Page 14 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 14
î DRUÎu ’L SOCIALISMUL!
Raţiune şi eficienţă în gospodărirea Vom intensifica activitatea de educare a tineretului
energiei electrice EWi
u,00 Tel»
(Urmare din pag. 1) optime, să se evite cu toa tentă a instalaţiilor şi apa- în spiritul dragostei fată de muncă 11,«5 Mat
tă fermitatea funcţionarea ratajelor din apartamente, „no
pentru reducerea consumu In gol ori sub sarcină a ia folosirea Unor aparate în cuvin tarea rostită la cursurile profesionale şl o- treprins pînă acum este 11.30 Tea
lui propriu de energie elec diferitelor maşini-unelte. de uz casnic cu consum re încheierea lucrărilor celui limpiadele pe meserii, în bun, dar insuficient, în ra cui
trică, avem în vedere înlo Se cere insistat ca reviziile dus de energie — pe care de al doilea Congres al e- văţământul politlco-ideolo- port cu posibilităţile de ca PCIXi
12.30 Cad
cuirea transformatorilor şi reparaţiile să se efectue industria noastră le va pro ducaţiei politice şi culturii gic, numărul mare de ac re dispunem. Judeţul Hu 12,45 Mi-i
subincărcaţi din staţii si ze, pe cit posibil, în schim duce — la utilizarea unor socialiste, secretarul .gene ţiuni în sprijinul produc nedoara are mari solicitări llftS<
clor:
din reţelele de medie ten bul II — în orele de vîrf surse de iluminat — becuri, ral al partidului, tovarăşul ţiei, şantierele locale ale din partea economiei na 13.00 Inel;
siune.şi reducerea timpilor de sarcină —, iar ilumina de puteri mici — adecvate Nicolae Ceauşescu, subli muncii patriotice, ansam ţionale, realizează an de lui.
l«,0fl Tcle
de staţionare în reparaţii tul trebuie raţionalizat şi scopurilor din fiecare gos nia : „Activitatea politico- blul muncii patriotice, for an creşteri importante ia 10,03 Agri
a instalaţiilor şi aparataje- utilizat numai atunci şi a- podărie. educaiivă şi culturală <le maţii, agregate, linii teh producţia materială, dar la st
lor conducătoare de ener eolo unde este strict nece Rezultă aşadar, că atît în masă trebuie să educe oa nologice ale tineretului, zi are şi însemnate rămîneri 10.35 De
gie electrică, urmărirea sar. unităţile economice, cît şl menii muncii, inlregul po lele, săptămînile, decadele în urmă, mai ales la căr Clnt
popi
menţinerii tensiunii în re — Dar în privinţa con în gospodăriile fiecăruia por, îndeosebi tineretul, în şi lunile record în produc bune, cocs, fontă, maşini 10.40 Ciul
ţele !a valoarea maximă şi sumatorilor casnici ? dintre noi mai există dis spiritul muncii pline de ţie. şi utilaje miniere, fire de 17.25 Civi
îiîdesirea posturilor de — Noile tarife la energia ponibilităţi de iniţiativă şi dăruire, pentru înflorirea — Cum apreciaţi eficien vîscoză, prefabricate din 17,50 1001
transformare în anumite electrică sînt sens:l)i 1 apro spirit gospodăresc prin ca continuă a patriei, pornind ţa acestor acţiuni ? beton, material lemnos etc. 18.00 Inch
Iul.
zone. piate de cele vechi, dimi re să reducem tot mai de la principiul socialist — Considerăm că aceste Organizaţia noastră cu 30.00 Tcle
— în a! doilea rînd ?... nuarea cotelor trebuind să mult consumul de energie — nici muncă fără Pline, acţiuni, care sînt cele mai prinde aproape 90 000 de 20.25 AeU
conducă la mai multă ra electrică şi, indirect, de ga nici pîine fără muncă". ample, mai dense şi vigu tineri, deci o uriaşă forţă 20.35 Pe
— înli'ucît avem in judeţ ţiune şi chibzuinţă în utili ze naturale şi combusti Ne-atn adresat tovarăşu roase, au un caracter mai umană capabilă de reali tUlU!
de i
mulţi şi mari consumatori zarea şi gospodărirea ener bili —, participînd astfel la lui Emil Groza, secretar al organizat. Această, sferă vi zări mai consistente. 20.40 Dcst
de energie electrică, va tre
giei electrice, astfel îneît diminuarea dependenţei ţă comitetului judeţean al zează o gamă largă de pre Cu tinerii încadraţi des mur
bui ca împreună să veghem să reducem consumul cu rii noastre de dificultăţile U.T.C., pentru a relata de ocupări, începînd cu cu făşurăm şi alte activităţi, •tl
la încadrarea severă în re 20 la sută faţă de anul tre- energetice ce se manifestă spre măsurile şi acţiunile care contribuie la forma 21.00 Tcat
ia«u
partiţii si în normele de but. Sigur, în acest sens, la pe plan mondial, la conso ce se întreprind în acest rea atitudinii socialiste fa man
consum, să fie înlocuite îndemîna oricărui cetăţean lidarea şi sporirea avuţiei sens : la lumina ţă de muncă. Dintre cele 22,20 Tcle
motoarele supradimensio stau o serie de modalităţi. naţionale a întregului po — în conceperea activi documentelor mai reuşite sînt formele
nate cu altele, de puteri Mă -refer la revizuirea a- por. tăţii politico-educative — Congresului practicate în producţia ma
ne-a declarat interlocuto terială, unde se simte din
rul — ţinem seama de educaţiei politice şi plin personalitatea organi
BXJ CUR
Produc{ia de ofel — la cofe superioare faptul că avem de-a face, culturii socialiste zaţiilor de partid, a colec (lioprogro
şi
unde
disciplina
tivelor,
în linii mari, cu trei cate
gorii de tineri: încadraţi în ordinea au un caracter mai Ua ordin
(Urmare din pag. 1) al partidului, un colectiv rea celor mai moderne teh muncă, alţii care se pre noaşterea de către tineri a ferm, neadmiţînd orice fel cultură;
puternic, cu inaltă experien nologii de elaborare a oţe gătesc", iar cea de-a treia sarcinilor de plan, a exi de comportament, dezinte 8.00 Kcvis
ricrul roe
Uzate in ramurile de virl ale ţă profesională şi bogată tului folosite pe plan mon categorie — care, intr-un genţelor si principiilor resul, delăsarea, indolenţa^ ’e i
industriei. Pe toată filiera ■ tradiţie muncitorească, ca- dial. Acest cincinal - al ca fel sau altul, se sustrag noului mecanism economi- — Ce lipsuri sînt mai de,./ a. 1
producerii oţelului au avut re-şi realizează in bune lităţii şi eficienţei economi muncii creatoare. co-financiar, pînă la acţiu caracteristice în activitatea Buletin d
de copii;
loc ample procese de mo condiţii prevederile de plan rurgişiii hunedoreni o nouă : S — Vă propunem ca de nile de mobilizare şi înfăp de formare şi afirmare a elorie; l(
ce - constituie pentru side•
dernizare şi de automatiza lot mai mobilizatoare pe această dată să ne ocupăm tuire practică a obiective comportamentului socialist Buletin t
re a Iluxurilor tehnologice, care partidul le pune în fa etapă de afirmare a price de activitatea desfăşurată lor economice. De pildă, în în muncă ? crotonul
au fost promovate şi se a- ţa acestui important sector perii şi abnegaţiei lor revo în rândurile tinerilor în prezent întrecerea utecistă — Cred că una din prin Publici tat
de ştiri;
plică cu mare succes teh de activitate industrială. luţionare, a hotorîrii de a cadraţi. „Tineretul — factor activ" cipalele carenţe constă în folclorul!!
nologii şi metode de lucru Pentru continua creştere . — De acord. în centrul cuprinde peste 80 000 de faptul că nu toate organi iuieră Ua
de inaltă . productivitate şi şi diversificare a producţiei materializa neabătut obiec activităţii am aşezat pre tineri muncitori. în cadrul zaţiile noastre se implică la 1 la 3
rioşilor;
eficienţă economică, oţelul de oţel, pentru ridicarea tivele Congresului al Xll-leo ocupările consacrate culti acţiunilor întreprinse în cu deplină răspundere în ştiri; l
hunedorean fiind tot mai permanentă a calităţii aces al partidului, indicaţiile şi vării atitudinii socialiste întrecere rezultate bune rezolvarea problemelor cu luptei pe
mult apreciat, atit in ţară, tuia, la Hunedoara se in orientările cuprinse în expu faţă de muncă, dată fiind obţin organizaţiile munici care se confruntă colecti tcec; 10,1
cît şi de beneficiarii de pe vestesc in continuare însem nerea tovarăşului Nicolae o anumită tendinţă — tre pale Hunedoara şi Petro vele de oameni ai muncii, lui; 10,25
nistic : K
ste hotare. nate fonduri care vizează Ceauşescu, secretarul gene buie s-o recunoaştem — şani, cele orăşeneşti Călan, în învingerea greutăţilor şi Coordonai
In marea cetate a meta perfecţionarea şi moderni ral al partidului, la plenara atît la unii părinţi, cît si Brad, Orăştie şi Simeria. a lipsurilor. In al doilea Buletin ti
lului de la Hunedoara s-a zarea producţiei de oţel, C.C. al P.C.R. din 1-2 iu la unii tineri, de a evita „Ştafeta calităţii şi a mun rînd, sînt începute multe tiea noasi
rele Infră
consolidat in timp, şi cu dotarea cu echipamente, in nie a.c., de a ridica pe noi munca concretă, producă cii",, iniţiată şi în acest acţiuni, dar nu sînt duse tura de 1.
deosebire in ultimii 17 ani, stalaţii şi utilaje de tot mai trepte calitative întreaga toare do bunuri materia an, va cuprinde aproape 50 la îndeplinire cu stăruinţă. rele scrii
de la Congresul al IX-leo înalt randament, promova activitate. le. şi cu atît mai mult clnd de organizaţii U.T.C. din Aceasta diminuează efica nai; 20,10
tului ron
este vorba de meserii gre marile unităţi productive citatea lor. tagoniştl
Buletin i
le. cum sînt cele de miner, ale judeţului. Remarcabile Ţinînd seama de spiritul sugestia
cocsar, aglomeratorist, fur- sînt, de asemenea, acţiuni orientărilor şi Indicaţiilor 22.00 O *
nalist, zidar, fierar-beto- le în sprijinul producţiei, date de secretarul gene Bijuterii
nist, sau cele specifice pro prin care' s-au recuperat In ral al partidului la plenara 5.00 Non
ducţiei de materiale de sase luni importante canti C.C. al P.C.R. din 1—2 iu
construcţii, care, laolaltă în tăţi de armături metalice, nie, precum şi la cel de-al
judeţul nostru deţin pon stîlpi hidraulici, motoare, II-lea Congres al educaţiei C.C* I
derea covîrşitoare. angrenaje de transportoa politice şi culturii socialis
Acestui scop îi subordo re, vagoane, au fost repa te, ne angajăm să spriji DEVA :
năm în permanenţă atît rate locomotive de mină şi nim mai bine, mai susţinut tvia) :
acţiunile recomandate de alte instalaţii, s-au cură întreaga activitate educati HUNEDO
de
Pană
către C.C. al U.T.C. eît şi ţat şi reparat galerii şi vă desfăşurată de organi Prietenii
cele izvorîte din proprie benzi, a fost aprovizionat zaţiile U.T.C., pentru ca a- Doreşle-r
iniţiativă. înglobîndu-le, a- un însemnat număr de portul lor să crească în în vorabii
(Construi
vem în vedere: întrecerea locuri de muncă, toate In- deplinirea sarcinilor econo- ŞANI: O
utecistă „Tineretul — fac sumind o valoare de peste mico-sodale ce revin jude snopi (C
tor activ în realizarea cin 3,2 milioane lei, adică ju ţului nostru în acest an şi mintiriloj
(7 Noien
cinalului revoluţiei tehni- mătate din volumul anga în perspectiva întregului Caseta ÎV
co-ştiinţif ice“, „ Ş t a f e t a jamentului anual al orga cincinal. (Cultural
muncii", „Economie, ener nizaţiei noastre judeţene. rinţi de
C.S. Hunedoara. Aspect de la noua oţelărie electrică. Foto: V1KGIL ONOIU j gie, educaţie", „Ştiinţă — Apreciem însă, în ace Convorbire conserrmcilci de farul);
(Minerul)
Tehnică — Producţie", con- laşi timp, că tot ce am în CORNEL ARMEANU Soţul idi
# — * — * ~ o — * — & — m _ — • — « — « p _ « _ e _ i 0 _ . e URICAN1
(Retezau
Petrovka
tre orele 6—8, iar seara, tărîte pentru aplicarea pre OlfAŞTIî
PRIORITĂŢI ÎN AGRICULTURĂ după orele 20. • Cadrele vederilor legale Împotriva că în ac
din conducerile unităţilor celor care nu-şi îndepli dra Tar)
GEOAGP
agricole şi de la consiliile
Organe
produselor.
vor fi acoperite în mod
E f e c t u a r e a c u operatîvîtale obligatoriu cu folie de po luarea agricole judeţene au populare trebuie să parti nesc obligaţiile faţă de u- albă a R
tură) ; r
le
nităţile
agricole
între
ia
viaţa
de
lietilenă pentru a înlătura datoria să organizeze pre BRAZI :
a tytîLsror l u c r ă r i l o r ! deprecierea lor calitativă. luarea la complexe a tine cipe efectiv la lucrările a- ţinerea culturilor sau strîu- te. t e ap.
(Urmare din pag î) batere a bolilor şi dăună « Cooperaţia să organizeze retului bovin pentru îngră- gricole, luînd „măsuri ho- gerea furajelor. serioase
SIMERIA
(Mureşul
torilor în special a vierme de pe acum preluarea în şare sau reproducţie din Terminarea recoltării o r z u l u i ! baie noc
cantităţilor
a
de
totalitate
Executarea arăturilor lui sîrmă. fin disponibile in fiecare unităţile agricole.
şi semănatul culturilor I,a întreţinerea localitate, e Atenţie deo Investiţiile şi (Urmare din pag. 1) berat 45 ha, s-au făcut a-
duble nu mai îngăduie culturilor prăşitoare sebită se va acorda respec modernizările — râturi pe 40 ha şi s-au se h i
mănat culturi duble pe 30
răgaz şi legumelor tării normelor de pază con finalizate grabnic! lotat paiele de pe 45 ha, au ha. S-au transportat, de a-
fost eliberate 25 ha, s-au
Rezulţi
să participe toate tra incendiilor în parcurile arat 16 ha şi s-au semănat semenea, 75 tone de fîn. La iulie lî)8
® Este necesar ca trac forţele satelor ! do furaje. a Toate lucrările de in
toarele să fie folosite în e Menţinerea în stare vestiţii şi modernizările în 12 ha. S-a creat însă un întreprinderea de creştere Extr. 1
schimburi prelungite ia e- curată de buruieni a po îmbunătăţirea fermele zootehnice, îndeo mare decalaj între seceriş şl îngrăşare a tineretului 3, <>8, 86.
Extr.
fectuarea arăturilor pe toa rumbului, inclusiv a cul activităţii în sectorul sebi alimentările cu apă şi .şi celelalte lucrări. Astfel, bovin Orăştie, unde cîmpul 15, 42,
de pe care s-a recoltat or
te suprafeţele planificate, turii pentru siloz, a car zootehnic — necesitale construcţia fînarelor să se pînă la 5 iulie nu s-au ba 4», 84.
Extr.
făcînd fertilizarea suprafe tofilor, sfeclei şi legu de prim ordin încheie în timpul cel mai lotat paiele nici de pe ju zul este plin de baloţi, nu 35, 86, 5
ţelor cu îngrăşăminte orga melor impune ca toa scurt, în care scop este mătate din suprafaţa totală s-a organizat duminică nici Extr. j
nice o în flux eu seceri te forţele satelor, în frunte » Factorii răspunzători necesar un sprijin mai eu orz, s-au eliberat doar o acţiune la eliberatul te 33, 22, 2
Extr. i
şul şi arăturile trebuie să cu conducerile unităţilor de realizarea sarcinilor de consistent din partea uni 140 ha, s-au făcut arături renului. Tot la această u- 14, 88, li
se asigure semănatul cul agricole, să participe. !a în plan în sectorul zootehnic tăţilor industriale. « Toa pe 130 ha şi s-au semănat nitate, într-o tarla vecină, Fond î
turilor duble, punînd ac treţinerea mecanică şi ma să se preocupe cu întreaga te adăposturile pentru a- culturi duble pe 120 ha. stau în bătaia ploilor şi a 911 810 1<
centul pe calitatea lucrări nuală a culturilor. ® Unde răspundere de buna orga nimale să fie revizuite şi Duminică, la C.A.P. Pri- soarelui de mai bine de
lor, care condiţionează ob este cazul, se vor smulge nizare a muncii în tabere reparate. eaz, lucrau la seceriş 9 două săptămînl sute de că
ţinerea de producţii supe buruienile, acţiune la care le de animale, în scopul combine şi 5 la C.A.P. Căs- piţe de nutreţ, unele din ele
rioare la hectar, a Să fie să fie antrenaţi şi elevii. sporirii producţiei de lap Participare masivă, tău, unităţi care au termi fiind doborîte de vînt (!).
îndeplinit integral planul te livrate la fondul de stat. fără excepţie, nat ieri recoltatul orzului. Şi în acest consiliu trebuie
Pentru
şi să se cultive suplimen Strîngerea şi 9 Şefii de ferme şi cadre De asemenea, la seceriş s-a acţionat pentru reducerea Vremea
tai legume, în special fa le tehnice să asigure rea la lucrările agricole 1 lucrat la C.A.P. Mărtineşti, decalajului la eliberarea te clar reiat
1
scie şi varză, pentru buna depozitarea furajelor lizarea efectivelor la fieca « Activitatea pe ogoare Jele dinţi şî Dînc. în total, renului, arat şi semănat, tea şi d
aprovizionare a populaţiei — în ritm susţinui re specie, să înlăture pier trebuie să se desfăşoare Ii varial
pîi
slab.
cu aceste produse. ® în © întreaga' cantitate de derile prin mortalităţi şi fără întrerupere, din zori duminică în Consiliul unio cît şi pentru recoltarea, sectorul
scopul evitării pierderilor furaje, inclusiv fînurile sacrificări neeconomice. ® şi pînă în seară. Progra agroindustrial Orăştie s-a transportul şi depozitarea rile min
din reooită, se va face con naturale, să fie strînse şi Organele contractante tre mul de funcţionare a uni strîns recolta de pe aproa furajelor, pentru buna con se între
maximei
tre! ui stării tuturor cultu depozitate în cel mai scurt buie să înlăture deficien tăţilor comerciale de Ia pe 100 ha, s-au balotat pa servare şi păstrare a aces grade.
rilor, luînd măsuri de com- timp. © Şirele şi silozurile ţele ce se manifestă în pre sate va fi : dimineaţa, în- iele de pe 60 ha, s-au eli tora.