Page 11 - Drumul_socialismului_1982_07

I NR. 7 667 ® DUMINICA, 4 IULIE 1982 pag. 3

17 ANI DE LA CONGRESUL AL IXoLFA
AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN

w
IULIE
® Amfiteatrul artelor de joi
seara, do la Deva, a prilejuit
debutul poetului Ioan Evu cu s p ir it u a lă - r e e v a lu a t ă ,
lălatca volumul „Fereastră de apă".
itriei Volumul, distins cu menţiune
îzicii zie al Editurii „Facla" a fost îm b o g ă ţ it ă c u v a lo r ile s p ir it u lu i
la concursul de debut în poe­
i
primit cu deosebit interes, ca
lor şi discuţia organizată de scrii­
torul Radu Ciobanu cu poeţii n o u , r e v o lu ţ io n a r
nical Eugen Evu şi Ioan Evu pri­
şi
originală
pa­
ie glob : vind creaţia lumina demersuri­ intilnirile brigăzilor ştiinţi­
în
triotică,
a Atlantic Cr@oţia lor educative ale forumurilor (Urmare din pag. 1) fice a căror activitate răs­
conştiinţei naţionale — plena­ punde cerinţelor de cunoaş­
rial: „Mu- ra lărgită a C.C. al P.C.R. din întoarcere la valorile noas­ tere ale contemporaneităţii.
upâ trilo- ©riginolâj 1—2 iunie şi cel de al II-lea tre perene, izvorul viu .din
Congres al educaţiei politice şi
bu Ştefă- culturii 1 socialiste. care să se inspire şi litera­ Prin aceste activităţi Casa
rancca Prin capacitatea sa de aspect ideologic, educativ, în al doilea caz, al ori­ tura şi arta - cum ne în­ municipală de cultură din
pentru cci a emoţiona şi transmite cit şi sub aspect estetic. ginalităţii individuale, © „Agora" ’G8 a beneficiat deamnă mereu secretarul Deva (director prof. Al. Po-
ttătorii de sentimente si mesaje de Două aspecte inseparabi­ n-avem decât să respectăm de un editorial înscris in ce­ general al partidului — un pescu) a ocupat locul II
rinţele umane ale păcii, de un
factură superioară, crea­ le, aflate intr-o dialectică ceea ce socotesc a fi a peisaj literar cu chipuri şi fap­ cadru de afirmare, de par­ pe ţară, după ce ea deţine
ţia literar-artistică este întercondiţionare. Realiza­ doua poruncă a adevăra­ te din Zarand, iar universul ticipare a oamenilor la via­ şi primul loc — tot la nivel
<le ilru- chemată să contribuie la rea valorii în această ac­ tului artist: rămîi tu în­ liric l-a dat poezia lui Esenin. ţa soci ai-politică, ştiinţifică, naţional - pentru succese­
,Congresul educarea oamenilor mun­ cepţiune o văd posibilă suţi ! Presupun acum că Cunoscutele rubrici ale revis­ de creaţie tehnică şi artis­ le obţinute in cea de-a
tei
cu
public
cultură
din
de
1 Partidu- cii, la modelarea lor spi­ prin situarea conştientă v-ar interesa care e, după Brad au fost susţinute cu tică a oraşului de la poa­ treia ediţie a „Cintărfi
t Român" rituală. Locul şi rolul li­ şi militantă a artistului credinţa mea, prima po­ competenţa şi calitatea recu­ lele cetăţii. Casa de cul­ României“. Sint lauri aduşi
'mâniei — teraturii şi artei în for­ în continuarea firească a runcă. Prima poruncă e noscute. tură căreia ii trec zilnic de formaţiile sale : ansam­
ia marea conştiinţei noi au tradiţiilor umaniste, pa­ aceasta : Ia bine sau la rău, © Almanahul „Tribuna" — 25 pragul (în alara zilelor de blul folcloric „Silvana“ (in­
: „O bim- fost definite cu claritate triotice, revoluţionare ale rămîi alături de ai tăi ! a apărut ca ediţie jubiliară spectacole) 200-300 de structor Titus Burducea),
i de timp". şi în documentele din a- culturii româneşti. Putem Există o etică profesio­ (1957—1982). In cele 200 de pa­ oameni ai muncii de dife­ m o n t a j u l literar-muzical
intern a- cest fierbinte iunie 1982 spune că umanismul ro­ nala care nu-i îngăduie gini bogat ilustrate, almanahul rite profesii şi virste a de­ „Muguri şi scrum" (instruc­
cmieră TV — prin expunerea rostită mânesc e atestat întîia artistului adevărat nici o prezintă profilul distinct al re­ venit, prin cele 30 de tor Maria Lăsconi), estrada
11
Sport, de secretarul general al dată de „învăţăturile concesie şi nici un com­ vistei clujene în cadrul pei­ cursuri ale universităţii cui- (instructor Ştefan Răduţ),
muzicii u- partidului, t o v a r ă ş u l lui Neagoe Basarab către promis cînd e vorba de sajului revuistic contemporan tural-ştiinţilice, şcoală de e- toate trei distinse cu locui I
Nicolae Ceauşescu, la ple­ fiul său Teodosie. Pentru aceste imperative. — în care semnează Ion A- ducaţie patriotică, politico- pe ţară, loc pe care ii de­
nara lărgită a C.C. al patriotism e mai greu să — Ce se află pe masa gîrbiceanu, George Căliinescu, ideoiogică, materialist-dia- ţine şi sofistul instrumentist
Tudor
Vianu,
Lucian
Blaga,
L: r P.C.R., şi cuvîntarea la stabilim o daţă de înce­ de lucru a scriitorului Tudor Arghezi, Dan Barbilian, lectică, juridică, şcoală de Domin Corchsş. La aceste
cel de-a-1 II-lea Congres put. Dar faptul că am re­ Radu Ciobanu ? Cit de Constantin Daicoviciu. Victor relevare a aptitudinilor, de succese au contribuit şi
al educaţiei politice şi zistat neclintit pe această angajată este opera sa în Eftimiu ş.a. instruire practică. Cursurile locurile II cucerite de sculp­
culturii socialiste. în sus­ palmă de lume vegheaţă opera poporului nostru ? torul în lemn Victor Murâ-
glob ţinerea acestor importan­ de coloana vertebrală a — Am în lucru la Edi­ ei au ieşit din spaţiu! clă­ şan şi solistul vocal Drăgan
n limba te idei şi teze, deschidem Carpaţilor, nu se datoreş- tura „Albatros , pentru dirii, au mers spre oameni, Munteanu, şi locul III obţi­
11
in mijlocul colectivelor de
un ciclu de dezbateri cu te oare patriotismului, anul viitor, romanul nut de teatrul de păpuşi, şi
programu- creatori de artă din ju­ dragostei de vatră, în Heralzii, inspirat din lup­ muncă, la întreprinderea de izbinziie formaţiilor de reci­
deţul nostru. ciuda vitregiilor pe care, ta ziariştilor ardeleni pen­ prefabricate din beton Bîr- tatori, teatru, muzică uşoa­
cea, Institutul de inginerie
cu mai multă sau mai tru Marea Unire din 1918. ră, prezente cu arta lor
xico-ştiinţi- ASTĂZI, SCRIITORUL puţină înverşunare, le în clipa de faţă lucrez la tehnologică şi proiectări mi­ angajantă în viaţa spiritua­
hizător dc RADU CIOBANU aduce cu sine istoria ? romanul Răscoalei lui niere, Jesătoria de mătase, lă a municipiului. O viaţă
i — Con- Iar cărturarul român a Horia, Cloşca şi Crişan, întreprinderea electrocentra- reevaluată in ultimii ani,
X-lca al — Dumneavoastră care fost întotdeauna un pa­ care se va intitula Călă­ le, 'Direcţia judeţeană de
aţi surprins în pagini de reţul de fum şi, dacă vom © Scrgiu Mitică, Riu Mare- poştă şi telecomunicaţii. îmbogăţită cu valorile spi­
crial: „Jo- literatură durabilă istoria triot, cu alte cuvinte, a fi sănătoşi şi vom avea Reiczat : Poezia „Mă cheamă Cooperativa „Progresul“ - ritului nou, revoluţionar, in-
de Camil de ieri şi de azi a patriei, stat întotdeauna în con­ parte de pace, va apărea pădurea" e străbătută de un devenind indispensabile. Şi sullat, in toate domeniile
emieră TV care prin cele zece roma­ sens cu aspiraţiile popo­ la Editura Militară, cu sincer fior liric, pe alocuri cu tot ,,acasă", in mijlocul oa­ muncii, de partidul comu­
rului care l-a zămislit.
artistice
reuşite
imagini
(„ra­
l-a) ne — intrate în sufletele — în realizarea unei li­ prilejul comemorării a zele de aur, prin frunze bro­ menilor, se deslăşoară şi nist.
dial şi în bibliotecile noastre teraturi cu înalt conţinut două veacuri de la izbuc­ date" ; „a visului meu cărare
alet con- — v-aţi inspirat din izvo­ educativ cred că este ne­ nirea acestui epopeic răz­ pribeagă"). Perseveraţi !
rul dătător de viaţă al cesar să se manifeste pu­ boi al ţăranilor. Căci răz­ a Sandu Eupulescu, Deva :
pămîntului românesc, Nu vă luăm „în nunie de
cum vedeţi realizabilă ce­ ternic personalitatea şi o- boi a fost. îmi dau sea­ rău" îndrăzneala dc a ne tri­
rinţa adresată creatorilor riginalitatea scriitorului. ma că m-am angajat în- mite versuri, dar să nu ne
dumneavoastră...
ob­
de artă de a da operelor — în ceea ce priveşte tr-o întreprindere teme­ luaţi nici critică. „Gindul" (ne-
servaţia
lor valorile originalităţii, originalitatea, ca trebuie rară, în oare , au eşuat,
KG? '\5S3 înţeleasă şi ca originali­ înaintea mea, scriitori tcfminat) este înălţător ca...
patriotismului şi umanis­ tate a unei culturi, si ca iluştri, şi, într-adevăr, idee, dar nerealizat ca poezie. Cînd, uneori, plinea nu Colcer, Sava Avram ne
mului ?
e la tnă originalitate a individului cartea înaintează neaştep­ corespunde gustului nostru creează unele probleme. U-
); Saltim- — Cele trei deziderate tat de dificil şi trudnic, « Ovidiu Şovrca, Deva : Ne (este necrescută si îndesa­ nii prin absenţe nemotiva­
IUNEDOA- fundamentale — patrio­ creator. în primul caz, bucură nespus sentimentele
fantastici datoria artistului este de dar înaintează totuşi. Mia care vă leagă de ziarul nostru, tă, prea puţin coaptă) şi te, alţii prin tot felul de
te roman­ tism, umanism, originali­ a se menţine între ţăr­ ispitit totul în această ca dealtfel tot ceea ce ne ne manifestăm nemulţu­ pretenţii şi cereri de a lu­
ii) ; Ostati- tate — pe care secreta­ scrieţi despre dumneavoastră. mirea. omul de dincolo de
ista — se- rul general al partidului, murile fertile ale matricei aventură fascinantă şi Sint lucruri, gînduri şi preo­ cra în locuri uşoare. Na
Dragostea noastre stilistice, ca să cred că era de datoria cupări care vă fac cinste. In tejghea ne oferă replica: vor să înţeleagă că, dacă
'onstructo- t o v a r fi ş u 1 Nicolae folosesc un concept al mea s-o încerc. Cititorii „aşa am primit-o de la fa­ nu se alătură eforturilor
II: Legen- Ceauşescu le punea in fa­ lui Blaga. Numai astfel vor fi singurii în măsu­ privinţa poeziei, insă, mai în­ brică". colectivului, prestigiul nos­
(Unirea); ţa artiştilor României de cercaţi.
(7 Noiem- vom putea contribui la ră să judece dacă am reu­ lată-ne, într-una din zile, tru este pus în joc.
îvingătorul azi, reprezintă, de fapt, îmbogăţirea peisajului şit sau nu. © Viorica Popa, Simeria. Aş­ la Secţia de panificaţie din Constatăm, ca fapte ne­
la indigo triada care asigură operei culturii universale cu nu­ Convorbire reciizata de teptăm să scrieţi mai ales des­ Simeria. Am urmărit, în­ gative, că făina se adaugă
VULCAN: de artă valoare a ti t sub pre munca şi viaţa tinerilor
udta (Lu- anţe proprii de culoare. LUCIA L1CIU siderurgişti din Căian. Cit soţiţi de şeful secţiei. I<a- cu ajutorul unei găleţi, ne-
At Capito- _________ J
(Minerul) ; despre poezie, deocamdată nu.
viul — se-
îcitorcsc) ;
iltimbancii c e n a c l u r i l o r
•JRICANI :
(Rcteza- luja Francisc, şi maistrul •cîntărită in cazanul pentru
Vankeil — brutar Olga Coroi, procesul frământat, că alte cazane
eaua ro-
iZA : Fa- tehnologic : de la frămin- cu al natul pregătit pen tru
Minerul) ; tare, dospire, modelare, pi­ a fi frământat sînt descope­
şi hoţul uă la introducerea în cup­ rite, in timp ce se mătura
baie noc- bănoage şi după umerii ăştia ma’ ce mă ia tata de-o par­ Vorbele bătrin ului ii pătrun­ toare şi scoaterea plinii
3EOAGIIT- adunaţi şi coviaţi. Că mie te şi-mi zice : „Ascultă, seseră pină în adincul inimii. dc zor pardoseala.
'ază strâ- mi-o plăcut să lucru. Dacă Niciodată nu-1 cunoscuse a- rumene şi fierbinţi. Oa­ ■Prezenţa în tura de du-
cultură); nu ioşam o zi în grădină, pruncule, cind ii avea şi tu tit de tulburat în gindul şi meni'în lialate albe minu- pă-amiază, schimbul la
idee (Da­ Îmi părea că nu-s om. îmi casa la şi grădina ta, batu- firea lui, niciodată nu i se iau malaxoarele, maşinile locurile de muncă s-a fă­
ţi niunţi- trăbuia o legumă, deschi­ lii să-i pui la loc însorit, că păruse mai hăituit dc dureri
mele meu fragment deam portiţa şi luam pă a- cu cit stau mai mult la soa­ la care nimeni nu se gindise de rulat, presa pentru di­ cut ordonat în ziua vizitei
I-TT (Ca- les. Aveam lipsă do un ban, re, cu atita fac mere mai pină atunci. vizat, introduceau plinea în noastre nu au fost absenţe.
dulci.
neu Jianu dădeam cu sapa şi-l sco­ cuptoare. Totul funcţiona — Se respectă timpii, de
'); STME- Florin aştepta dintr-o cli­ team. Mi se făcea poftă de Florin lăsă ochii in podele. SABIN SELAGEA ireproşabil.
'lelor — pă in alta să vadă ieşind un măr, deschideam vraniţa frământare, de dospirp ?
vilvălăi
de
roşii
limba
sub
U); TLTA: şi scuturam. Da’acuma ce să: — Cum se explică totuşi — Nu întotdeauna — ne
T-ÎT (Lu- împleticită a bunicului. Căci mai scutur, că tu şi cu  p e I că pîinea.făcută aici nu co­ spune cu sinceritate Olga
Corleone era destul să-l înţepe cineva tată-to i-aţi tăiat. Ce dacă. s.
cu spine; pentru ca el să respunde întotdeauna pre­ Coroi. Şi, mai ales, este
arunce in toate lăturile eu erau bătrîni 1 Nu puteau să Perdele de iinişte se lasă în picuri de ploaie, tenţiilor consumatorilor şi,
bolovani de ameninţări şi mai j-'ămină pină creşteau Bezmierdînd faţa lumii, potolimfu-i continuul foarte important să fie
tu,
tinări
vorbe grele. alţii mai bagă ? Da’ cap zbucium, deci, se întăreşte în raftu­ respectat timpul de dospi­
pruncule,
bine-n
— Lasă, moşule, nu fi ne­ ce-ţi spun eu. Nu-i rău că Le simt cei bătrîni, Ie visează cei tineri rile magazinelor — îl în­ re finală.
căjit pe tata — încercă el te-ai gindit să te duci la trebăm pe şeful secţiei. Aceste lipsuri nu consti­
să-l îmbuneze, apropiindu-se şcoli înalte, da’de-acolo ai Apei către mînuitorii de- atomice cnuturi tuie o permanenţă în mun­
de bătrin şi treeîndu-i braţe­ să vii numa’ cu învăţătură Liniştea pioii-nălbeste aie lumii aşternuturi. — Dacă. am avut până a-
ii pentru le şal pe după grumaz. Bu- multă, nu şi cu dragoste de SALVINA GYARMAŢI cum probleme cu făina, în ca colectivului de aici'. Se
182 : Vre- cură-te că am reuşit la hor­ pămint. Tata meu, fie ier­ prezent nu mai putem iu~ cere însă să fie lichidate
i instabi- ticultura. După ce termin tat, zicea că numa’ un lu­ .voca astfel de motive. Făi­ cît mai operativ, iar împo­
ar noros. .şcoala, n-o să-ţi mai pară cru nu găseşte omu’n cărţi, Păsări albe flutură pe cerul înalt triva indisciplinaţilor se
iverse de rău de merii tăiaţi. Am să dragostea de pămint. Pe asta na ce o primim la ora actua­
■ descăr- pun alţii cum nu mai are el trăbă s-o aibă în inimă lă este bună. Mal avem u- cer luate măsuri de sanc­
Untul va nimeni ’ în sat. de cum se dă jos din lea­ Ţi-e împodobită cu sudoare gîorra. De doi- glî-a nele probleme cu discipli­ ţionare. Oricum nici mun­
intensifi- — Blhe-ar fi, dragu’moşu- găn şi umblă de-a buşilca. ţi-e troienită. Iată patrie, păsări albe flutură pe na. Se întâmplă ca unii cesc şi oameni care faG
Tcmpe- lui — oftă bătrînul — să mai Eu m-am deşteptat lucrînd cinste colectivului cum
îi cu- apuc şi zilele alea. Şi să cu mama şi cu tata în gră­ cerul înalt cocători să nu se prezinte
şi 70 de ştii tu că eu ntţ mă năcă- dină. Parcă-i văd şi acuma batiste în mâinile păcii şi numele tău la serviciu, fapt ce aduce sînt: Sabin Pantea, Dor
xii'iiâ Sn- jăsc aşa, una-dotţă, da’nici cum se sculau cu noaptea-n zboară pretutindeni, ca o mireasmă. după sine necazuri. Aluatul Martin, Sabina Iones.cu, Ele­
’rau’e. > cap şi acopereau ulloilc de Războaiele au fost închise în cuşti na Chivari, Rozalia Socaci,
tu şl eu tată-to n-ar trăbui pregătit de schimbul ante­
să-mi luaţi vorbele mele în meri înfloriţi cu paie ca să ca fiarele sălbatice. în cîmpii pasc caii Elena Io van,. Emilia Cră­
e in ge- nu-i atace bruma. Iar dacă rior nu poate fî modelat şi
t cerul bătaie de joc. Oi fl eu fără se nimerea să n-aibă paie, şi mieii şi păstorii veghează introdus la vreme in cup­ ciun şi mulţi alţii, munci­
Temporar carte, da’nici prost nu trăbă le cărau gunoi la rădăcină din fluiere de os. Soarele) soarele tori care pun suflet în me­
de ploaie să mă credeţi. Că după pros­ ca să deie aburi şi să le ţie toare de către brutarii pre­ seria de • brutar, cocător
:ări elec- tia asta a mea — începu el de cald. Toamna luau tulei ne urmăreşte dragostea, zenţi şi deci calitatea plinii
prezenta să se bîlbîie, arătipd cu de­ neasemuita dragoste de ţară, acum cînd suferă. sau modelator. E păcat ca
-70 km/h de cucuruz şi-i legau pe lin­ pasări albe flutură pe cerul înalt, munca să le fie umbrită de
ilog de getele spre frunte — aţi trăit gă tulpini ca să nu-i roadă demedindu-ne libertatea , dovedindu-ne pacea. — Vreţi să nominalizaţi ? unii care nu înţeleg să se
1
nco A- şl tu şi tată-to şi mă-ta. Da, iepurii. Orice făceau ei îmi
da, după brîneile astea slă- arătau şi mie. Intr-o zi nu­ NICOLAE CRLPCEA — Da. Lucrători ca Ioan încadreze în disciplina co­
Cărăbul'ea, Romulus Băcă- lectivului.
inţan, Ion Dobrescu, Maria ÎSTERA S.'NA