Page 26 - Drumul_socialismului_1982_07

DRUMUL SOCIAOSÎv

] C o n s t r u c ţ iile ş i m o d e r n iz ă r ile în z o o t e h n ie

In continuă creştere 15,05’ Adm Telc:
15.00
, .amil
^ (Umiaie din peg 1) mai mari hidrocentrale ale in acest cincinal şi in anii ' Anul acesta, aşa cum. unitate care a încheiat mentarea cu apă prin că­ 15.50 La
penii
ţârii. Producţia de energie viitori, va creşte prin pro- ţ prevede programul jude­ contractele cu furnizorii — dere dar nu s-a început auto
\ de o avea şi multe riuri, a electrică a judeţului Hune­ cesele de modernizare şi i ţean de dezvoltare a zoo­ trebuie să insiste la aceştia construcţia saivanului de­ 15,45 Urnişi
î căror apă poate li transior- doara creşte deci in conti­ automatizare a fluxurilor de ) tehniei, in unităţile din ra­ pentru trimiterea utilajelor oarece lipseşte documenta­ mani
i mată de asemenea in ener- nuare; va creşte prin capa­ producţie de la termocen- ţ za Consiliului unic agro­ care lipsesc. De asemenea, ţia şi nu se poate deschide 17,-10 Trag.
17.50 1001
? gie electrică. Ca urmare, cităţile de la Riu Mare, va tratele Mintia şi Paroşeni. ţ industrial Brad sîn,t pre­ n-a sosit în şantier nici finanţarea. La C.A.P. 18.00 Unchi
5 in 1976, pe Riu Mare, in creşte prin numărul mare Cei 17 ani de la Congre- j văzute a se realiza diferi­ tabloul electric de distri­ Zdrapţi — din aceleaşi Sui.
| Retezat, a început con­ de microhidrocentrale ce sul al IX-lea al partidului i te construcţii şi moderni­ buţie pentru instalaţia de motive — nu s-a putut în­ 20.00 Teici
20,25 Penii
strucţia uneia dintre cele urmează o se construi incâ au însemnat intr-adevăr ~ ţ zări în fermele zootehnice, muls. în proiectul de exe­ cepe construcţia a două fî­ dina
sub conducerea înţeleaptă l între acestea se află Com­ cuţie a acestui obiectiv nu nare, obiective ce se fac 20,30 Dese!
şi clarvăzătoare a partidu- } plexul pentru vaci cu lap­ s-a prevăzut şi construcţia cu sprijinul întreprinderii muri
al IX
lui, a secretarului său ge- ţ te Birtin — obiectiv care unei platforme pentru fî- din Glăscior. Tot în stadiu 20.50 Pe ai
ne/al, tovarăşul Nicolae ţ trebuie să fie dat în folo­ nare. Această omisiune de proiect se află silozul tulul
de ai)
Ceauşescu, care poartă o ] sinţă in toamna acestui an. trebuie remediată deoarece de 400 tone şi aleile de fu­ 20,55 Film i
. grijă statornică, directă, i Din cele 8 milioane lei a- fînul nu are unde să fie rajare. La Birtin a fost <le K)
dezvoltării producţiei de e- ţ locate pentru terminarea depozitat pentru a nu se respinsă documentaţia de a. stuc
22.05 Telejl
nergie electrică — noi izvoa- ( lucrărilor şi punerea în deprecia. Acesta este ab­ către bancă. Nici la Sălişte 22,15 Carus
re de forţă şi lumină în pe- J funcţiune a acestui obiec­ solut necesar, deoarece te­ şi Cărăstău n.u s-au înce­ va o an
rimetrul hunedorean, ce \ tiv, s-au realizat lucrări de renul pentru depozitarea put lucrările la fînare, la soară.
slujesc electiv împlinirii de- ţ ccnstrucţii-montaj în va­ silozurile de suprafaţă,
zideratului de independenţă ! loare de peste 3 milioane platformele de gunoi şî
energetică pe care şi l-a 1 lei. Toată partea de con­ aleile de furajare, iar la
propus ţara noastră pină ia ţ în Consiliu] unic
sfirşitui acestui deceniu. s strucţii este terminată şi agroindustrial Ribiţa nu se ştie cînd va
la cele două grajduri cu începe construcţia saiva­
Avind mereu în lată că- 1 clte 316 locuri fiecare s-a nului. Avînd în vedere că BUCURE!
lăuza noastră sigură - 1 8rad ceea ce nu s-a realizat in­ dioprogram
ordinea
La
Partidul Comunist Român, ^ trecut la montarea utilaje­ tr-o jumătate de an trebuie tură. Bătăi
lor — instalaţia de eva­
pe omul stimat şi iubit din î cuare a gunoiului şi insta­ furajelor de volum are făcut în cel mult trei tă; 7,00 I
fruntea partidului şi a sta- J exces de umiditate. luni, se impun măsuri Revista pn
rul
melodii
tutui, tovarăşul Nicolae i laţia de muls. Este gata şi pentru impulsionarea tu­ de ştiri; 9,
Ceauşescu —, să ne mobili- 4 silozul de suprafaţă care în ce priveşte lucrările turor lucrărilor de mo­ ascultătorii!
de ştiri: 10
zăm in continuare toate i are o capacitate de 4 500 de modernizări în ferme dernizare. Timpul este rie ; 10,30 5
forţele şi capacitatea crea- J tone. în două celule s-au s-au obţinut rezultate bu­ înaintat şi orice întîr- 10,50 Pârtii
toare, să producem mai ‘ şi însilozat aproape 1000 ne la unele unităţi, dar la ziere pune sub semnul în­ rii ; 11,00 B
multă energie electrică, să t tone de masă verde. La altele realizarea obiective­ trebării realizarea lucrări­ 11,05 Vreau
Publicitate;
o folosim şi să o gospodă- î bucătăria furajeră nu se lor stabilite nici n-a în­ lor stabilite. Aceasta cu Sf­ ştiri; 12,05
rim cu chibzuinţă pe aceea j poate începe montarea uti­ ceput. La C.A.P. Vata de iit mai mult cu cît se con­ niei; 12,43
pe care o avem, sporind şi J lajelor — arăta ing. Maria Jos — lucrîndu-so cu o stată că din aproape 600 000 Radio-TV.ţ
pa această cale bogăţia \ Chiroiu —, deoarece lip­ formaţie proprie de con­ lei cît s-au alocat pentru 3 ; 15,00
10.00 Buletin
patriei, bunăstarea întregu seşte ciclonul pentru moa­ strucţii — s-au terminat şi modernizări s-au făcut lu­ Din inregi
J ră. Baza de aprovizionare fînare de 200 tone prevă­ crări doar în valoare de tu) medicul!
Aspect exterior rie la Terro oe.entrala electricii Mintia. lui popor. dat în folosinţă cele două Radiotcleviz:
a
agriculturii
aproape’100 000 lei. Consi­
—
Simen-a
componistic*
<ăi - *P — <s> zute în plan -şi silozul de liul unic agroindustrial, culescu ; l
& ~ V _ fl? _ # _ V — *
suprafaţă cu o capacitate economice ;
conducerile cooperativelor, de ştiri; 17.
de 500 tone. Această expe­ z.imil ti-ni!
LA ZI ÎN A G R I C U L T U R A rienţă poate fi folosită .şi constructorul şi proiectan­ folclorul sa.
do alte unităţi. Toate coo­ tul lucrărilor, banca şi ba­ grieullura ci
za de aprovizionare teh- 18.00 Orele s
Terenul eliberat trebuie însămînţat tul de mare, s-ar putea 550 000 lei. Această situa­ perativele care au posibi­ nico-materială a agricultu­ tru patrie;
nişii ai şlagi
lităţi trebuie să-.şi consti­
rii
tăia". ,,E drept asta. O să
întreprinderile
Simeria,
ţie ar fi impus, cum este
cu culturi duble în timpul cei mai scurt dăm seninul de începere în şi firesc şi cum stabileşte tuie formaţii proprii de industriale, toţi cei care au sugestia tl
22.00 O 7,1 ii
Bijuterii mu
(Uimars din pog. 4} este mult întirziată. La aceste zile". Legea privind producerea construcţii din meseriaşii sarcini în această privinţă 3.00 .Von st.o}
C.A.P. Nădăştie s-au însă- Aceeaşi situaţie şi ia Sîn- şi folosirea raţională a fu­ satului. La C.A.P. Rişca trebuie să asigure rea,Uza­
rea terenului şi semăn a rea mînţat 12 ha, ia Sincrai petru, unde conducerea rajelor, o grijă deosebită este gata silozul de supra­ rea construcţiilor şi mo­
culturilor duble. 15 ha, la Bretea Română cooperativei este atît de pentru acoperirea în între­ faţă de 1000 tone capaci­ dernizărilor stabilite in
Participarea cooperatori­ 10 ha, la Gînţaga 12 ha, ocupată cu împărţirea fi­ gime din surse proprii a tate — obiectiv realizat cu zootehnie. .cm?
lor la adunarea paielor de La Ruşi 8 ha, iar iu VSlce- nului de lolium, incit nu necesarului de nutreţuri. echipa proprie de construc­
orz a permis redistribui­ lo abia 4 ha. Vorbind de­ vede că pe fineţe iarba a Unitatea a avut semănate ţii —, şi se lucrează ia ali­ N. SADIU
DKVA : A
rea preselor de balotat la spre rămînerea în urmă început să îmbătrineasi-ă. eu lolium 30 de ha. In loc mai «te pa Fie.
ai te unităţi, respectiv la înregistrată la . unităţile a- Dar ce fac lucrătorii de să-l recolteze mecanic, lo- pentru inten
Bosorod şi Nădăştie. Astfel mintito loan Cotuţiu, di­ la primărie ? îşi văd de liurnul a fost tăiat manual NEDOARA :
eă şi aici lucrarea avan­ rectorul S.M.A. Călan, ne alte treburi, adică de hîrtii. de cooperatori, cu cotă- nă stop Vuiţi
N on
(I
sează repede. spunea : în ziua cînd am efectuat parte. Astfel că cel puţin ''imigrantul
Nu in toate unităţile din — Nu numai întîrzierea raidul, pină la orele 11, ni­ 30 la sută din finul rezul­ Mai sînt posibilităţi de reducere idee* (Ctmsf.n
zenă însă se acţionează cu eliberării terenului ne-a meni n-a părăsit sediul tat n-a luat drumul coope­ Ti tos ani : :
lui 11 (Unire
aceeaşi seriozitate pentru făcut să stăm neeprespun- primăriei. In aceste condi­ rativei (!) a consumului de gaze nafura e nuntirilor —
eliberarea terenului de zător la arături şi insămin- ţii nu este de mirare că Atît la C.A.P. Sintămă- Noiembrie);
paie. Astfel, la C.A.P. Nă­ ţarea culturilor duble, ci şi recoltarea furajelor merge riă-Orlea. cît şi la C.A.P. (Urmare din pog 1) Dar consumatorii indivi­ Bronco Bili*
dăştie s-au strins paiele de faptul că tractoarele sînt cum merge. Adică stă... Sîn petru este necesar să se duali de gaz metan ? V (JUCAM : V j
teafărul);
pe numai 20 ha (din 60), utilizate la alte lucrări, Unii cărora treacă de Urgenţă la cosi- ţirea randamentelor insta­ — Sînt, mai ales în De­ rm:r contra l
ia Vîlcele de j>e jumătate cum ar fi transportul pa­ rea fîneţelor naturale, să laţii lof şi agregatelor de va şi Hunedoara, mulţi rul); PETRU
rea
(Muncita
din suprafaţă — adică 15 ielor şi furajelor. Tractoa­ !e prisosesc se acorde atenţia cuvenită producere a energiei ter­ consumatori individuali de NO AS A: Căi
iia — iar la C.A.P. Boşo- rele — şi noi insistăm în nutreţurile strîngarii tuturor surselor mice si dimensionarea co­ gaz metan, folosindu-1 la (Muncitoresc)
rod adunatul paielor a fost această direcţie — trebuie Cooperativa agricolă de de nutreţuri , să se facă tot respunzătoare a acestora, sobe pentru încălzit sau la Saltimbancii
-
lăsat doar în seama prese­ folosite in exclusivitate la producţie din Sin petru a ce se poate pentru ca uni­ folosirea unor cazane şi bucătărie, şi toţi au ace­ BRAD : Şte
roş
(Steaua
lor de balotat. arat şi semănat, transpor­ cumpărat în iarna trecută tăţile să-şi. asigure întreg arzătoare cu randamente leaşi obligaţii cetăţeneşti, TIE : PoUţi
O lucrare căreia trebuie turile puţind să fie făcu­ furaje în v a l o a r e d e necesarul de furaje. ridicate, izolarea perfectă patriotice, de a economisi nJst (Patria)
libelule
(Fia*
să i se acorde mal multă te şi cu mijloacele cu a conductelor care conduc gazul metan. Este la înde- GIU-BAr : n
atenţie este semănatul cul­ tracţiune animală. Depozitul este aproape gol, agentul termic, precum şi (Casa fie eulfi
turilor duble. Avansate la Este necesar ca atît con­ iar finul aşteaptă în eîmp a spaţiilor în care se dis­ mîna fiecăruia să-şi izole­ Ana sj hoi
această lucrare sînt coope­ siliul unic agroindustrial, tribuie căldura, utilizarea ze foarte bine locuinţa tu­ BRAZI : Salt!
rativele din Batiz, unde organele colective de con­ {Urmare din pag. 1) problemă nerezolvată încă gazului numai atunci şi u- şile, ferestrele), pentru LAN : KTam o
(Casa
mer
s-au semănat 33 ha cu po­ ducere din unităţile agri­ este şi cea a depozitării fi­ menţinerea căldurii, să fo­ Pasărea de f<
rumb siloz şi 8 ha cu le­ cole, cît şi consiliile popu­ tu! finului. Abia acum, con­ nului, întrucît noul finar colo unde este strict ne­ losească raţional gazul în Iunie); SIME
gume, Strei — unde s-au- lare să se preocupe mai siliul popular comunal a nu este gata. Tată încă un cesar. De fapt, asemenea sobe şi la bucătărie, doar meu e iubire
semănat 38 ha si Bretea insistent de mobilizarea la stat de vorbă cu unii ce­ aspect ce trebuie să stea în acţiuni trebuie întreprinse cînd este neapărată nevoie, (Mureşul); n
nii (Lir lina)
Strei. La Bosorod s-au cul­ transportul paielor şi fura­ tăţeni să participe la trans­ atenţia conducerii coopera­ şi in microcenlraie'e care să utilizeze — c-a şi în în­ Detectivul —
tivat pînă acum 35 ha — jelor a atelajelor pentru ca portul furajelor. Augustin tivei şi a comunei, spre re­ funcţionează pe gaz me­ treprinderi — arzătoare cu
25 cu porumb siloz şi 10 cu tractoarele să poată fi uti­ Boticiu, primarul comunei, zolvare cit mai rapidă, tan .şi asigură căldură şi randamente maxime, atît
la soire, cit şi la cazanele
legume —, dar nu după lizate în schimburi prelun­ ne-a asigurat că în zilele pentru a se putea adăposti apă caldă pentru aparta­ de încălzire centrală a lo­
orz, ci după plante fura­ gite la arat şi semănarea următoare se va impulsio­ recolta de furaje în cele mente. cuinţelor. Dc asemenea,
jere. în celelalte unităţi în- culturilor duble, lucrare na transportul furajelor. O mai bune condiţiuni. este necesar ca toate coşu­
sămînţarea culturilor duble deosebit de urgentă.
a
Pentru
rile de fum să fie corect Vreme frui
RECOLTAREA FURAJELOR - OBIECTIV dimensionate, încât gazele tiv răcoros
arse în sobe să fie evacua­
DE PRIM ORDIN AL ACESTE! PERIOADE te la o temperatură mini­ dimineaţa,
noroi
porar
ma. Aş mai sublinia un senin noap
Este vremea cînd la re­ hectare de fineţe natura­ Vintul va
coltarea furajelor trebuie le ce trebuie cosite. Făcând lucru : întrucît gazul me­ eu intensif
să se depună eforturi spo­ insă abstracţie de acest tan sc foloseşte în cea mai la 40—30 ki
roci ia nori
rite pentru a se asigura fapt trebuie spu-s că nici a- mare parte la producerea cursul serii
hrana animalelor în timpul ceastă mică suprafaţă n-a energiei termice, a aburu­ minime vo
lui şi apei calde, gospodă-
iernii viitoare. Cum se ac­ fost cosită. De ce ? Pentru ire o şi ia
maxime
în
ţionează în acest scap în simplul motiv că, deşi la rindu-le eu cea mai mare de. Di mint
comuna Sintămăria-Orlea ? primărie se ştia altfel, atenţie pe acestea din ur­ pe văi.
mă, închizînd toate robine­
Pentru
De ia primărie — coasa manuală n-a început tele de risipă a căldurii, zile : Vren \
tot ui se vede bine încă. S-a tăiat iarbă pe ici aburului şi apei calde — treptat şi v
part
La sediul consiliului pe colo, dar numai în gră­ mai ales în întreprinderi, prima sfiiţi
Spre
popular comunal se' află a- dini, nu pe terenurile uni­ dar şi în centralele termi­ vremea de
fişată decizia nr. 37/1982 tăţilor agricole. ce şi în gospodăriile popu­ vor cădea ,
de
rare stabileşte că in Itpia „Am fi putut începe co­ laţiei — economisim şi gaz însoţite Tem
trice.
i u n i e se vor cosi 60 ha fi­ situl — ne spunea Cornel metan, atît de preţios în me intre 2:
neţe naturale în cele două Mija, preşedintele C.A.P. multe sectoare ale vieţii cele minin*
c-operative agricole de Sintămăria-Orlea — dar am economice şi sociale. în grad o.
La mu ni
producţie- din Sintămăria- zis că aşteptăm să mai fond, recentul decret la aşa nor al fruir
Orlea şi Sinpetru. Prevede­ crească iarba, că pe locu­ ceva rte obligă, la chibzuin­ temporar 1
rea clin pkin este nesem­ rile mai ridicate este încă TT("ocupări tic actualitate la Complexul zootehnic Bobii na, unde se strîng cu grijă ţă şi bună gospodărire, în de ral nînâ
nnrd-rvsi.
nificativă întrucît comuna mică". „Pe locurile joase toate resursele tic furaje. iu! vesti! fiecăruia şi al Ui­
dispune de multe sute de am văzut că iarba este des- um -r.