Page 25 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 25
u
1 7 ANI oe LA CONGRESUL AL JX-LEA
AL PARTS0MLWS COMUNIST ROMAN
..............tbr'P KU, K»
ALE-ROIVl^NIEl^
Producţia de energie electrică
în continuă creştere
In strategia de edificare ziasmul revoluţionar, anga de şantier pe valea Mure
multilaterală a patriei, parti jarea patriotică de a asigu şului, la Mintia, care a adus
dul nostru comunist a si ra cit mai repede ţării e- judeţului Hunedoara, in nu
tuat consecvent în prim-pla- nergia electrică de care a- mai 14 ani (prin conectarea
nul preocupărilor dezvolta vea nevoie au făcut ca in la sistemul energetic naţio
rea producţiei de energie 1956, la Paroşeni, să intre nal, in toamna lui 1980, a
Anul XXXIV, nr. 7 671 VINERI, 9 IULIE 1982 4 pagini — 50 bani electrică - factor determi in funcţiune primul şi, pe a- celui de al şaselea grup de
nant al industrializării so tunci cel mai mare turbo- 210 MW), una dintre cele
cialiste, al ridicării gradului generator din ţară, de 50 mai mari termocentrale din
de civilizaţie şi bunăstare al
MW. Se acumulase expe
ţară, cu o putere instalată
Calitatea laminatelor se decide şi în oţelări poporului. Avînd in vedere rienţă şi în următorii cinci ani azi de 2 160 MW.
marile resurse de cărbune
lată că, de la 192 milioa
au lost racordate ta siste
de care dispune judeţul mul energetic naţional incă ne kWh energie electrică,
Laminoarele, adevărata în cadrul uzinei nr. 4 în O altă problemă cu care Hunedoara şi urmind nea două grupuri de 50 MW, cit se producea in judeţul
poartă de ieşire în „lume“ vederea îmbunătăţirii cali se confruntă controlorii de bătut orientarea partidului iar în 1964, prin intrarea în nostru in anul 1950 (in cite-
a produselor Combinatului tăţii producţiei ? calitate, dar, mai ales, la- nostru de repartizare echili producţie a celui de-al pa va uzine mici la Petroşani,
siderurgic Hunedoara, sînt — Prin introducerea ope minatorii este cea care vi brată a forţelor de produc trulea grup, de 150 MW, Hunedoara, Vulcan, Cura-
de fapt şi locul unde se a- raţiunii de flamare în flux zează analizele chimice şi ţie pe întreg cuprinsul pa termocentrala Paroşeni era barza), s-a ajuns - prin
dună unele carenţe, raba si punerea în funcţiune a omogenitatea oţelului. triei, producţia de energie cea mai mare din ţară, a- politica înţeleaptă şi perse
turi calitative de pe fluxul maşinii de flamat de la la — Din cauza inconstan electrică pe meleagurile vind o putere instalată de verentă a partidului de dez
de producţie. Aşa cum a- minorul de semifabricate ţei acestora, preciza inter noastre a cunoscut ritmuri 300 MW, mindrie de ne voltare a bazei energetice
precia inginerul Marcel nr. 20 s-a adus o serie de locutorul, nu se pot asi accelerate de la an la an. contestat a hunedorenilor. a ţârii - la 2,3 miliarde
Păcurarii, şeful biroului îmbunătăţiri la aspectul la gura proprietăţile fiz.ico- Din chiar primul an al în După cei de al IX-lea kWh in 1965 (îndeosebi prin
C.T.C. laminoare, sînt însă minatelor. Totuşi maşina mecanice prevăzute de nor ceperii construcţiei socialis Congres al Partidului Co termocentrala Paroşeni), la
perioade cînd nu survin dc flamare nu a eliminat me. Cunoscîndu-se compo te in România - 1950 -, munist Român, cînd în frun 7,2 miliarde kWh in 1975 şi
ziţia chimică a oţelului, anul primului nostru cinci tea partidului a lost ales to la 8,1 miliarde kWh în 1981
secţiile de laminare pot nal, la Paroşeni, pe malul varăşul Nicolae Ceauşescu, (ponderea avînd-o azi Cen
interveni prompt pentru Jiului de Vest, au demarat producţia de energie elec trala termoelectrică Mintia).
OrcIUi Vi\'PErtlîtAncnîA îmbunătăţirea calităţii prin lucrările la o importantă trică a judeţului nostru a Privilegiului de a dispune
aplicarea unor tehnologii termocentrală, care urma să urmat paşi tot mai rapizi. in judeţ de mari rezerve de
de laminare adecvate. Este utilizeze cărbunele din zo Al patrulea cincinal al cărbune i se alătură acela
rabaturi calitative. Dar .şi defectele de suprafaţă ale vorba de oţelurile periodi nă. Erau ani de pionierat României, care începea in
atunci cînd apar, acestea laminatelor. Sînt unele de-, ce PC 52. O altă grupă de in acest domeniu, dar entu 1966, marca şi organizarea (Continuare in pag. a 2-a)
dau mult de lucru lamina- fecte ce depăşesc adînci- laminate la care mai apar
torilor, în special, prin a- mea de flamare şi acestea unele probleme sînt oţelu
justaje. Se reclamă în pri nu pot fi înlăturate decit rile fasonate. La această
mul rind calitatea suprafe prin cojire. Dar acest pro grupă trebuie să se acorde
ţelor. Sînt multe sufluri, cedeu deocamdată nu se o atenţie mult mai mare
crăpături, incluziuni neme poate utiliza. Tocmai de a-
talice, retuşuri. Mai apar ceea la „semifabricate 2“ reglării liniilor de lamina
re şi urmăririi îndeaproape
şi unele defecte de lami trebuie urgentată asigura a procesului tehnologic.
nare : călcări cu cardanul, rea instalaţiei de deservi
imprimări de la calibre, re şi montarea maşinii de Desigur, problemele de
forme si dimensiuni nc- cojit. Acum sînt cîteva mii fond ale calităţii se decid
corespunzătoare. Trebuie însă în oţelării. Acolo tre
să facem însă o precizare. de tone de oţel rotund de buie să se intervină mai
Acestea din urmă sînt in- diferite dimensiuni care prompt la pregătirea tre
tr-o proporţie mult mai blochează ajustajele. Aş nurilor de turnare, curăţa
mică faţă de cele generale teaptă... pornirea maşinii rea acestora, să se urmă
de cojit, pentru că altfel
de nţeiării. rească temperaturile de
Oricum ar fi, un lucru crăpăturile şi suflurile de turnare a oţelului în lin-
este cert : toate rabaturile pe suprafaţă le fac impro gotiere.
de la calitate trebuie eli prii de a fi livrate, chiar
minate. Ce s-a întreprins după manoperarea clasică. DORIN CORPADE
ş ^CREŢUL CONSILIULUI DE STAT PRIVIND
LA ZI IN . A G i l C U L T U U Â
GOSPODĂRIREA JUDICIOASA ŞI REDUCEREA
T e r e n u l e lib e r a t t r e b u ie
CONSUMULUI DE ENERGIE ELECTRICA, La C.A.P. Rapoltii Mare:
în s ă m în ţ a t c u c u lt u r i d u b S e D e p o z it u l e s t e a p r o a p e
TERMICA, GAZE NATURALE ŞI COMBUSTIBILI
Mai sînt posibilităfi de reducere in t im p u l c e l m a i s c u r t g o l, ia r f in u l a ş t e a p t ă în c im p
a consumului de gaze naturale In numeroase unităţi a- menilor din satele aparţi
gricole din Consiliul unic nătoare comunei la efec Cooperativa agricolă de ceag şi 45 tone fin. N-a
Cu ponderea sa pronun inginerul şef al regionalei agroindustrial Călan, pa tuarea acestei lucrări. Ast producţie din Rapoltu Ma fost adus şi pus la păstra
re n-a însilozat nimic pînă
re încă nici un balot do
ţată in angrenajul econo Hunedoara-Deva, din ca ralel cu secerişul, s-a ac fel, cîteva zile la rind, zeci acum, n-a cultivat nici un paie de orz, toată produc
miei naţionale, judeţul drul întreprinderii de re ţionat cu răspundere pen de cooperatori au luat par metru pătrat cu sfeclă fu ţia secundară aflîndu-se în
Hunedoara ocupă un loc ţele şi instalaţii de distri tru eliberarea grabnică a te la adunarea paielor în rajeră şi în aceste condiţii eîmp, iar paiele de pe cir
important în rîndul con buire a gazului metan Tg. terenului de paie în vede căpiţe la marginea tarlale
sumatorilor de gaz metan, Mureş. Tocmai la identifi rea însămînţării culturilor lor. Aşa s-a procedat şi în asigurarea hranei animale ca 30 iia nu au fost nici
atît în mari întreprinderi, carea şi aplicarea în pro duble. Presele de balotat unităţile agricole de pe ra lor pentru perioada de sta- măcar balotate. De ce ?
cum sînt combinatele side ducţie, în practica de fie au funcţionat din plin la za oraşului Călan, mai ales bulaţie se bazează, aproa Fiindcă cele două prese au
rurgice din Hunedoara şi care zi, ne obligă regle C.A.P. Ruşi, Strei, Batiz şi la Strei şi Batiz. pe în exclusivitate, pe fin funcţionat eu multe între
de
mijloacele
Călan, termocentralele Min mentările recentului De altele, unde la ora actuală — La ora actuală — ne şi porumb siloz. Acest fapt ruperi, iar mecanizatorii au
transport,
tia şi Paroşeni, întreprin cret al Consiliului de Stat toate paiele sînt adunate la spunea Viorica Sinoi, pre presupune a se manifesta o fost folosiţi la secerişul or
derea de lianţi Deva şi privind gospodărirea judi marginea tarlalelor. Merită şedinta C.A.P. Strei — toa preocupare deosebită pen zului, la semănatul loliu-
altele, cit şi în microcen- cioasă şi reducerea în aici evidenţiată iniţiativa tă suprafaţa ce a fost se tru strîngerea grabnică şi mulu.i ş.a.
trale de termoficare şi în continuare a consumului consiliului popular din mănată cu orz este elibera fără nici o pierdere a între „Cîte hectare de fineţe
gospodăriile populaţiei. Şi de energie electrică, termi Bretea Română care, por tă de paie, ceea ce ne-a gii recolte de fibroase. are cooperativa ?“ — l-am
pînă acum s-au iniţiat ac că, gaze naturale şi alţi nind dc la faptul că prese permis să trecem cu ope La ora actuală însă, deşi întrebat pe Cornel Tără-
ţiuni şi s-a adoptat o se combustibili. Dacă fiecare le de balotat nu puteau rativitate la a>vt, pregăti- timpul este destul de îna poancă, inginerul şef al u-
rie de măsuri menite să reducem cîte puţin consu face faţă la strîngerea cu TRAIAN BONDOR intat, în depozitul de fura niLăţii. „Două sute cinci".
conducă la reducerea con mul de gaz metan, econo operativitate a paielor, a je al cooperativei sînt de „Cîte au fost cosite pînă în
sumului de gaze naturale, miile vor fi importante şi organizat participarea oa (Continuare in oag. a 2-a) pozitate numai (10 tone bor- prezent?". „Vreo şapte
care au avut într-adevăr vom veni tot în ajutorul
nostru, al ţării. zeci". „De ce aşa puţin ?".
efecte deosebite. Un argu ...Ştiţi, am fost foarte ocu
ment : deşi în anul 1981 au — Să ne referim mai paţi cu secerişul orzului,
intrat în funcţiune multe concret la aceste posibili un mare număr de oameni
capacităţi de producţie con tăţi, tovarăşe inginer şefi lucrează la grădina de le
sumatoare de gaz metan, — Desigur, sarcina prin gume. Dar nu trebuie să ne
consumul pe ansamblul ju cipală şi posibilităţile cele îngrijorăm. Toată suprafa
deţului a crescut mai pu mai mari de reducere a ţa de fineţe a fost împăr
ţin decîit se anticipa. Şi alt consumurilor de gaz me ţită Ia membrii cooperatori
argument: întreprinderi tan le au unităţile econo şi oamenii au început să
care în anii trecuţi nu sc mice, unde toate măsurile cosească".
puteau încadra in .consu trebuie să vizeze încadra Iarba cosită de membrii
murile de gaz metah, azi rea riguroasă în repartiţii, cooperatori cu cotă narte
fac chiar economii. pentru că nu se vor mai se află, încă în cimp, alie
— într-adevăr, consu face nici un fel de dero nată în căpiţe. In convină
măm mult gaz metan, dar gări de la acestea. Ce tre Rapoltu Mare există cb- a
practica din ultimii 2—3 buie făcut concret se ştie 35 de atelaje, dar ni ir»
ani a dovedit că mai exis în întreprinderi. Să re nu s-a gindit pînă acum a
tă posibilităţi să reducem amintim totuşi. îmbunătă- le mobilizeze la transe ■
consumurile şi la această
importantă şi deficitară DUMiTRU GHEONEA Mecanizatorii Aurei Cimpurean, Dani Marton, Antal Isfan şi Marius Hălăuştean au B. TURDEANU
resursă energetică — sub efectuat cu operativitate lucrările ci o pregătire a terenului şi semănatul culturilor duble
linia Vasile Alionescu, (Continuare in pag. a 2-a) la C.A.P. Cristur. (Continuare în pag a 2-a)
