Page 13 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 13
J Ş M Â ii
Nici © zi fără realizarea
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢ1-VÂ!
integrală a producţiei fizicei
iţuale. Cum au fost posi de înfiinţare a unităţii —•
rezultate
— Cum aţi încheiat bile asemenea organizare ? am ajuns la 17 sortimente
a
buna
Prin
în acest an (dintre acestea,
primul semestru muncii şi urmărirea reali cinci produse au fost asi
S O C I A L I S M I I L t l — Ne-am d e p ă ş i t zării integrale a sarcinilor tate, calitatea execuţiilor şi
din ari ?
milate şi introduse în fa
bricaţie chiar în 1982). .Se
zilnice. In acest scop, noi
funcţionali
detaşează,
prin
am trecut încă de la sfîr-
sarcinile la toţi
precedent
la
indicatorii, în mod
reaşezarea
deosebit la ex şitul anului, fluxului tehno aspectul estetic, noul tip de
pentru
umbrele,
şi
femei
logic, în ideea organizării
port unui circuit productiv cit bărbaţi, „pliant-patrulaler”.
SI AL CON S 1 LI U LU I P O P U L A R J U B E T E A N I mai eficient. Fiecare for Datorită calităţilor ce le
au sânt foarte solicitate de
'comerţ. în acest an am o-
xecutat deja 53 000 bucăţi.
Anul XXXIV, nr. 7 668 MARJI, 6 IULIE 1982 4 pagini - 50 bani De aproximativ doi ani,
colectivul brădean execută
produse destinate exportu
PRIORITĂŢI IN AGRICULTURA muncii de la Unitatea de' sarcinile îşi zilnice şi acţio lui. Pentru a fi cit mai
cunoaşte
maţie
Colectivul de oameni ai
.exact
competitivi pe piaţa exter
unităţii,
nă,
conducerea
bunuri metalice din Brad năm cu insistenţă să şi le organizaţia de partid au
Organizare temeinică şi TERMINAREA îşi consolidează prestigiul realizeze integral. Pentru nico-orgam zatori ce, menite
luat o serie de măsuri teh-
constant
productivită
c r e ş t e r e a
prin
rezultatele
mobilizare generală la RECOLTĂRII ORZULUI bune obţinute în produc ţii muncii şi a calităţii pro să ducă ia realizarea ritmi
ţie. După ce au încheiat
duselor am întreprins o a-
că şi calitativă a sarcini
devărală campanie de mo
cu
realizări
anul
trecut
efectuarea cu Şl SEMĂNATUL notabile, iată că şi în a- dernizare a procesului teh lor, la ridicarea eficienţei
activităţii de export.
CULTURILOR DUBLE! cest >an muncitorii din a- nologic, prin asimilarea şi — în primul rînd ne-am
operativitate a tuturor murile înalte de muncă. realizarea, prin autodotare, asigurat din timp materia
cest colectiv îşi menţin rit
a unor utilaje, maşfni şi
Duminică s-au aflat la dispozitive de mare randa- primă — subliniază ingi
—
într-adevăr
—
Faur.
nerul
lucrărilor! datorie mecanizatori, coo inginerul Ioan Faur, arăta ,ment. Aşa am reuşit să spre deosebire Dar de acum,
şeful
anul
şi
care
specialişti
peratori
au acţionat la seceriş, la unităţii — am reuşit să ne menţinem ritmuri bune de precedent, am eliminat
strângerea şi depozitarea realizăm şi să depăşim în lucru, să sporim mereu complet importul pentru
De la Comandamentul judeţean pentru paielor, la arat şi semănat fiecare lună din acest an producţia. Acum noi reali producţia de export. Arti
coordonarea activităţii din agricultură culturi duble. Aşa, de pil planul la t-oţi indicatorii. zăm într-o singură lună în colele pe care le exportăm
dă, în comuna Geoagiu s-a Astfel, după şase luni, treaga producţie a anului sînt realizate integral cu
Ieri, Comandamentul ju ţinerii unei evidenţe co recoltat orzul de pe 38 de ne-aun depăşit prevederile 1975. materiale indigene, mai bu
cu 350 000 lei la producţia
deţean pentru coordonarea recte a producţiei, depozi ha, s-au balotat paie de pe. — Dai-, în acelaşi timp, ne şi mai ieftine. Apoi, în
activităţii din agricultură a tării corespunzătoare a se 9 ha şi s-au transportat, fo- marfă şi cu peste 6 500 am acordat o atenţie maxi treaga activitate de export
analizat stadiul desfăşură minţei, onorării obligaţiilor losindu-se mijloace meca umbrele la producţia fizi mă lărgirii gamei sortimen am organizat-o separat, în-
rii lucrărilor pe ogoare, la fondul de stat şi pre nice şi atelaje, baloţii de că. La export am livrat în tale a producţiei noastre — repînd de la prelucrarea
pe 8 ha. Totodată s-au fă
subliniind necesitatea luă luării cu operativitate la cut arături pe 5 ha şi s-au această perioadă 68 000 de intervine maistrul princi MIRCEA LEPĂD ATU
rii de măsuri energice şi bazele de recepţie. ® De a- prăşit mecanic şi manual umbrele — cu 5 500 bucăţi pal Nicolae Botoş. De la
hotărâte in scopul mobili semenea, se va organiza culturile de legume de pe peste plan — reprezentând un singur sortiment, cit
zării generale a tuturor paza recoltei pentru a în 16 ha. Noi — spunea Au 65 la sută din sarcinile a- produceam in 1975 — anul (Continuare în pag. a 3-a)
forţelor şi mijloacelor me lătura sustragerile şi pier relia Dobrean, preşedinta
canizate la înlăturarea res derile, urmărind ca pro C.A.P. Vaidei — am în
tanţelor.. ducţia strânsă să nu răirriî- cheiat secerişul la orz, iar
nă peste noapte în cîmp. azi (duminică — n.n.), Dorel
Încheierea recoltării Boca balotează la paie şi
orzului şi începerea transportăm din gara Orăş-
secerişului la gria Nici o întîrziere la tie cele 41 tone de îngră
eliberarea terenului ! şăminte care ne-au sosit
© Se impune o organi sîmbătă noaptea. Pînă la
zare ireproşabilă a .activi © înlăturarea decalaju ora 12 se aduseseră 25
tăţii formaţiilor de reeol- lui la eliberarea terenuri tone. Alţi 16 cooperatori se
. tat, astfel Incit secerişul lor de paie obligă condu aflau la cositul finului.
orzului să fie Încheiat în cerile unităţilor agricole în unităţile Consiliului
cel mult una-două zile, e- şi cadrele tehnice să asi unic agroindustrial Geoa
vitind orice pierdere din gure folosirea la întreaga giu, care ieri au terminat
i producţie, o Deoarece în capacitate a preselor şi secerişul orzului, s-a lu
mijloacelor de transport, o crat duminică cu cîte 4
. unele lanuri griul a ajuns combine la C.A.P. Pişehinţi,
în faza de recoltat, trebuie întrucât paiele intră în cal Geoagiu, Complexul zoo
să se treacă operativ la culul balanţei furajere, a- tehnic Vaidei şi 2 la Cig-
seoeris ; în acest sens este cestea să fie strânse în to mău. în total s-a strâns re
talitate
şi
depozitate
fără
necesar ca toate combine întîrziere în finare, pentru colta de pe 60 ha, s-au ba-
le să fie folosite cu randa a nu se deprecia calitativ.
ment maxim. Concomitent, N. BADiU
să fie acordată o deosebi
tă atenţie înregistrării şi (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare in pag. a 2-a)
r
I fe considerabil după 1965, 1 DECRETUL CONSILIULUI DE STAT PRIVIND
I de cînd la conducerea ) GOSPODĂRIREA JUDICIOASA ŞT REDUCEREA
partidului se află tovarăşul l
Nicolae Ceauşescu, condu- i
câtor înţelept şi vizionar, ' CONSUMULUI DE ENERGIE ELECTRICA,
care a trasat jaloane sigu- ţ
\ te, durabile, devenirii Romă- i termica, gaze naturale şi combustibili
niei socialiste. }
\ . Siderurgia hunedoreană a ] R a ţ iu n e ş i e f ic ie n ţ ă în
\ primit an de an însemnate l
S P r o d u c ţ ia d e o ţ e l - la c o t e s u p e r io a r e fonduri pentru dezvoltare, i
fosta uzină de lier ajungind 1 g o s p o d ă r ir e a e n e r g ie i e le c t r ic e
azi o adevărată metropolă ţ
..Astăzi, industria românească produce de 48 de ori în ritmurile dezvoltării dina a metalului românesc. Oţe- (
mai mult decît în 1938. Dar chiar în comparaţie cu 1950, mice, echilibrate, a tuturor Menţinerea neschimbată, La acţiunile întreprinse
anul în care am trecut la primul plan cincinal, deci la sectoarelor producţiei mate tăria Siemens Martin nr. 1 j de mulţi ani, a preţurilor în acest sens, la măsurile
s-a dezvoltat şi modernizat, J
construcţia de fapt a societăţii socialiste, ţara noastră a riale şi vieţii spirituale din de livrare către beneficiari ce trebuie luate în conti
cunoscut o impetuoasă dezvoltare economico-socială. Pu acest colţ de ţară. Dacă ar iar incepînd din anul 1958, ( a energiei electrice, termi nuare în unităţile economi
tem spune, pornind de la pro dusul social şi venitul naţio fi să ne referim doar la ţi la Hunedoara s-a construit i ce, gazelor naturale şi com ce şi de către consumatorii
\ nal pe locuitor, că România este astăzi de 15 ori mai nu/ dintre principalele pro cea mai mare oţelărie Sie- | bustibililor a dus la unele casnici, s-a referit tovară
\ bogată decît în 1950”. duse ale Hunedoarei - o- mens Martin din ţară, apoi j abuzuri şi deficienţe în fo şul Cornel Mîrza, ingi
o modernă oţelărie electri- 1
a-
gospodărirea
V NICOLAE CEAUŞESCU ţelul, materie primă indis că. / losirea şi importante valori nerul şef al întreprinderii
cestor
de reţele electrice Deva.
pensabilă progresului majo
\ Sublinierile de mai sus, Ceauşescu, la plenara C.C. rităţii ramurilor industriale perseverente pe care parti- \ materiale. între timp, cos — în primul rând aş sub
Ca urmare a eforturilor ţ
al P.C.R. din 1 —2 iunie a.c.,
\ cuprinse în expunerea se- îşi au corespondent viabil ale ţării — vom observa dul şi statul nostru le-au i turile de producţie ale a- linia preocupările colecti
cretamlui general al parti
pentru redu
creşteri continue din 1950
nostru
vului
cestora au crescut conside
s dului. tovarăşul Nicolae şi în realităţile bunedorene, încoace, creşteri amplifica- depus pentru industrializa- i rabil, iar în ultima vreme, cerea în tot mai mare mă
rea în ritmuri accelerate a \
\ ţării, a sprijinului perina- i criza mondială de materii sură a consumului propriu
nent, a Îndemnurilor şi in- / prime şi resurse energetice tehnologic — în transpor
dicaţiilor date în repetate \ a influenţat şi mai mult tul energiei electrice —,
rinduri siderurgiştilor hune- consumurile, valorificarea preocupări soldate deja cu
doreni, la faţa locului, de şi utilizarea energiei şi unele succese, dar pe care
către tovarăşul Nicolae combustibilului. Ca urma le vom amplifica in conti
Ceauşescu, producţia de o- re, a apărut necesară şi fi nuare. Mă refer la injecţii
ţel a crescut an de an, a- rească corelarea costurilor le pe care le vom efectua
în staţiile de 110 kV, tre
1 jungind de la 2 294 000 to de producţie, cu cele de cerea reţelelor de la ten
-t ne în 1965, la 3 641 000 to livrare ale energiei electri siunea de 6 kV la 20 kV
ne în 1975 şi la 3 911 000 ce, termice, gazelor natura
tone în anul 1981. In ultimii le şi combustibililor, ca şi (în zona Călan şi Uricani),
ani, la Hunedoara a fost dezideratul ferm al gospo stabilirea schemelor optime
racordată la sistemul pro dăririi lor raţionale, econo de funcţionare in reţelele
ducţiei de metal o nouă şi mice, eficiente. Tocmai a- de medie şi înaltă tensiu
modernă oţelărie electrică, ceastă corelare este avută ne, echilibrarea sarcinii pe
unde se produc oţeluri de în vedere în recentele re faze în reţelele de joasă
■cea mai bună calitate, uti- \ glementări privind folosi tensiune. De asemenea, tot
rea judicioasă şi reducerea
oonsumului de energie, ga DUMITRU GHEONEA
(Continuare în pag. a 2-a)
ze naturale şi alţi combus
tibili. (Continuare in pag, a 2-a)
