Page 17 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 17
PROLETARI DIN TQÂ#'TA^([E. UNITI-VĂ!
O lUDflUl MJNEDO&RAK
S O C I A L I S M U L profund transformatoare în toate domeniile
Inaugurarea unei etape revolufionare,
cel
dreptate
Pe
bună
COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P_C, de al IX-lea Congres al ceastă bază, au progresat tinge essnţialmente prin-
economia naţională, întrea
tr-un spirit nou de punere
partidului este definit ca e- ga societate. S-a inebeiat in valoare a tuturor resur
veniment care a deschis o cooperativizarea agriculturii selor materiale şi umane,
epocă nouă, revoluţionară - revoluţie profundă in via ştiinţifice şi financiare in
în istoria de construcţie so ţa ţărănimii, a satelor noas scopul unei dezvoltări mai
Anu! XXXIV, nr. 7 669 MIERCURI, 7 IULIE 1982 4 pagini - 50 bani cialistă în ţara noastră. Di tre care a marcat gene viguroase a economiei, a
mensiunile acestei deschi ralizarea relaţiilor de pro tuturor domeniilor creaţiei
deri aveau să fie relevate ducţie socialiste in întreaga materiale şi spirituale. in
Toate lucrările sînt importante in adevărata lor amploare economie. Triumful deplin planul central al viitoarei
şi profunzime nu numai in
al socialismului la oraşe şi
creşteri economico-sociale a
cincinalul 1966-1970, pe ca sate, lichidarea pentru tot patriei, Congresul a aşezat
opţiunea mai fermă pentru
deauna a exploatării omu
şi trebuie executate conform planuU re l-a prefigurat in directi lui de către om — remarca linia industrializării socia
ve de acţiune, cit mai ales
intr-o perspectivă mai lar tovarăşul Nicolae Ceauşescu liste, orientare care a stră
gă. in cincinalul adoptat la Congres - reprezintă cea bătut întreaga etapă de
’ Colectivele Grupului de Deva, care trebuie să ne a- în totalitate grupului, ci şi de Congres s-au realizat mai mare victorie politică a peste trei cincinale, carac-
şantiere pentru construcţii sigure mijloace auto, nu altoi- factori. Alexandru ritmul, proporţiile şi echili partidului nostru după cu terizînd şi actuala dezvolta
forestiere şl industriale De respectă contractele înche Rozsnyai, inginerul şef al brul prevăzute, determinind cerirea puterii■ ea întruchi re a ţării, etapă care a cu
va sînt hotărîte să răspun iate cu noi, nu ne asigură grupului de şantiere, refe- schimbări importante in pează înfăptuirea visurilor noscut particularităţi şi ac
dă prin fapte de muncă totdeauna autobasculantele rindu-se la acest aspect, a structura economică şi so- pentru care au luptat şi cente determinate de sta
in d em n u ri 1 or secreta r ului necesare. La lucrările de subliniat doar esenţialul cială a ţării. s-au jertlit cei mai buni fii diile dezvoltării, de cerinţe
general al partidului, to construcţii-montaj în antre după părerea sa : ■ai clasei muncitoare, ai po şi exigenţe interne noi, ca
varăşul Nicolae Ceauşescu, priză am încheiat primul — Noi am asigurat utila Orice retrospectivă între porului român. In consecin şi de influenţe externe, mai
date la Plenara lărgită a semestru cu un plus de 1,2 je pentru aceste obiective, prinsă asupra drumului pe ţă, ..Congresul al IX-lea al puternic resimţite in ultimul
C.C. al P.C.R. din 1—2 iu milioane lei. La investiţii am şi executat unele lu- care ţara noastră l-a stră Partidului Comunist Român deceniu, în raport cu care
nie a.o., să acţioneze cu proprii avem o depăşire de . crări de strictă urgenţă, bătut in intervalul a mai hotărăşte acum direcţiile de congresele al X-iea, a! XI-
toate forţele şi cu întreaga G,4 la sută, la producţia dar acum sîntem puşi în bine de trei cincinale, are dezvoltare a României în lea şi al Xll-lea, conferin
dotare tehnică disponibilă, industrială de 7,9 la sută, situaţia de a bate pasul pe ca punct de referinţă anul următorii cinci ani, In ve ţele naţionale ale partidu
pentru a impulsiona ritmu beneficiile sînt realizate, iar loc. U.M.T.C.F. refuză să 1965, in care România avea derea continuării pe o lui au reglat mersul nostru
rile de lucru la obiectivele cheltuielile la 1 000 lei pro ne dea mijloace de trans o anumită configuraţie eco treaptă superioară a proce înainte.
port pentru lucrări de la nomică şi socială, de orga sului de desăvirşire a con Asigurînd continuarea in
alte ministere, în afară de nizare şi culturală. strucţiei socialiste în toate ritm intens a industrializă
M.E.F.M.C. în aceste con Sintetizind elementele de domeniile de activitate eco rii, Congresul al IX-lea a
diţii este limpede că nu finitorii ale momentului, nomică, ştiinţifică şi cultu prevăzut mijloacele necesa
putem vorbi de ritmuri de Congresul al IX-lea a sub rală”. re dezvoltării mai accentua
lucru susţinute, de respec liniat că forţele de produc Prin ansamblul orientări te a agriculturii, creşterii
cu termene de punere în ducţie de construcţii-mon tarea termenelor de preda- ţie au cunoscut in perioada lor generale adoptate, prin producţiei vegetale şi ani
funcţiune în acest an, să taj sînt reduse cu trei lei. °re. In trimestrul II a.c., celor şase ani anteriori o mijloacele şi modalităţile male, hortiviticulturii, legu
se încadreze în graficele de — Cum s-a acţionat pen spre exemplu, nu ani pri puternică înflorire, s-a dez preconizate in vederea în micultura, celorlalte ramuri
execuţie la lucrările de tru îndeplinirea planului la mit nici o maşină pentru voltat în ritm impetuos in făptuirii acestor obiective,
construcţii montaj, urmă puneri în funcţiune ? aceste obiective. Ştim cît dustria socialistă şi. ds a Co-nresul al IX-lea se dis (Confirmare in arta n 7 a)
rind permanent creşterea — Pînă în prezent s-au sînt de importante p>entru
productivităţii muncii, re predat beneficiarilor 13,3 judeţul nostru, pentru eco
ducerea cheltuielilor mate km dramuri forestiere. De nomia naţională, dar e
riale, sporirea eficienţei e- asemenea s-au terminat greu să spunem cîncl le
oonomice. lucrările la alţi 59,3 km, vom termina. Peste tot
Rezultatele obţinute în din care 28,5 km pentru trebuie transportate mate
acest an demonstrează pu I.F.E.T. Deva. La construc riale, agregate de balastie
terea de muncă a colecti ţii industriale s-au predat ră ori de carieră, dar n-a
vului, capacitatea sa poli- parţial sau integral în a- vem cu ce. Norocul nostru
tico-organizatorică de a se cest semestru 9 obiective. că ne mai ajută beneficia
mobiliza exemplar în vede Nu ia fel de bine s-a rii.
rea îndeplinirii planului la acţionat pentru executarea Se pune fireşte întreba
toţi indicatorii. Discuţia pc la timp a lucrărilor de la rea : nu poate fi rezolvată
care am avut-o cu tovară Coranda-Hondol, Valea Mo» oare situaţia mijloacelor de
şul Alexandru Boşorogan, rii şi Rîu Mare-Retezat — transport pentru finalizarea
directorul grupului de şan obiective economice ale lucrărilor la obiectivele a-
tiere, a evidenţiat intre al judeţului nostru de impor mintite ? Sîntem de părere
tele si aceste rezultate. tanţă majoră pentru eco că între G.S.C.F.I. şi
— Ne-ain confruntat cu nomia românească la care, U.M.T.C.F. (aparţinînd de
probleme serioase, de fapt după constatările făcute la I.F.F..T. Deva) trebuie să e-
ele continuă, însă facem faţa locului, dar şi din dis xiste o mai bună colabo
tot ce depinde de noi pen cuţiile purtate cu factori rare şi înţelegere, că a so
tru a mulţumi beneficiarii de conducere de la nivelul sit momentul să se treacă
pe care-i deservim. Trans grupului de şantiere, re de la vorbe la fapte. Lu
porturile auto ne stopează zultă că se acţionează în crările sînt prinse in plan
însă elanul. Unitatea de cet, lucrările fiind mult şi trebuie finalizate in cel
mecanizarea transportului întârziate. Vina pentru a- mai scurt timp.
şi construcţiilor forestiere ceste restanţe nu aparţine LIVIU BRAICA Vedere exterioară (le la Combinam! siderurgic Călnn. Foto: Vine.II, OXOIC
la z i I n a g r i c u l t u r ă Largi şi vii dezbateri asupra
R e c o lt a r e a o r z u lu i s - a f in a liz a t . Toate resursele de furaje — expunerii tovarăşului
S a f ie în lă t u r a t e r e s t a n t e le ia strânse şi depozitate grabnic! Nicolae Ceauşescu la plenara
9 Dialogul purtat la C.A.P. Zilnic sînt la coasă peste C.C. al P.C.R. din 1-2 iunie
s e m ă n a t u l c u lt u r ilo r d u b le ! Leşnic a pus în evidenţă 20 de cooperatori. în ziua Aşa cum a hotărît ple şi VIII. Asemănător am
grija şi preocuparea condu raidului nostru (5 iulie), e- nara lărgită a C.C. al procedat şi cu celelalte
ceri! — preşedinte Virginia rau la cosit Rusalin Goţ,
în unităţile aparţinătoare ţii cu care au muncit toţi P.C.R. din 1—2 iunie a.c., două teme.
Consiliului unic agroindus cei implicaţi în seceriş, bu Belea, inginer şef Gheor- Constantin Turcu, Liviu biroul Comitetului orăşe Pentru a asigura un ni
trial Simeria, secerişul or nei organizări şi coordo ghe Irimie — pentru asi- Belea, Ianoş Olar, Andrei nesc de partid Orăştie a vel corespunzător dezbate
zului este, practic, încheiat. nări asigurate de specia gurârea unei bogate, varia Buştea, Octavian Goţ, loan trecut la organizarea stu rilor, membrii comitetului
Au fost recoltate aproape lişti, de conducerile unită te şi consistente baze fura Blaj şi alţii. Pînă acum dierii şi dezbaterea expu orăşenesc de partid, ca şi
490 ha, producţia obţinută ţilor agricole, consiliile jere. Sînt cinci ani de cînd s-au cosit 20 ha. Se mai a- nerii tovarăşului Nicolae membrii comitetelor • de
furaje
cumpărăm
sigură cam 300 tone paie
—
nu
la unitatea de suprafaţă populare ş.a. • Ceauşescu la această ple partid din întreprinderi au
spuneau interlocutorii. Hra de grîu, iar suculentele se nară. Pe baza unui pro fost repartizaţi pe organi
na întregului efectiv de a- produc pe cele 58 ha po gram adoptat operativ, în zaţii de bază, pe cercuri
în Consiliul unic agroindustrial Simeria nimale se asigură din sur rumb siloz, din care 28 toate organizaţiile de bază de studiu, instituţii şi car
se proprii. Am acţionat şi s-au şi însămînţat, şi de de partid, în organizaţiile tiere, ajutînd la lămurirea
acţionăm în direcţia creşte-, pe cele 7 ha sfeclă furaje U.T.C., sindicat şi O.D.U.S. unor probleme teoretice şi
este bună. Mecanizatorii, — Pe ce vă bazaţi aceas rii producţiei la hectar, atît ră. Astfel, cele 250 bovine au loc în prezent dezba practice desprinse din do
cooperatorii şi specialiştii tă apreciere ? la furajele cultivate, c$t şi vor avea hrana necesară a- teri. cument. Alături de ei sînt
s-au străduit să asigure — S-a lucrat fără pauze, la cele naturale prin Apli sigurată pentru perioada de Potrivit indicaţiilor, ex antrenaţi în această acti
campaniei de strîngere a do cum s-a putut intra în carea de măsuri agrotehni stabulaţie. punerea a fost împărţită vitate propagandiştii, cadre
recoltei, dezideratele puse lan, pînă seara tîrziu. Cu ce corespunzătoare. Aşa s-a Intenţii bune în vederea în 4 teme, fiecare conţi- cu munci de răspundere
de conducerea partid u- maximă grijă să nu se ajuns ca furajele să priso asigurării bazei furajere nînd grupări înrudite de din unităţi. în prealabil,
lud, de tovarăşul Nicolae piardă recolta. Transportul sească. pentru cele 370 bovine şi capitole, astfel îneît să se toţi au studiat, conspec-
Ceauşescu, în faţa tuturor boabelor la bazele de pre Care este situaţia in mo 950 ovine există şi la coo asigure studierea şi dezba tînd cu maximă atenţie
lucrătorilor din agricultură. luare s-a făcut operativ, mentul de faţă ? perativa agricolă din Veţel. terea întregului conţinut expunerea, pentru a fi în
fără evenimente nedorite. în depozitul de furaje u- Aici s-au însilozat 120 tone de teze, idei şi sarcini ce stare să dea răspunsuri în
IN RITMURI SUSŢINUTE Aş evidenţia în mod deo nitatea are asigurate 55 to de masă verde, s-au depo se desprind din acest do trebărilor ce se formulea
sebit, pentru modul cum ne fin, iar în finar se află zitat 20 tone fîn şi se trans cument de mare însemnă ză în cadru] discuţiilor în
— Consider că recoltarea au organizat şi condus se 60 de tone paie de orz. portă paiele de pe cele 80 tate pentru activitatea eco- colectiv.
orzului a avut o desfăşu cerişul orzului conducerile Transportul la paie conti ha cultivate cu orz. I-am nomico-socială şi politico- VIRGIL CRĂCIUN
rare bună — ne-a spus cooperativelor agricole de nuă cu atelajele 'şi în total întâlnit la transport de paie ideologică viitoare. Astfel, secretai a! Comitetului
Ioan Igna, inginerul şef al se vor aduna circa 90 to pentru prima temă au fost orăşenesc de partid
■consiliului unic agroindus TRAIAN BONDOR ne. A început şi cositul ce N. BADIU grupate capitolele I, II, III, Orăştie
trial. Asta se datoreşte se lor 117 ha fineţe naturale IV, VI şi VII, pentru cea
riozităţii şi conştiinciozită (Continuare în pag. a 2-a) care asigură ICO tone fin. (Continuare în pag. a 2-a) de a doua — capitolele V {Continuare în pag. a 2 a)
