Page 22 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 22
pag. $ DRUMUL SOCIALISM
Marca fabricii — oglinda hărniciei şi
Otel de calitate, de Ia oameni de înaltă calitate 1 ' competenţei colectivului
11.00 Tfil
(Urmare din pag, 1) Alta s-a desfăşurat chiar tate. Acum, aici funcţio n,»'s Ko
în oţelâria electrică nr. 2, nează o instalaţie de vida- Expunerea tovarăşului este interesată şi cointere realizează produsul concret şi
40-46 dă ore' de funcţio construită la indicaţia se re-decarburore care poartă i \ Nicolae Ceauşescu, secreta sată să realizeze - numai al fabricii. „Se poate ca 11.35 Fii:
Şi
nare cinci hunedorenii au cretarului general al parti numele Hunedoarei (V.D.H.). rul general al partidului, produse de calitate, acesta firul să fie slab şi să se 17
luai startul in această cursă dului. Despre ce este vor Succesiunea procedeelor şi la plenara C.C. al P.C.R. fiind unul din principalele rupă, să se deregleze ori 12.35 Ma
O
de anvergură. Intr-un ate ba ? Despre aceeaşi inten tehnologiilor moderne intro din 1—2 iunie a.c., a găsit criterii în sistemul nostru chiar să se defecteze răz 18.00 Tel
lier modest, mai mulţi oa sificare a procesului de to duse in producţia de oţel un larg ecou în rîndul co de retribuire. boiul de ţesut — spune 18.05 De:
meni, conduşi de fostul pire in regim maxim. Mai nu se opreşte aici. Merită lectivului de la Ţesătoria Urmărim activitatea pe Silvia Lengre. Aici trebuie mu
maistru loan Cismaş, fabri mulţi comunişti, între care insă amintită încă una — do mătase Deva — spunea întregul flux de producţie să intervenim noi; să le Al
ca lăncile, iar pe platformă inginerul loan Cioroianu şi cea de retopire electrică tovarăşa Floarea Szekely, a ţesăturilor de mătase. găm rapid firele rupte, să 18.30 Vin
17.00 Stu
oţelarii lui Ştefan Tripşa şi maistrul Nicolae Avramescu, sub zgură. secretar al comitetului de Maşinile de urzit şi cane- veghem maşina ori să che 18.00 Inc
de la celelalte grupuri de cu echipele de oţelari, au Hunedorenii au evoluai partid al întreprinderii. în tat funcţionează normal, a- măm mecanicii s-o repare, lui.
20.00 Tel
cuptoare le încercau. Totul adaptat un astfel de pro de la simplu la complex, a- spiritul preţioaselor idei tent supravegheate de pentru că de modul cum 20.30 Aci
se desfăşura sub conduce cedeu care a făcut ca pro jungind azi la un stadiu de cuprinse in acest docu- muncitoarele fi răresc şi lucrăm noi depinde în ma 20,45 La
rea experimentatului ingi ductivitatea muncii aproape perfecţionare invidiat in ment-program pentru dez urzitorese. Aici, în secto- re parte calitatea ţesătu teri
ner Cornel Daheleanu. Bă să se dubleze. alte ţări, anume la prelu voltarea multilaterală a rii". 21.05 Pe
tulii
tălia s-a încălzit, iar hune- Evoluţia a intrat treptat şi crarea oţelului intr-o insta României socialiste, orga Ce defecţiuni calitative adn
dorenii ou început sâ recu paralel şi in sfera calităţii, laţie de tratare şi aliere în nizaţia noastră de partid, ŢESÂTORIA pot apărea şi cum pot fi 21,10 Un
acii
pereze - pe această scară pentru obţinerea unor oţe vid a oţelurilor, cu aport de întregul colectiv se preocu prevenite ? idei
- decalajul faţă de ţările luri speciale, aliate şi Înalt căldură - deocamdată ul pă ferm şi responsabil DE MATASE — Calitatea slabă a ţesă 21.30 Are
dezvoltate : 12, 18, 22, 26, aliate, scumpe, dar mult tima expresie a rafinamen pentru îmbunătăţirea sub DEVA turii poate .avea trei cau 21,50 Tel
30 ore de funcţionare a solicitate, ta vechea oţelo- tului tehnologic. Dar dru toate aspectele a activită ze principale — sublinia 22.00 Mei
lăncilor. In mai puţin de un rie electrică, unde lucrează mul nu se opreşte nici aici. ţii, eu accent principal pe ză Gheorghe Noghi : cali
an şi jumătate decalajul a un colectiv cu mare expe Se „coc" alte şarje ale ridicarea nivelului tehnic rul preparaţie, se pregă tatea materiei prime, de
fost anihilat şi chiar s-a in rienţă şi maturitate profe creaţiei tehnice. Se „coc“ şi calitativ al produselor tesc urzelile şi canetele fecţiuni ale maşinilor şi S. fiSLi
versat în favoarea Hune sională, in- frunte cu şeful pe care le realizăm. pentru ţesătorie. • „Sigur, conştiinciozitatea muncitoa
doarei, a României, căci se secţiei, inginerul llie Ma- in uriaşul recipient al de Care sînt măsurile şi ac calitatea urzelii depinde în relor. Pe prima n-o putem
ajunsese la peste 300 de rinescu, a fost adaptată o votamentului şi iscusinţei ţiunile întreprinse în acest primul rînd de calitatea influenţa, însă pe ultimele
ore. Experienţa a dovedit instalaţie de prelucrare a profesionale ale hunedore- scop, cum se acţionează materiei prime (a firelor două, da. Şi ne străduim
- prin performanţă şi bre oţelului lichid in afara cup nilor, in neclintita lor voin concret pentru ca ţesături de vîscoză folosite — n.n.), cît putem de mult în acest
vet — o superioritate româ torului, apoi - mai perfec ţă de a răspunde coman le produse la Deva să fie dar şi noi o putem deter sens, îneît să răspundem
nească netă. ţionat - de vidare a oţe damentelor mereu mai exi de tot mai bună calitate ? mina, prin buna organiza importantelor imperative
Aceasta este doar o pa lului, in care procesul de gente ale partidului, ale — în primul rînd ne-am re a lucrului în sector, ur ale calităţii muncii şi vie
gină a luptei, una a pro degazare dă metalului o secretarului său general, to reorganizat şi îmbunătăţit mărirea cu mare atenţie a ţii, puse în faţa naţiu
ductivităţii, dar nu singura. Înaltă puritate şi omogeni varăşul Nicolae Ceauşescu. structura compartimentului funcţionării maşinii şi re nii de tovarăşul Nicolae
de control tehnic de cali medierea operativă a even Ceauşescu, secretarul gene
tate, iar controlorii au fost tualelor defecţiuni, a fire ral al partidului, la plena
a
repartizaţi pe •schimburi şi lor rupte, reglarea perma ra C.C. al P.C.R. din -1-ţ—
Energia termici - gospodărită judicios, utilizată eficient fluxuri de producţie — de nentă a maşinii — spunea iunie a.c. reciproc,
’
Completîndu-se
la recepţia materiei prime
şi preparaţie şi pînă la muncitoarea Balogh Ecate- şefele de tură C.T.C. Mari a
rina. „Iar toate acestea de
(Urmare din pag. 1) rînd, şi după aceea consu „clădiri" al G.I.G.C.L. trebuie produsul finit pregătit pind de pregătirea şi con Ciobanu şi Rodica Tofan
matorii". să ne ajute în mai mare pentru, expediţie — releva ştiinciozitatea profesională ne spuneau că în compar
Vasile Petruse : „Se va a- Gheorghe Rogojan : „Pe măsură. Spre exemplu, la maistrul C.T.C. Gheorghe ale fiecărei lucrătoare — timentul lor se măsoară
11
corda o atenţie deosebită timp frumos se lucrează la blocul E10, cu 50 de apar Noghi. Dar şi în fiecare aprecia Liliana Rinciuc. a- cel mai bine calitatea ţe
modernizării cazonelor din revizuirea şi schimbarea re tamente, de doi ani ne chi sector există controlori de jutor de maistru. săturilor. Pot apărea In ţe
centralele termice - 30 la ţelelor termice defecte, iar nuim să schimbăm sistemul calitate, iar maiştrilor şi Aceleaşi calităţi — bună sătură rărituri sau desituri,
sută sint deja realizate - pi- cînd plouă se execută dife de iluminare a casei scări ajutorilor acestora lc revin •pregătire, atenţie, exigen fire duble ori fire groase,
nâ la 15 octombrie a.c. De rite lucrări în centrale, in a- lor, necorespunzător în pre sarcini clare, legale, în a- ţă, operativitate se cer şi ştraifuri şi creisuri, ea şi
asemenea, vom mări capaci cest an ovem de realizat în. zent, dar nu ne ajută nimeni. eeastă privinţă. în acelaşi lucrătoarelor din sectorul defecte de vopsire — semn
tatea de producere a apei întreg municipiul peste 5 000 Sîntem mereu amintiţi V timp, fiecare lucrătoare ţesătorie unde, practic, se că nu s-a urmărit atent lu
calde, prin montarea, acolo crul pe flux, s-a lucrat cu
mp izolaţii dubie la reţele.
unde este posibil, a aparate Aceasta, pentru a evita pier necesar ca şi cărbunele maşina dereglată, s-au fo
lor de contracurent, măsură derile, pentru a livro consu brut ce intră în preparaţie losit urzeli şi canete eu
care va conduce la creşterea matorilor agentul termic la să fie de mai bună cali defecţiuni, nu s-a vegheat
randamentelor şi reducerea temperatura prescrisă”. tate, deci şi minerii să dea ou grijă procesul de vop
1
consumului de gaz motan’ . Redacţia: Care sînt obliga mai mare atenţie claubării sire. în toate cazurile, la
Redacţia : Cum se acţio ţiile ce revin cetăţenilor ? • De la întreprinderea nelui preparat s-a luat o (în subteran şi la supra controlul final se... contro
nează pentru automatizarea Cum pot ei să reducă con de preparare a cărbunelui serie de măsuri, între ca faţă). Ca urmare a mate lează cu cea mai mare exi
Valea Jiului — Petroşani
: intensificarea clauba-
re
punctelor termice, pentru e- sumurile de gaz metan şi am primit următorul răs jului — prin plasarea u- rializării acestor măsuri şi genţă şi răspundere, se
chiparea lor cu aparalaje apă ? puns ia ancheta „Prepara nui număr mai mare de a prelucrării anchetei pu măsoară, se notează defec D.'îVA
tele, apoi se discută orga
care să urmărească consumu Petru Neamţoiu : „Cetăţe torii de !a Coroeşti îşi o- muncitori la alegerea ste blicate în ziar eu întreg nizat eu toţi factorii care mai dopa
pentru
lr
rile, atît la debitori cit şi Io nii trebuie să evite orice- ri norează doar cantitativ rilului vizibil, înainte de tJ personalul preparaţiei Co au generat defecte calita N EDO AR;
consumatori ? sipă de gaz metan, de apă contractele. Pe cînd şi ca intrarea în spălătorie, creş roeşti, în luna mai va tive şi se iau măsuri nă de \
Tudor Moidoveanu : „în rece sau caldă, ori de curent litativ ?“, publicată în zia terea siguranţei în funcţio loarea medie a calităţii consecinţă. Non stoi
Emigranţi
scopul eliminării pierderilor electric. Ce se cheltuie în rul nostru în 19 mai 1982 : nare a funicularelor de cărbunelui energetic spălat — în orice caz — a ţinut TROŞANJ
de aburi şi apă caldă, ne plus, se plăteşte majorat. „în primele patru luni steril, mărirea capacităţii a fost de 3 255 Kcal/kg, să adauge ing. Corpel lui IT (U
străduim ca pînă la toamnă Fiecare dintre locatari are o- ale anului curent, prepara- de evacuare a sterilului deci a fost depăşită va Bobeş, şeful atelierului ţe mmtiriJor
Noiembri'
să încheiem toate reparaţiile bligaţia de a se alinia cu ţia Coroeşti nu s-a înca (în spălare) — prin spori loarea n o r m a 1 ă cu 55 sătorie — activitatea este ftronco I
şi izolaţiile la reţelele exts consumul la nivelul stipulat drat în valoarea normată a rea vitezei elevatoarelor, Kcal/kg". în continuă îmbunătăţire, VULCAN
ccafărul)
rioare, să refacem izolaţiile în decret, in toate cele 380 puterii c a l o r i c e (3 200 începînd cu data de 1 a- N.R. Sînt preocupări lău numărul reclamaţiilor pen mer cont
Kcal/kg), în luna februarie priîie a.c. încadrarea în tru calitate a scăzut în ma
termice din centrale. Sîntem de apartamente ale asocia dabile, iar rezultatele con rul) i PE*
conştienţi de necesitatea în ţiei noastre, vom trece la re înregistrînd, într-adevăr, puterea calorică normală a crete dovedesc că se poa re parte, dar nu-i mai pu rea (Mui
mai
lăturării pierderilor de agent vizuirea instalaţiilor sanitare valoarea cea această scăzu fost instituită ca sarcină te îmbunătăţi în continua ţin adevărat că există loc CANT : I*
tul);
BR,
cauză
tă.
Din
de
proprie
a
personalului
Acestui
bine.
mai
pentru
termic, de reducerea consu şi ds încălzire, vom iua mă I.P.C.V.J. nu a putut livra la elaubaj, de la funicu- re calitatea cărbunelui e- imperativ îi vom subordo Ud (Stea
BARZA :
mului de gaz metan, aşa cum suri pentru etanşorea uşilor, termocentralelor Mintia şi lar şi a cadrelor tehnico- nergetic şi cocsificabil. na în continuare toate c- terestru
prevede Decretul Consiliului ferestrelor, spaţiilor vitrate, în Paroşeni cărbunele energe inginereşti care concură la Bineînţeles, prin efortul co forturile şi preocupările ţie : p
de Stat, motiv pentru care aşa fel incit pierderile de tic Ia valoarea medie de realizarea acestui indica mun, exigent şi responsa noastre. (Patria);
(Flacăra)
trebuie să ne facem mai bi căldură să fie minime. în a- 3150 Kcal/kg. Pentru îm tor. Dar pentru a ne achi bil, al minerilor şi prepa Ultima ci
ne datoria, noi în primul ceastă privinţă însă, sectorul bunătăţirea. calităţii cărbu- ta de această sarcină este ratorilor. DUMITRU GHEONEA tură): H.
— » tă-mi *
%■ _
(Dacia):
CALAN :
precum si cele 17 ha rădă- ja şi preocuparea conduce (Casa dc
LA ZI ÎN A G R I C U L T U R I cinoase au fost prăşite şi rii cooperativei şi fermei de foc sf
SIMERIA
mecanic, şi manual, s-au pentru soarta producţiei de pling nic
aplicat lucrările de com legume, interesul şi preo lLI.-> : M
şoselei.
asfaltul
care
punzător,
din
luni
ţa“
orzul
Cu forţe sporite curgea ca prin sită. Şi au Conducătorul auto a fost o- batere pe cale chimică a cuparea manifestate de nă . (Lun
Detective.
tocamionul 31-IID-5888, al prit pentru a închide o- buruienilor, bolilor şi dău cooperatori si mecanizatori (HI in p.rul)
secerişul g r a d u l C.A.P. Voţel, în drum spre bio-anele şi a evita pierde nătorilor. Instalaţia de udat pentru întreţinerea culturi
lor şi îndeplinirea sarcini
(Urmare din pag. 1} te Ncgrilă pregăteşte tere baza de recepţie „însămîn- rile din producţie. funcţionează din plin. A- lor de producţie pentru a-
nul şi însămânţează 5 ha ceastă situaţie reflectă gri cest an.
— Avem în cultură — cu morcovi. Tot el a' se
H ozu li
ne relata Mihai Lăpugean, mănat şi cele 5 ha eu cas !n grădinile de l e g u m e C u l î u n d u b l e pe toate 7 iulie 19
inginerul şef al cooperati traveţi. Astfel încheiem se
vei, 175 ha cu grîu şi vrem mănatul legumelor în cul (Urmare din pag. 1) popular şi conducerea coo Extrage
ca în cel mult trei zile să tură succesivă. s u p r a f e ţ e l e planificate 5. 2, 12.
recoltăm cele 80 ha din Tot ieri, Aurel Cătălina perativei ? La ardei tre Extrage
soiul Libelula. Timpul este .şi Lucian Bobar au intrat femei, între care Emilia buie completate de ur (Urmare din pag. î) culturi duble. în acest scop 17, 38, 7,
Fond t*
instabil şi no grăbim să eu combinele la recoltarea Filimon, Silvia David, Le- genţă golurile. Aceasta im toate tractoarele trebuie să 793 120 lei
punem recolta la adăpost, griului la C.A.P. Veţcl. A- nuţa Tătaru şl Eleonora pune asigurarea răsadului adunat paiele de pe ceva fie In brazdă. La secţia de
folosind fiecare zi si oră cestea sînt primele două u- Deac, lucrau la întreţine mai mult de 300 ha, s-au mecanizare din Boz stă
bună de lucru. Iată că a şi nităţi în care s-a început necesar, deoarece ferma nu făcut arături pe o supra teau 4 tractoare pe butuci
venit o bură de ploaie şi secerişul la grlu. re. Mecanizatorul loan si-a produs rezerva cuve faţă de peste 200 ha şi s-au din lipsă de anvelope şi.
trebuie să întrerupeni lu Filimon prăşea cu fre nită. Ni s-a spus că se va semănat culturi duble pe camere. Trebuie asigurată
crul câteva ore, pînă putem TRANSPORTUL za la păstîrnac, iar căuta pe la serele şi sola- 190 ha, iar la legume, din echiparea tractoarelor cu Timj
intra din nou în brazdă. RECOLTEI — alţi cooperatori prăşeau 35 ha s-au semănat 25. Au tot ce este necesar pentru azi :
cerul
— Ce lucrărhmai execu FĂCUT OPERATIV riile din Sîntandrei. Indi semănat suprafeţe mai a putea lucra la arat şi în cădeai
taţi ? ŞI FĂRĂ PIERDERI culturile de vinete, roşii,, ferent de unde, răsadul mari eu culturi duble schimburi de noapte. Tim ploaie.
— Transportăm c'iţ atela ceapă şi morcovi. La recol trebuie procurat si golurile C.A.P. Brănişca (40), Cris- pul este înaintat şi ca ata cari c
grinclii
jele "conduse de Ioviţă Po- Transportul recoltei din tarea si pregătirea legătu completate cît mai repede. tur (25), Şoimuş (2G), A.E.I. re trebuie folosite cu ma intensi
delean. Ionel Căta, Gaşpăr cîmp la bazele de recepţie rilor de gulii pentru livra Chimindia (30), iar sub ximum de randament toate
Popa, Petru Nistor şi alţi sau la magaziile unităţilor La ferma cooperativei a- 20 ha C.A.P. Le.şnic, Deva, tractoarele pentru a însă- Tempt
cooperatori, precum şi cu trebuie făcut operativ şi re se aflau 10 cooperatoa gricole de producţie din Banpotoc, Hă-rău. Nu au mînţa culturi duble fura minirr
de, ir
autocamionul nostru, aVîn- fără pierderi. în această re. Simeria, culturile legu semănat nici un hectar jere şi legume, pe toate su şî 23
du-1 ca şofer pe Viorel privinţă se întâmpină greu Am remarcat însă că la micole — varza timpu C.A.P. Bîreea Mare, Bîrsău prafeţele planificate. A- La r
Giura, baloţi de paie, iar tăţi, deoarece nu s-au pri prăşit erau puţine forţe. şi Popeşti. Se impune or ceasta este sarcina tuturor lă, cu
dea a -
la brigada din Boz ducem mit mijloacele necesare. La rie si de vară, cono ganizarea de schimburi factorilor de răspundere şi teorol
tot cu' atelajele fânul de lu C.A.P. Bîrsău s-a trimis o Oare cum justifică această pida, ardeii, roşiile, vinete prelungite la eliberarea te ea trebuie îndeplinită în do vie
cerna. Mecanizatorul Axen- maşină neetansată cores stare de lucruri consiliul le, în total peste 30 ha, renului, la arat şi semănat tocmai.