Page 21 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 21
Scd. Hffiîed ©o?»
ţ?
SAU D€ L '~
f
l
\ Ofel de calitate, de Ia oameni de înaltă cantata |
\
\ „Va trebui să ridicăm valoarea producţiei prin sporirea oţelurilor \
JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C F \ speciale aliate, de înaltă calitate, prinlr-o prelucrare superioară a lor". \
NICOLAE CEAUSESCU
sa Al C O N SI!U U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N
Am reprodus acest frag re. Toate frămintările de ţiile de a răspunde unui \
ment din cuvintarea secre aici s-au constituit intr-un astfel de deziderat. i
tarului general al partidu adevărat seismograf al ma
Anul XXXIV, nr. 7 670 JOI, S IULIE 1982 4 pagini — 50 bani lui, t o v a r ă ş u l Nicolae rilor prefaceri ce aveau loc Oţeluri speciale cu agre- /
Ceauşescu, rostită in 1974 in economia românească. gate clasice — cuptoare 1
Martin sau cu arc voltaic \
la marea adunare de la Era nevoie de oţeluri care — cerinţă modernă, de ultim i
Hunedoara, consacrată ju să depăşească exigenţele glas tehnic cu mijloace de r
Vizita de hem a tovarăşului bileului siderurgiei hunedo- unor ramuri tradiţionale, in mult cunoscute. Tocmai a- ţ
tre care construcţia de ma
rene, El exprimă concentrat
una dintre orientările de e- şini - şi ea intr-un viguros ceastă stare a pus la in- i
cercare colectivul hunedo- ?
senţă ale partidului nostru
Nicolae Ceauşescu in unităţi privitoare la creşterea pro proces de diversificare — să rean. )
răspundă unor comanda-
Cum să se realizeze ? De \
la capul locului nu se pu- ţ
v iz it a d e lu c r u
a fo s t iu
A ic i
agricole din judeţul Constanţa to v a r ă ş u l N I C O L A E C E A U Ş E S C U teau aştepta modernizări /
în mijloacele de producţie. )
\ In consecinţă, trebuiau gă- 1
site şi adaptate tehnologii i
T o v a r ă .ş u 1 Nicolae T o v a r ă ş u l Nicolae nivelul cerinţelor şi exigen I ducţiei de oţel, ca osatură mente noi, unor ramuri ex noi, care să determine in- 1
Ceauşescu, secretar gene Ceauşescu a analizat la fa ţelor impuse de dezvolta l a industrializării, mai exact presive in privinţa salturi tensificarea proceselor de ţ
ral ai Partidului Comunist ţa locului, în cîmp, cum se rea economiei naţionale, de una dintre dimensiunile e- elaborare a şarjelor de Ion- i
Român, preşedintele Repu respectă măsurile stabilite nevoile de consum ale I ficienţei, ale rafinamentului lor calitative ale economiei tă şi oţel. Pe plan mondial J
blicii Socialiste România, pentru creşterea producţiei populaţiei. tehnic in acest important noastre. Se afirmau indus era cunoscut procedeul de )
s-a intîlnit, miercuri, cu agricole la hectar, pentru T o v a r ă ş u l Nicolae domeniu. tria chimică şi petrochimi insultare a oxigenului în i
lucrătorii ogoarelor dobro sporirea eficienţei întregii Ceauşescu, apreciind grija vă, a rulmenţilor şi rulmen baia de oţel, la cuptoare ,
gene. pontinuind dialogul activităţi din agricultură: organelor locale agricole de Indicaţia secretarului ge ţilor grei, forajului la mari Martin, prin lănci. In Japo- 1
fructuos purtat doar cu o folosirea celor mai produc a asigura pentru cultura neral al partidului a creat adincimi, apoi aviaticii, azi nia, S.U.A., R.F.G., Anglia (
.f-.Sptămînă în urmă cu oa tive soiuri, asigurarea den mare soiuri timpurii şi de in secţiile combinatului un - a producţiei de utilaje şi in alte ţări se practica (
meni ai muncii din unităţi sităţii opţime a plantelor, mare productivitate, atrage adevărat institut de cerce pentru viitoarele centrale de cîţiva ani această teh- \
industriale şi agricole din buna lor îngrijire, iar a- atenţia că judeţul Constan tări, un uriaş laborator, cu- termonucleare. Sint doar nologie, căutările conţi- ţ
nordul Moldovei. cum, cînd acestea au ajuns ţa trebuie să fie preocupat primind zeci şi apoi sute citeva exemple. Cert este nuînd pe linia creşterii re
Ca de fiecare dată cînd la maturitate, Cum se ac în aceeaşi măsură pentru a de oameni, care şi-au aşe că Hunedoara era şi este zistenţei lăncilor. Se ajun
i-a avut ca oaspete, şi a- ţionează pentru a fi strînse ajuta cu seminţe şi alte zat ca prim punct pe ordi unitatea chemată de se sese la o durabilitate de
cum, populaţia meleaguri fără pierderi şi într-o pe zone ale ţării, care nu dis nea de zi a muncii elabo cretarul general al partidu
lor cuprinse între Dunăre rioadă cît mai scurtă de pun de condiţii pedoclima rarea unor noi mărci de o- lui să producă asemenea o- CORNEL ARMEANU
şi mare a primit cu toată timp. tice propice pentru produ ţeluri, cu caracteristici chi ţeluri, pentru că Hunedoa
căldura inimilor, cu senti Viz.ita a început pe ogoa cerea seminţelor de soi. De mice şi mecanice superioa- ra întruneşte virtual condi (Continuare în paq o 2 a)
mente de profundă stimă şi rele cultivate cu grîu din asemenea, face obser
recunoştinţă pe conducăto raza comunei 23 August, vaţia că, în comparaţie cu
rul partidului şi statului nos care, asemenea tuturor lo condiţiile existente in a-
tru. Pentru că, firesc şi cu calităţilor ţării, a fost ceastă parte a ţării, cu ex t
mîndrie, de numele tovară transformată, datorită mun perienţa îndelungată acu I
şului Nicolae Ceauşescu, de cii harnice a locuitorilor ei, mulată de ţărănime, numă \
activitatea sa neostenită, într-o aşezare în care sem rul animalelor, în special
pusă in slujba propăşirii nele civilizaţiei, ale bună al ovinelor, din gospodă
patriei, a fericirii locuitori stării se întîlnesc în fieca riile populaţiei, este prea
lor ei constănţeni se leagă re casă. mic şi că trebuie întreprin
transformările — atît de T o v a r ă ş u l Nicolae se acţiuni energice ca a- l
numeroase şi profunde — Ceauşescu este primit de ceastă situaţie să fie îmbu
cure s-au produs în ultimii locuitorii acestei comune nătăţită într-un timp cît
17 ani — ca in • întreaga cu cele mai calde senti mai scurt.
noastră ţară — şi în a- mente de stimă şi preţuire. * în imediata apropiere se
ceas‘ă străbună vatră ro în faţa unor grafice şi află un frumos lan de grîu l
mă neas' ă. panouri, secretarul general în care au intrat deja com \
''Noua intilnirc de lucru a al partidului este informat binele. Secretarul general
secretarului general al de directorul general al Di al partidului examinează
partidului cu ţărani coope recţiei agricole judeţene, cu atenţie densitatea plan l
ratori, lucrători ai între despre modul în care, la telor, stadiul de coacere, \
prinderilor agricole do scara întregului judeţ, este apreciind faptul că cele
stat, specialişti, activişti de folosit pămîntul agricol şi două soiuri folosite în unir \
partid şi dc stat are loc în cel arabil, ce structură a tate — ,.Lovrin-32“ şi „Doi t
acest moment, cînd pe în fost fixată pentru culturi na" — asigură, în condiţii
treg cuprinsul ţării a fost le din acest an, soiurile fo le Dobrogei, o producţie
declanşată una dintre cele losite, despre situaţia zoo mare, de peste 5 000 kg la
mai mari şi mai impor tehniei şi măsurile luate ca hectar.
C.S. Hunedoara — oţelă ria Siemens Martin nr. 1. Şe ful de schimb, subingincrul
tante campanii agricole — acest sector important al Octavian Maieu, împreună cu alţi comunişti din secţie, anali zează modul de îndeplin inire a l
recoltatul cerealelor. agriculturii să se ridice la {Continuare în pag. a 4-a) planului. Foto: N. HOMOŞTEAN NEGRUNEGRU 1
L A II I n a g r i c u l t u r ă DECRETUL CONSILIULUI DE STAT PRIVIND
GOSPODĂRIREA JUDICIOASĂ ŞI REDUCEREA
Cu forfe sporite CULTURI DUBLE - PE I n grădini!© CONSUMULUI DE ENERGIE ELECTRICA,
TOATE SUPRAFEŢELE de legume™” TERMICA, GAZE NATURALE ŞI COMBUSTIBILI
la secerişul grîului
PLANIFICATE activitate E n e r g ia t e r m ic ă — g o s p o d ă r it ă
Ieri, în Consiliul unic agroindustrial Deva între eliberarea terenu susţinută!
a început recoltatul griului lui, arături şi semănatul a ju d ic io s , u t iliz a t ă e f ic ie n t
culturilor duble s-a creat
un decalaj care trebuie li Activitatea din grădini
Ieri, după terminarea re cclae Cioază, Iosif Mirîza, le de legume şi zarzavaturi Despre măsurile întreprinse grijă. Şi înainte, dar mai a-
coltării orzului, în unită Iaan Pantea, Iosif Răbulea, chidat cît mai grabnic. Aşa se concentrează acum la în în municipiul Deva pentru re les după apariţia decretului,
ţile Consiliului unic agro Gheorghe Doru şi Eugen cum rezultă din datele co treţinerea culturilor, la ducerea consumului de ener am declanşat o amplă acţiu
industrial Deva a început Maftei. Transportul recol municate de Consiliul unic recoltarea şi livrarea pro gie termică, gospodărirea ra ne, la care sint antrenate
secerişul griului. în lanu tei era asigurat de Augus- agroindustrial Deva, din duselor către centrele de ţională, economicoasă, cit toate forţele noastre, pentru
rile de grîu din soiul Libe tin Ţie şi alţi mecanizatori. cele peste 900 ha de pe consum. Cum se munceş mai eficientă a acestei valo efectuarea reviziilor şi repa
raţiilor în toate cele 30 de
lula ale C.A.P. Brănişca, care s-a recoltat orzul s-au te în fermele legumicole roase resurse energetice, am centrale termice ale munici
discutat cu factori din cadrul
au intrat 8 combine, la vo N. BADIU ale C.A.P. Rapoltu Mare Grupului întreprinderilor de piului. Se repară instalaţiile
lanul cărora se aflau Au şl Simeria ? gospodărie comunală şi lo- sanitare şi de încălzire, se
rel Ungur Toan Redea, Ni- (Continuare în pag. a 2-a) (Cbntinuare în pag. a 2-a) în ferma de la Rapoltu reşamotizoază cazonele care
Mare lucrau la plantarea cativă Deva : Jianu Fărcaşu,
verzei mecanizatorul Ionel şeful secţiei apă, canal, ter- prezintă defecţiuni, toate in
Mert şi cooperatoarele Vi- moficare, Vasile Petruse, şeful stalaţiile termice se vor în
toria Nuţiu, Cornelia Paş sectorului termoficare, Tudor cărca cu apă dedurizată clin
ti u, Silvia Magda, Marioa- Mcldoveanu, maistru la ter instalaţiile proprii ale centra
ra Iancu, Vinuca Panfilie moficare, Gheorghe Rogojan, lelor, se vor depista locurile
şl Silvia Acs. Aspersoare- şef echipă instalaţii, Petru prin care se pierde căldura,
le funcţionau din plin la Neamţoiu, administratorul a- în concluzie vom căuta p n
udat, plantarea făcîndu-se sociaţiei de locatari nr. 3. toate căile să asigurăm o
în bune condiţii. Datorită Jianu Fărcaşu : „Prevederi exploatare la capocilaie cit
::
hărniciei dovedite în mun le Decretului Consiliului de mai eficientă a ins'a!a! er
că, formaţia amintită a în Stat sînt o cerinţă logică, fi din dotare".
cheiat plantarea celor 10 rească a realităţii cu care ne Redacţia: Ce se ir •- n-
:
ha cu varză de toamnă pre confruntăm. Astăzi nu trebuie de în vederea creşte-i ra-.da-
1
văzute In plan. Alte cîteva să mai risipim sub nici o for mentelor în utilizeze gr
metan ?
mă energia, ci să trecem ho-
N. ZAMFIR tărit la diminuarea consumu LIVIU BRAIC’
rilor, la gospodărirea agen
(Continuare in pag. a 2-a) tului termic cu cea mai mare (Continuare in pag a 2-cij
