Page 18 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 18
oaq JB DRUMUL SOCIAUSMU
DECRETUL CONSILIULUI DE S^AT PRIVIND GOSPODĂRIREA
LA ZI_ ÎN^ AGRICULTURA
JUDICIOASĂ Şl REDUCEREA CONSUMULUI DE ENERGIE
Recoltarea orzului s-o finalizat. ELECTRICA, TERMICĂ, GAZE NATURALE Şl COMBUSTIBILI
16.60 5
Să fi© înlăturate restanţele lo Măsuri concrete pentru reducerea 18,05 1 il
16.25 S
semănatul culturilor duble! consumurilor de energie electrică 16.50 ’i B
17.00 l
17.50 1
18.00 î
li
{Urmare din pag. t) tru Evl, Victor si Nicolae — Nu vreau să justific 20.00 r f
Bolea, Nicolae Gligor, Adam rămînerea în urmă la ba şi combustibili ■ 20.25 A
producţie din Sîntanârei, Ioniţă, Ioan Gîrdea si mulţi lotat — ne spunea Petru 20,35 r
Rapoltu Mare şi Simen a, alţii. Mateevici, preşedintele — Tovarăşe Solomon zelor naturale, a celorlalte chivalînd cu 240 000 tone ti
<1
precum şi a complexului — Ce învăţăminte se pot C A.P. Sjmeri.a -—dar ade Moacă, se ştie că C.S. Hu categorii de combustibili. combusti bil convenţional, 20.10 T
e
Bobilna. trage privind organizarea vărul este că, în vreme ce nedoara, fiind un mare Sînt întocmite pentru a- gaz de cocs în echivalen
— Cum sînt recoltele ob muncii la recoltarea griu la seceriş s-a lucrat cu producător de oţel, fontă, cest an, de exemplu, pla tul a 125 000 tone c.e. şi ŞS
ţinute la hectar? lui ? opt combine (cinci venite laminate şi alte produse si nuri adecvate de măsuri s-au recuperat, în cazane- P ti
— Mulţumitoare. în ciu — Este necesară o mai din zona Haţeg), la balotat le recuperatoare, 30 000 to îl
da secetei de ia începutul bună coordonare a mijloa s-a muncit numai cu două derurgice, este totodată un începînd de la nivelul sec ne combustibil convenţio 22.00 1
ţiilor şi atelierelor pînă la
consumator
important
de
acestei veri, au fost tarla celor mecanice, organizarea prese. Am organizat însă energie electrică, gaze na nivel de centrală şi se ur nal. 22.10 rv D
le de pe care s-a recoltat activităţii în flux, evitarea treaba în aşa fel încât in turale şi alţi combustibili, măreşte cu perseverenţă P
peste 4 000 kg boabe la risipei de combustibil. două zile vor fi adunate în calitate de şef al servi traducerea lor în viaţă. A- — Avind în vedere ce
hectar. Unităţile agricole Spun asta fiindcă în unele toate paiele. ciului energetic al Centra cum, când a trecut deja un rinţele pe care Decretul
din Rapoltu Mare, Simeria unităţi tractoarele cu re în ce priveşte semănatul lei industriale siderurgice Consiliului de Stat privind
si complexul de la Bobîi- morcă sînt trimise să trans Hunedoara, v-aoi ruga să semestru din an, pot afir gospodărirea judicioasă şi
na au obţinut o producţie porte diferite materiale ce culturilor duble trebuie vă referiţi — in lumina re ma că unele din obiective reducerea consumurilor de
de peste 3 200 kg/ha. pot fi duse şi cu căruţele, grăbit ritmul acestei lu centului Decret al Consiliu le pe oare le-am prevăzut energie electrică şi com BUC
— Recoltarea orzului, în general, tractoarele se crări. în unele unităţi — lui de Stat — la măsurile pentru această perioadă au bustibili le impune în faţa dioprof
La <»■'
modul cum s-a desfăşurat plimbă mult... CA.P. Timpa, Băcia, Sîn- întreprinse de conducerea fost deja realizate cu bune fiecărui colectiv, subliniaţi cultură
această lucrare a permis, Secerişul orzului s-a în tandrei ş.a. — au fost se centralei şi a combinatului rezultate. ce se întreprinde In conti voltă;
credem, şi desprinderea u- cheiat, dar urmează adu mănate cîteva zeci de hec pentru economisirea ener — Relevaţi concret cîte nuare la Combinatul side 8.00 R
nor învăţăminte. Care sînt natul si transportul paie tare, dar pînă la acoperi giei electrice, raţionaliza va dintre ele, precum şi e- rurgic Hunedoara în acest Curieri
Buletin
acestea ? lor, arăturile şi însămînţa- rea întregii suprafeţe pla rea şi diminuarea consu ficienţa lor ? domeniu ? punilcr
— Multe, eu m-aş opri rea culturilor duble. Or, nificate mai este încă mult. murilor ? — Printre cele mai im — Ne-am reanalizat acti Buletin
doar la cîteva : reglarea trebuie spus că în toate u- Activitatea se cere organi portante se numără pune vitatea şi am evaluat toate terprcţi l
Iară;
mai bună a combinelor, zată în aşa fel ineît pînă — Doresc să subliniez, de rea in funcţiune a staţiei posibilităţile de a ne înca cialiste
prezenţa mai bună în câmp niIutile C.U.A.S.C. Simeria la început, că în cadrul ce do biogaz de la aglomera- dra în prevederi, de a di tcări 0
*<«rt B
a tuturor factorilor de con aceste lucrări sînt - mult la începerea secerişului la le r două combinate siderur torul nr. 2, realizarea in minua în viitor consumuri .... "tru
ducere, nu ca asistenţi la rămase în urmă. La Ra griu, suprafaţa ce a fast gice din centrala noastră stalaţiei de preîneălzire a le. în acest sens vom treefe 11,55 I’
seceriş ci ca dirijori ai lu poltu Mare, Sîntandrei si ocupată cu orz, să fie eli există de mai multă vreme aerului de combustie la cu hotărîre la realizarea u- letin iii
crărilor ; asigurarea mesei Bobilna se află multe paie berată, arată şi însăminţa- preocupări susţinute pri toate cuptoarele rotative nor îmbunătăţiri în proce moara
de prînz. in câmp pentru în câmp, iar acest fa.pt nu tă cu plante furajere sau vind raţionalizarea consu de la fabrica de dolomită, sul tehnologic din uzinele rizont >
premiei
mecanizatori, intervenţia permite a se trece la ară legume, în raport de pre murilor, economisirea ener modernizarea instalaţiilor noastre, la executarea unor De la
mai operativă a asistenţei turi şi însămînţarea de le vederile programelor sta giei electrice, termice, a ga de la furnale şl bateriile instalaţii care să ducă la invitaţi
tehnice pentru înlăturarea gume sau porumb siloz. bilite în acest sens. de cocsificare, ce permite ştiri; ti
nici soi
defecţiunilor la combine. utilizarea la .maxim a ga reducerea consumurilor de râie; 1
Discutăm cu Emil Sze- energie electrică, termică, lui; 16,
kely, directorul S.M.A. Si zului de cocs şi altele, ca gaze naturale. Dintre obiec se : Ho
meria : re au dus la importante e- tivele preconizate a fi puse Coordon
Buletin
•— Cum au funcţionat conomii de gaz metan. Nu în funcţiune pînă la sfîrşitul recital
combinele ? mai în trimestrul II din an anului, amintesc cazanul re Sta ii; l
— Bine. N-am avut de s-au economisit circa cuperator de la laminorul mâne: 1
Railio.ju
fecţiuni grave, ci doar mici 430 000 metri cubi de gaz de sîrmă nr. 1, staţia pilot nişti ai
reparaţii, înlocuiri de pie metan. De asemenea, prin pentru recuperarea căldu su trestia
se, în general, defecţiunile aplicarea unor măsuri vi- rii- din zgura de furnal şi 22.00 O
Bj interi
au fost înlăturate repede. zînd reducerea consumului producerea va tel minerale, 5.00 Noi
— Cum au muncit meca de energie electrică (extin cazanele recuperatoare de turn.
nizatorii ? derea sistemului de răcire la cuptoarele biuming 1000,
— Şi-au făcut datoria. prin vaporizare la cuptoa microprocesorul pentru con
Faptul este firesc, deoarece rele Siemens Martin de 400 ducerea automată in regim
pe combine au lucrat cei tone, de la O.S.M. II, înlo de înaltă putere a cuptoa
mai buni mecanizatori. As cuirea motoarelor electrice relor electrice de la oţelu-
evidenţia, pentru hărnicia supradimensionate, raţiona ria electrică II, înlocuirea DEVA
şi responsabilitatea dovedi lizarea iluminatului la toa grupurilor convertizoare tria) ;
HUNED
tă la secerişul orzului forma te locurile de muncă ş.a.), rotative de la acţionările V> Ci
ţiile conduse de Vasile Pie- s-au economisit 36 000 MWh auxiliare ale ■ laminoare!oi ) ..eleni
4
nar, Luca Oancea şi Viorel energie electrică. Tot în biuming ş.a. Doreşte-
vorabil
Samoilescu, pe mecanizato perioada amintită s-a mai (Consln
rii Gheorghe Vintilă, Ale economisit gaz de furnal e- MIRCEA LEPÂDATU ŞANI:
xandru Deteşan, Ioan Tili- snopi (
mi mirii'
ban, Constantin Hîncu, Pe (7 Note
Caseta
(Culturi
Toate resursele de furaje — Largi şi vii dezbateri asupra rinţi elf
farul);
(Mineru
slrsrsse şs depozitate grabnic? 17 ANI DE LA CONGRESUL AL IX-1 cătoare:
AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN
expunerii tovarăşului ANINO,
(Urmare din pag. I) Gaşpar Francise, preşedin (Muncit
Fiul
te — au fost păşunate de Nicolae Ceauşescu B R A D
pe mecanizatorul Alexan oi. Recoltatul fineţelor na (Urmate din pag. 1) Fundamentind dezvolta \ (Steaua
dru Matieş şi cooperatorii turale nu a început încă. rea economico-socială a ţă ZA : Ui
Romulus Popa, Insif Staier, Ni s-a spus că acţiunea ale agriculturii cooperatiste rii pe anii 1966-1970, Con (Urmare din pag. 1) cretă a îmbinării muncii (Minerii
trula c
Virgil Popa, Aurel Puiţ, respectivă va începe după şi de stat. gresul al IX-lea - prin în consacrate îndeplinirii o- (Patria)
Petru Mica şi Ioan Zasloţi. seceriş, pe la începutul lu Bara creşterii continue a tregul conţinut al orientă îndată după încheierea biectivel-or şi sarcinilor de eărn) ; I
Deşi unitatea are prevăzut nii august. O asemenea op producţiei industriale şi a- rilor şi spiritul de muncă - anului de studiu în învăţă- plan în fiecare unitate cu lima ei
tură); :
să însămînţeze culturi du- tică dovedeşte că aici lip gricole, a tuturor celorlalte o generat obiective şi sar mîntul politieo-ideologic activitatea politico-ideologi- tă-mi
ble furajere pe 70 de ha seşte spiritul gospodăresc, ramuri au fost şi răinîn pro cini practice de o nease (de fapt, este un fel de a eă şi cuîtural-educativă (Dacia)
după orz, abia s-au elibe grija şi preocuparea pentru gramele de investiţii, repar muită valoare, pe deplin va spune că s-ar fi încheiat, pentru formarea omului tul; Ci
visase
rat 10 ha de paie şi s-a în strîngerea şi depozitarea tizate de la etapă ia etapă labile şi astăzi. Comuniştii, -pentru că studiul continuă nou, profund devotat con S). IERJ
conform cerinţelor de per
ceput aratul cu un trac tuturor resurselor de nutre spectivă. Încă de pe atunci toţi oamenii muncii din ju în toată perioada de vară) strucţiei socialiste în pa plini» n
mai
multe
în
organizaţii
ILTA :
tor (1). ţuri. Se pune fireşte între partidul a pus un accent deţul Hunedoara au des de bază, între care cele tria noastră, operă condusă nfi (Lui
Asigurarea finului nu barea: ■conducerea O.A.P. important pe repartizarea prins şi din documentele de la şcolile generale, C 1 cu înţelepciune de partid.
In acest context, în toate
Congresului al Xll-lea, din
este rezolvată, deşi coope Veţel nu a învăţat nimic forţelor de producţie pe în e x p u n e r e a tovarăşului de la întreprinderea chi dezbaterile un loc prioritar
rativa are peste 300 ha fi din lecţia aspră a iernii treg teritoriul ţării, creşte Nicolae Ceauşescu la ple mică, serviciul de proiec îl ■ ocupă Orientările de
neţe naturale. Din acestea; trecute, când. unitatea a rea eficienţei investiţiilor, nara lărgită a C.C. al P.C.R. tări de la întreprinderea stringenta 'actualitate î>en-
care
însemnătate
pentru
100 ha — cum ne spuneau cumpărat cantităţi însem deosebită au fundamentarea din 1-2 iunie a.c., şi din mecanică, Drumuri şi po tru dezvoltarea economico-
Ioan Nistor, inginer şef, şi nate de furaje ? ştiinţifică, realistă, alegerea cuvintarea la cel de al doi duri, a avut loc prima socială a României, între Pentri
producţiei
soluţiilor de randament lea Congres al educaţiei dezbatere, iar în aceste zi care creşterea productivităţii Vremea
politice şi culturii socialiste
a
f i z i c e ,
frunioas
maxim şi economicoase, că dezvoltarea in continua le se desfăşoară eşalonat, muncii, economisirea cît rar norc
scurtarea termenelor de pu re a patriei, creşterea ne în toate organizaţiile de izolat s
nere în funcţiune, de atin încetată a nivelului de trai bază. mai severă a materiilor pri verse s
gere a parametrilor proiec Subliniem, de asemenea, me, materialelor, a ener soţite v i
trlce.
taţi, economisirea materia material şi spiritual al Între faptul că întreaga, activi giei electrice şi combusti derat d
lelor. gului popor depind in mă tate de încheiere a anului bililor — potrivit măsuri rile min
In aceeaşi viziune gene; sură hotărîtoare de rodni de studiu a fost subordo lor prevăzute în recentul între 13
ralâ, Congresul al IX-lea a cia muncii fi&căruia, de nată îmbinării c-ît mai or Decret al Consiliului de maxime
de.
orientat creşterea nivelului creşterea producţiei fizice în ganice a dezbaterii stabili Stat -, îmbunătăţirea cali
Pentri
de trai al oamenilor mun condiţiile reducerii mai ac te anterior cu ideile ce se tăţii produselor etc. Dez zile ;
cii, dezvoltarea şi perfecţio centuate a consumurilor de degajă din expunerea se baterile se opresc, de ase îrumoat
narea cercetării ştiinţifice şi materii prime, materiale, e- cretarului general al parti menea, asupra modului în bil. Du
a invăţâmîntului, îmbunătă nergie şi combustibili. De dului, tovarăşul Nicolae care trebuie să se acţione semnala
ţirea şi perfecţionarea acti aceea, aniversarea a 17 ani i\ Ceauşescu, ceea ce a con ze — aşa cum a indicat to ploaie,
cări ele
vităţii de planificare şi con ferit dezbaterilor nivel şl varăşul Nicolae Ceauşescu
La nu
ducere a economiei, spori de la Congresul al IX-lea conţinut corespunzător, o la plenară şi la cel de al stabilă,
constituie un minunat prilej
rea rolului naţiunii şi sta largă deschidere spre pro Il-lea Congres al educa-' după-an
tului, a rolului conducător de puternică mobilizare a blemele majore ale făuririi ţiei politice şi culturii so dea ave
La ferma de legume a C.A.P. Kapoll, paralel cu între al partidului, celorlalte do tuturor colectivelor hunedo- societăţii socialiste multi cialiste — pentru ridicarea Lite da
ţinerea culturilor şi plantarea verzei de toamnă sc recoltea menii ale construcţiei inter rene pentru Înfăptuirea ne Vin tui '
ză şi sc livrează pieţelor de desfacere cantităţi sporite de ne, precum şi afirmarea abătută a sarcinilor ce le lateral dezvoltate. pe o treaptă calitativ supe ficărl c
legume. Lemiţa Tătarii, Emilia Filimon, Elconora Deac, Un accent deosebit se rioară a întregii activităţi vest şi
Silvia David şi alte cooperatoare pregătesc legăturile de ideilor generoase ale Româ reyin in 1982 şi in perspec rolog de
niei pe plan mondial.
gulioare. j niei p tiva întregului cincinal. pune în cadrul dezbateri de educaţie, de formare a ocnco).
lor pe problematica con conştiinţei socialiste.