Page 2 - Drumul_socialismului_1982_07

pag J DRUMUL SOC

Toate sectoarele trebuie

Căutătorii de comori să obţină rezultate bune I

(Urmare din pag. 1) nedoreni fiecare an a în­ ţară, despre veterani ca Da, aceasta este situa­ lor de lucru.
A
semnat o nouă treaptă ur­ Marin Stancu, Cornel Arsin, ţia. O situaţie la care nici - Cum aţi încheiat pri­ — Ce se face pentru în-^W,
cată pe drumul mecaniză­ Sever Suciu, losif Zavoda, minerii petrileni nu se aş­ mul semestru ? lăfurarea acestor neajun­
ciuneasa, punerea in evi­ rii, creşterii productivităţii Florea lordache, Dorel Ţan- teptau. După ce au încheiat — Patru: sectoare şi-au suri ? ic,<
denţă a rezervelor de căr­ muncii, reducerii efortului drâu, Cheorghe Moldovea- primul trimestru cu rezul­ îndeplinit şi depăşit sar­ — La nivelul întreprin­ IN
bune care au dus la des­ fizic, al creării unor condi­ nu, losif Miclea, Aurel Făt, tate bune, în cel de-al doi­ cinile de plan, două nu. derii s-au luat măsuri pen­
chiderea minelor Paroşeni, ţii cit mai bune de viaţă lea acestea au fost anula­ însă cele două au in­
Bărbăteni, Dilja şi Livezeni, pe şantiere. La ora actuală Nicolae Botcu sau loan te. De fapt, producţia nu fluenţat în mod negativ tru întrajutorarea celor
două sectoare, tocmai pen­
Cuc, despre munca lor, pri­
sînt doar cîteva din reali­ parcul auto al întreprinde­ ceperea şi dăruirea in pro­ s-a desfăşurat constant. La rezultatele de producţie tru a-şi realiza sarcinile de
zările de prestigiu ale rii numără peste 100 de fesie. finele lunii aprilie, mina plan, de a recupera în se­
geologilor, minerilor şi son­ înregistra un minus de ale întreprinderii minie­ mestrul II restanţele. în
dorilor hunedoreni. autovehicule şi 52 de trac­ Hărnicia oamenilor mun­ re Petrila. sectorul II s-a redeschis a-
toare. Dacă in urmă cu 30 cii din acest colectiv le-a 10 000 tone de cărbune. în
Dar, in mod cert cea mai adus in 1979 locul III pe luna mai s-au recuperat, batajul 233 —- ca o capa­
laborioasă activitate, cea de ani, Întregul volum ex­ ţară in întrecerea socialistă minuează insă tot plusul ce citate de l-ucru în plus. 20,0
mai puternică dezvoltare, cavat se Încărca manual, şi „Ordinul Muncii" clasa dar la sfîrşitul lunii iunie s-a realizat la celelalte Munca s-a organizat de aşa 20.3
atit din punct de vedere astăzi această operaţie se a III-a. După doi ani, in a reapărut aceeaşi nereali- sectoare. Care sînt cauzele natură încît să se lucreze 20.4
uman, cit şi ca dotare teh­ face in proporţie de 60 la 1981, colectivul — din care zare. Surprinzător, pentru unei asemenea situaţii ? Ne în permanenţă cu cel puţin
nică, condiţii de muncă şi sută mecanizat, transportul s-au detaşat constant loan că întreprinderea are, sec- răspunde inginerul şef al trei abataje frontale şi trei
viaţă, cele mai semnificati­ fiind, de asemenea, meca­ Borza, Titu Popescu, Con­ abataje camer”' 21,0.
: !
ve rezultate le-a înregistrai nizat in aproape acelaşi stantin Alexandru, Troian Tu- III. Tot a -
unitatea in aceşti 17 ani de procent. Astăzi geologul, huţ, loan Ciopota şi Nico­ tribuite cu
tru puridrea u.
după Congresul al IX-lea minerul şi sondorul trăiesc lae Sicoe - a făcut un nou orizontului 200
v
al partidului. De atunci, la in grupuri de cabane, do­ pas pe scara vredniciei: mm&m- xecutarea lucra., «ror
îndemnurile secretarului ge­ tate cu tot confortul, de la cucerirea locului II pe ţară toare cu o activitate foarte întreprinderii, tovarăşul deschidere în stratul I
neral al partidului, s-a tre­ frigider la televizor. in intrecere şi a „Ordinului bună. Grigore Grăjdan. orizontul 100. La sectorul
cut la cercetarea zăcămin­ in acest moment, 1932, Muncii“ clasa a ll-a. Fi­ Spre exemplu, sectorul I — O primă cauză a ne- VI se află în faza de mon­
telor cu conţinuturi reduse colectivul 'întreprinderii cu­ resc, pentru toţi lucrătorii are un plus de 2 700 to­ realizărilor din întreprin­ tare o combină de înainta­
sau de mică Întindere. Au prinde . peste 2 800 de lu­ 'întreprinderii obiectivul ce ne. Sectorul II are con­ dere este lipsa de perso­ re pentru lucrări de pre­
fost scoase astfel din ano­ crători. 2 800 de biografii şi l-au propus in acest an diţii similare cu sectorul I, nal. Din 643 posturi în a- gătire. în trimestrul III se
nimat aşezări ca Roşia Po­ ale muncii create in anii de rămine unul singur : locul I însă rezultatele sînt total bataje avem acoperite nu­ va pregăti şi un abataj (în Bl
ieni, Handol-Băiaga, Ciun- bătălie pentru asigurarea pe ţară. Şi, după rezulta­ diferite, rămînînd în res­ mai 580. Apoi, în sectorul stratul V), care va furniza cliop
cca.
cărbune/zi.
tone
120
La i
gani, Boita-Haţeg, Troiţa, rezervelor de zăcăminte uti­ tele Înregistrate de la Înce­ tanţă cu peste 9 200 tone VI s-a tergiversat monta­ Un alt abataj (tot în acest tură
rea unui complex mecani­
Rovina, Vorfa, Ohaba-Po- le. Cite n-ar putea spune putul anului — principalii cărbune. Sectorul III se zat. Trebuia să intre în strat) va mai intra pe pro­ juri;
nor şi altele, in acest timp adincurile masivului Poiana indicatori sint substanţial prezintă la acest bilanţ cu producţie în prima lună a ducţie în trimestrul IV. 8,10
plusuri:
3160
Este
tone.
al marilor Împliniri, pentru Ruscăi şi ale Văii Jiului, depăşiţi - se pare că el sectorul cu realizările cele anului, însă lucrările de Desigur, la aceste masuri . 9,00
colectivul exploratorilor hu­ alte locuri din judeţ şi din este pe deplin realizabil. mai constante. Sectorul IV, montare abia dacă au fost de întrajutorare şi minerii •iu,os
Muzi
cel mai mecanizat de la finalizate prin martie. Ne- din cele două sectoare res- 10,20
I.M. Petrila, a înregistrat realizarea lucrărilor de tanţiere trebuie să răspun­ Ştii»
un plus de peste 7 000 tone pregătire şi înaintare a a- dă printr-o mobilizare sus­ fiul,
IA ZI 8M AGRICULTURA cărbune. Multe brigăzi, prin­ fectat sectorul II. Aici tre­ ţinută. Poate aici este lo­ de v
ştiri
tre care cea condusă de buie să se îmbunătăţească cul să dăm un alt exemplu. 11,35
Ştefan Alba, obţin produc­ organizarea muncii pentru Anul trecut, sectorul I era Ictin
Secerişul, eliberarea terenului, tivităţi de 10—il tone pe că este un sector care lu­ în situaţia de acum a sec­ rea
preir
torului II. Printr-o recon­
post. La sectorul V, cu toa­ crează în salturi. Chiar da­ siderare a întregii activi­ De 1
că există linie de front şi
club
semănatul culturilor duble te că există condiţii mai aprovizionarea se face mai tăţi, iată-1 acum printre 10.05
deosebite în comparaţie cu
nli;
celelalte — se exploatează ritmic, nu se respectă în­ sectoarele fruntaşe. Acelaşi 10,25
de
totdeauna
tehnologiile
lucru se aşteaptă şi de la Dan
(Urmare din pag. 1) ve care au terminat sece­ Ne întrebăm ce rost au în strate subţiri — se obţin lucru. Această stare de minerii de la „11“ şi „VI“. nate
rişul orzului suprafeţele în- aceste asistenţe pe cîrap, şi aici plusuri de produc­ fapte poate fi pusă şi pe Numai aşa ne vom putea tin <
magr
ţionează destul de defec­ sămînţate n-au depăşit 10 dacă cei implicaţi nu aju­ ţie: peste 3 000 tone. Secto­ seama fluctuaţiei mari de realiza sarcinile de pro­ Din
Agrif
personal. Nu există o sta­
ducţie.
tă concret desfăşurarea lu­
de
cu
rul
minusul
VI,
tuos, iar intervenţiile făcu­ ha. Iată de ce se impune crărilor ? DORIN CORPADE 18,00
grăbirea ritmului la balo- 25 000 tone de cărbune, di- bilitate la nivelul formatii-
te pentru înlăturarea stri­ tru i
căciunilor sînt lente, în tatul paielor, la arat, pre­ nai;
21.05
multe cazuri. gătirea terenului şi semă­ O zi
nat prin organizarea de terii
LA ARĂTURI schimburi prelungite si u- Crlmpeie dintr-o recomandare nescrisă Nou
SI ÎN SĂMÎNŢ ARE A tilizarea Ia transportul pa­
CULTURILOR DUBLE ielor a atelajelor. mr
TREBUIE GRĂBIT Tînărul Dumitru Crişan în ani, iar acest titlu tre­ re să devină apoi contribu­ rile de care vorbeam, fi­
RITMUL ! este secretar adjunct cu buie păstrat. ţie la împlinirea întregului reşte că le facem printr-o '"ifi EfB».
IMPLICARE FORMALĂ
probleme de propagandă al — Practic, cum arată a- colectiv. reglare cu cerinţele pro­
DE’
Ritmul lent la eliberarea La Bretea Română, pe organizaţiei de partid din ceste consideraţii în mun­ — Cu mult înainte de a ducţiei. de vi
terenului nu permite des­ atelierul S.N. 320 al între­ ca dumneavoastră, ca fre­ fi ales în biroul organiza­ — Bine, tovarăşe Crişşn, banei
marginea unei tarlale stă­ prinderii mecanice Orăştie. zor şi secretar adjunct eu ţiei de bază — ne spune dar cum se încadrează ceea RA:
făşurarea corespunzătoare teau cinci-şase oameni ca­ Dar, înainte de toate este propaganda ? interlocutorul — am pro­ ce aţi făcut şi faceţi dum­ (Flac;
a arăturilor şi însămînţării re... asistau la seceriş. La frezor de primă mină —• — Şi Ia mine există ace­ pus şefului secţiei, ingine­ neavoastră în activitatea tice (
cli d<
culturilor duble. Aşa se Nădăştie, balotului paielor cum se zice — deci omul eaşi ordine a lucrurilor, a- rului loan Mureşan — care de propagandă 7 riile
— Se încad ează
face că, pînă la ora actua­ mergea foarte încet, dar practicii în tot ce face, o- dică cea de-a doua iposta­ este mereu alături de ti­ bine. Este rr .
concrete,
lucrurilor
ză derivă din prima. Deci,
mul
neri, de noi toţi — să mă
lă, doar la unităţile din preşedintele C.A.P., ingine­ chiar cînd este vorba de e- nu fao excepţie. lase să mă ocup de cîţiva şi concretă , •„ .
Ruşi şi Strei s-au însămîn- rul şef şi reprezentantul ducaţie, de propagandă, Pentru că interlocutoru­ ucenici. A fost de acord şi Tovarăşul C .auş^ wk
ţat cu porumb-siloz si le­ consiliului popular nu au sferă care pentru unii re­ lui i-a venit peste mînă să am ales 6 ucenici, care lu­ vaţă şi ne reoen i v~' c- cri-., CUIU ■
lucrăm perina.
gume 26 şi, respectiv, 24 luat măsuri pentru grăbi­ prezintă ceva abstract. Şi vorbească despre sine, o crau mai pe-aproape. Unul menii. Propaganda fără oa­ Deslii
din ei este Aurel Samoiles-
este bine că el ştie structu­
facem noi. S-a calificat ca
ceată;
ha. în celelalte cooperati- rea lucrării. ral să îmbine practica pro­ frezor aici, apoi a lucrat cu. A lucrat la început la meni, fără destine, vdică Iul a
ducţiei materiale cu educa­ pe toate tipurile de maşini o freză universală. Cînd am fără concret, e ceva lipsit PETR
vocea
ţia, cu formarea oamenilor, de obiect. Or, nu de aşa rcsc);
aşa cum sublinia tovarăşul ceva avem nevoie. Noi tre­ banei:
Nicolae Ceauşescu la ple­ Cam gîndeşte şi cum lucrează buie să ştim ce şi cum gân­ CÂNI
tezali
nara C.C. al P.C.R. din 1—2 un secretar adjunct cu probleme desc oamenii, pentru că seriile
iunie a.c. de propagandă ceea ce fac vedem, iar da­ ORAŞ
— De unde aţi învăţat, că fac, aceasta este refle­ (Patri
tovarăşe Dumitru Crişan, înţeles că stăpîneste destul xul modului în care cred turnă
BAI:
să îmbinaţi activitatea pro­ aşchietoare — strung, ra- de bine maşina, am pro­ în muncă, în forţele lor, în bunic,
botezâ, de rectificare, mor-
ductivă cu cea de edu­ pus maistrului să-l treacă progres. ATATE
caţie ? teză şi la altele. A urmat la producţia de serie pen­ — Oare aveţi în vedere £o);
\or; (
— De la tovarăşii mei cursurile liceului seral, iar tru strunguri. între timp, că obiectul muncii educati­ e iubi
şcoala
acum
de
de muncă şi din propria maiştri, termină seral. Niciuna simţindu-1 băiat serios, ve, de propagandă este e- sa dc
tot
activitate. Muncitorilor ca­ din exigenţele apărute an i-am recomandat să-şi com­ volutiv, dinamic ? nagan
Răzbc
re se ocupă de tineri nu le de an în atelier nu-i sînt pleteze studiile, iar acum — Nu numai că avem în I-II (I
poţi pretinde pedagogia străine. Totul a prins din termină liceul. A fost ma­ vedere acest adevăr,', dar pico •
cărţii, au şi stângăcii, dar mers şi le-a rezolvat cum re lucru cînd a văzut că organizaţia n o a s t r ă d e na); c
te pin
ştiu foarte bine ce vor, cum s-a priceput, dar de fiecare ne ocupăm de el şi-l aju­ partid determină sau cel
trebuie lucrat cu omul pen­ dată mai bine. tăm. Ce a fost bun în el puţin se străduieşte k/ de­
tru a-1 învăţa meserie de — hărnicia, dorinţa de a termine evoluţia oamenilor. SS»"
calitate şi a-1 educa. Cre­ Tot dl a fost cel care a învăţa — s-au dezvoltat şi Pentru că ei au făcut din 1
zul său e limpede şi drept: răspuns unui apel: cine s-au conturat în adevăruri nişte ateliere oarecare o a-
dacă îţi cunoşti bine mese­ vrea să adapteze un dispo­ palpabile. Şi Paulina Dră- devărată uzină, care se nu­
Tim
ria şi o practici cu tot su­ zitiv de frezat filet prin gulete a căpătat destul de meşte întreprinderea meca­ ziua i
fletul, nimeni nu-ţi poate vîrtej la o maşină de fre­ repede îndemînare şi sigu­ nică Orăştie. Cu ani în mea ■
reproşa ceva, sau cel mult zat caneluri. îndrăzneala ranţă la freza universală, urmă — şi nu prea mulţi stabili
îţi poate spune unde ai ţi-o dă cunoaşterea mese­ drept pentru care am pro­ — aduceam strunguri de la varial:
greşit. Una e să greşeşti, riei, locul unde se formea­ pus să fie mutată la o ma­ Arad, ca să putem face şi averse
des că î
convins că lucrezi bine, şi ză certitudinea. A realizat şină de broşat şi raionat. noi ceva, iar azi produ­ va su
alta e să greşeşti funda­ adaptarea, iar acum obţine Simţisem că i se potriveş­ cem noi strunguri. Şi, nu intens
porar«
mental, adică să munceşti o productivitate cu 60 la te şi n-am greşit. oricum, ci Ia nivel tehnic sector
aşa şi aşa, de ochii lumii, sută mai mare, calitate ire­ rîvnit şi peste hotare. Toa­
azi aici, mline dincolo, să proşabilă, eliminând în to­ — Am înţeles că inai a- te acestea Ie- a u făcv oa­
treacă vremea, să vină talitate rebutul. veţi încă patru exemple menii. Procesul este i nd. maxir
A început cu unii din noi, grade
de acest fel şi că trecerile
plata. Primul păgubaş al De alei se degajă altă caia
lucrului de mântuială eşti convingere a lui Crişan: acestea nu le faceţi ori­ dar nu se va termina cu La
te însuţi, pentru că oame­ că la temelia propagandei, cum. noi. De aceea trebuie să ne
tineri, neral
nii sînt judecaţi după mo­ a muncii de partid, în ge­ — încă 4 tineri care pri­ ocupăm serios de por ar
dul în care îşi îndeplinesc neral, trebuie să pui foar­ vesc, sau care priveau di­ care sînt majoritateajşi ca­ verş'j.
cea mai de eăpătîi datorie te multă râvnă profesiona­ rect răspunderea mea, pen­ re sînt dornici să învxlfi tfescă
să lucreze, să fie oameni m- rolog
umană — munca. Statutul lă, să ştii să renunţi la li­ tru că policalificarea este cenor
Secerişul orzului la O.A.P. Cigmău. de muncitor bun, harnic, nele tentaţii facile în folo­ o preocupare a întregului toată puterea cuvîntului.
Foto V1RG1L ONOrtr CORNEL ARMEANU
priceput se cîştigă cu greu, sul propriului progres, ea- colectiv. C3t despre trece­