebi de di­ plan şi de pi'oducţie. Nu­ gust deschidem încă un cestei preţioase energii. Singaporc (
poliţistul
minuarea rezervelor cu subteran, preocuparea pen­ mai astfel, minerii de la să conducă activitatea de O foarte atentă verifica­ Ana şi hoţu
conţinuri mai consistente tru recuperai-ea şi recon- Barza se vor situa şi pe producţie de la cocserie. curs de calificare tot pen­ toarea (Con
de componenţi minerali u- diţionarea unor materiale mai departe în rîndul co­ — Totuşi, bateria mai' tru această meserie, cu re s-a făcut şi se face in­ TROŞANI:
tili şi de lipsa unor mate­ şi piese de schimb şi di­ lectivelor fruntaşe din ju­ are nevoie de personal 30 de locuri. în acest fel stalaţiilor consumatoare de dar nu-ţi p
Or-
riirea);
riale şi piese de schimb, minuarea consumurilor de deţ şi din ţară, acolo unde de deservire! cred că vom completa gaz metan. Cu aceeaşi răs­ brie); LUP
dar şi subiective; slabă or­ energie şi combustibil, de­ de fapt le este locul. — Numeric ne mai lip­ necesarul de forţă de pundere se acţionează şi Pană de V
ganizare a lucrului şi in­ sesc 18 oameni pentru a muncă calificată. Vom pentru reducerea consumu­ VULCAN:
(Luceafărul
disciplină a muncii, neres- spre hotărîrea colectivelor DUMITRU GHEONEA acoperi toate cele trei avea muncitori pregătiţi lui de energie electrică. La moara din
pectarea tehnologiilor de profesional şi pentru ma­ toate maşinile-unelte se vor (Minerul) ;
lucru şi a normelor de A fost dat în folosinţă noul complex schimburi. Delegaţii com­ şina de şarjare, ori ma­ monta limitatoare pentru Fiul munţilc
URICANI:
protecţie a muncii, insufi­ binatului s-au deplasat în întreruperea mersului în Buddy Hol
cientă angajare, în anumi­ zootehnic de la Birtin judeţele cu excedent de şina de scos uşi şi în gol ; la o parte din maşini BRAD :
te perioade de timp, din Colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de forţă de muncă şi chiar meseriile de uşieri-coc- această acţiune a fost deja (Steaua roş
partea unor mineri, la ac­ la întreprinderea de utilaj terasier, îmbunătăţiri fun­ ieri ne-au sosit şapte ti­ sari, sortatori cărbune, încheiată. Şeful adjunct al înghiţitorul
Penii
tria);
tivitate susţinută, fructu­ ciare, proiectări şi execuţii în construcţii Deva au neri de la Bacău, care reglori încălzire. Apre­ bancnote (I
atelierului mecanic, subin-
oasă. terminat, datorită eforturilor şi strădaniilor depuse vor să se califice în me­ ciem că avem asigurată ginerul Iuliu Bogdan, sub­ GIU-BAT: <
Participanţii la dezbateri pentru a întîmpina ziua de 23 August cu rezultate cît seria de cocsar. chiar de la început forţa cui de argi:
tură);
HAŞ
au concretizat unele situa­ mai bune în muncă, lucrările de construcţie a nou­ — Numeric da ! Dar de muncă calificată şi linia seriozitatea cu care rilor (Dacii
ţii de acest fel, în spirit lui complex zootehnic de la Birtin. Acest nou şi mo­ calitativ ? putem spune că bateria a muncitorii de aici acţionea­ aterizează s
critic şi autocritic, au făcut dern obiectiv zootehnic a şi fost populat cu 250 ca­ — Avem în prezent 39 intrat pe mîini bune. ză pentru încadrarea în LAN : tnvi
de
cultură):
aprecieri la stilul şi meto­ pete vaci şi juninci. normele de consum stabi­ fan Luchin
dele de muncă ale consi­ lite, pentru realizarea de TLIA: Iubit
economii. Depăşii ea consu­ feţe — sei­
-
na).
murilor de orice fel nu mai
Cinciş nu s-a însămânţat
Terminarea le A ZI IN A G R I C U L T U R Ă nici un hectar, deşi aceste este admisă sub nici o for­
unităţi au suprafeţe pe ca­ mă. La rîndul său, Ioan
grabnică terenului de paie şi la a- re le puteau realiza în cel Giurgiu, secretar adjunct
al comitetului de partid al
rături, iar gunoiul de grajd Mai multă aferrfie mult două zile bune de lu- întreprinderii, exprima, în Timpul
wu. Organele d partid şi
ziua de 31
a secerişului a fost transportat în cîmp. de stat, consiliul unic a- numele comuniştilor de la mea va fi
finalizarea
Aproape
de
(Urmate din pag. 1) secerişului se află coopera­ însămînfării culturilor duble! groindustrial trebuie să in­ I.M.M.R. Simeria, al tutu­ moaşă şi v:
încălzească,
tivele agricole de produc­ tervină cu măsuri care să ror oamenilor muncii, con­ riabil, mai
cin
Birtin — ne informau to­ ţie din Ţebea, Cărăstău, Unităţile din Consiliul faţă infimă — doar 73 ha, asigure realizarea sarcini­ vingerea fermă că se poate amiaza averse
dea
din cele 295 planificate.
varăşii Remus Miclean, Lunca şi altele. Trebuie unic agroindustrial Hune­ lor privind însămânţarea munci mai bine, în condi­ vor semna]
vicepreşedinte al biroului intensificată acţiunea de doara nu au de însămânţat Dintre toate unităţile culturilor duble pe toate ţii de eficienţă sporită. lectriee.
di
moderat
executiv al consiliului recoltare la C.A.P. Sălişte, culturi duble pe suprafeţe numai ferma 2 Peştiş a suprafeţele planificate. în dic. Tempr
popular comunal, şl Tăna- Rişca, Brad şi ferma I.A.S. prea mari de teren. Dar, I.A.S. Simeria a însămânţat acelaşi timp, ti-ebuie ţinut vor fi cup;
6e Andricău, brigadier de în acelaşi timp se impune cu toate acestea, suprafe­ cu culturi duble întreaga seamă că suprafeţele sta­ 10 grade, i
cîmp la C.A.P. Vaţa — s-a maximă operativitate la suprafaţă — de 30 ha — bilite prin plan sînt mi­ Tîrguri intre 2G şi
mineaţa io
realizat pe 80 ha, ceea ce strîngerea, transportarea şi ţele realizate sînt mici, în-
reprezintă aproape jumă­ depozitarea paielor de pe sămînţarea culturilor du­ stabilită prin plan. între nime şi că fiecare unitate La munţi
în general
tate din suprafaţa cultiva­ terenurile de pe care s-a ble tărăgănîndu-se de azi 8 şi 15 ha au semănat ase- trebuie să însămînţeze cul­ Duminică, 1 august temporar
tă. Atât la Vaţa cît şi la secerat grîuil la C.A.P. pe mîine. Aşa se şi expli­ mertfea culturi C.A.P. Peş- turi duble pe suprafeţe a.c. se vor organiza tîr- dea averse
:
Birtin se cere însă o mai Mesteacăn, Ţebea, Lunca că de ce la ora cînd însă- tişu Mare, Boş, Peştişu mult mai mari pentru a-şi guri de animale în loca­ ţite de de
mare mobilizare şi o ,mni şi ferma I.A.S. Se cere, de mînţarea acestor culturi Mic şi Nandru. La alte asigura cantităţi îndestulă­ lităţile : BLAJENI, BĂI- ce. Vintul
bună folosire a combinelor asemenea, să se intensifice cooperative agricole, ca ce­ toare de furaje întregului, ŢA, ORĂŞTIE, BALSA, rat din r
rolog de
pentru încheierea cît mai munca la efectuarea de a- trebuia să fie finalizată în efectiv de animale. HAŢEG, BÎRSAIJ, ILSA. cenco Lude
grabnică a secerişului. Se rături după cosirea şi pă- cea mai mare parte, nu le din Buituri, Răcăştie,
lucrează bine la eliberarea şunarea miriştelor. s-a realizat decît o supra­ Teliuc, Izvoarele, Hăşdnt şi N. ZAMFIR