Page 27 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 27
7 671 • VINERI, 9 IULIE 1982 rj<ig . 3
Muzica nu are zile libere Totuşi, a fost atenţionat ţ
i medicul Vusile Binţinţan, 4’
Organizarea, săptăroînal, în grădiniţe (Hunedoara). Aceasta explică periodi B fim în legătură cu atitudinea 1
a zilei metodice a profeso Se constată — fapt îm citatea unor concerte, rea ‘t sa, care uneori lasă de $
jtnvăVi- I dorit". 4
1 tehnic rului (de muzică şi desen bucurător — o creştere a lizarea unor microstagiuni
misiune în cazul nostru), constituie interesului pentru muzica în zilele metodice, a păs • Cititorul Beniamin j
itorii nu numai o necesitate în de cameră, dovadă fiind şi trării — mereu treaz — a AVEŢI CUVlMTUL Briciu din Brad ne-a se- *
ba Kcr- perspectiva perfecţionării „Zilele muzicii de cameră" interesului pentru muzică sizat unele nereguli în |
profesionale, ci şi un real dar şi „Toamna muzicală * Vă scriu in numele mai multor locatari de pe Bu comerţul cu produse aii- a
prilej de iniţiere a unor hunedoreană", cu partici şi pentru creşterea însuşi levardul 1848 din Hunedoara, nemulţumiţi de faptul câ în mentare din oraş. Cităm I
acţiuni adesea de profundă rii şi audierii ei. Interesant unele subsoluri sau prin spatele unor blocuri din oraş din răspunsul Direcţiei ţ
tiranul» pări ale tuturor profesori
rezonanţă. In acest scop, lor de muzică. ni se pare şi alăturarea, la s-au amenajat adevărate crescătorii de păsări - găini, comerciale judeţene, tri- î
cadrele participante 3a cer aceste manifestări a pro curci, gîşte etc. lucru ce deranjează şi poluează mediul mis redacţiei după cerce- «
şi grft- O atenţie mereu creş tarea situaţiei : „...Am i
cul metodic fac, pe rind, tin dă am acordat-o prezen fesorilor de desen, recenta ambiant. De ce nu intervin asociaţiile de locatari să facă
dru- exerciţii de dirijat, dau re expoziţie „Artiştii şi pa ordine în această privinţă ? (Zoe Cărbunaru, blocul nr. 5, dispus măsuri de intens!’- ţ
>n greşul citaluri, organizează mani ţei muzicii şi implicit a B-dul 1848, Hunedoara). ficare a controlului caii- 8
C.R. festări culturale. Notăm profesorilor de muzică, nu cea" fiind un exemplu tativ privind intrarea în J
ătămîn- numai în sălile de concert concludent de aleasă sem ® Pe strada Decebal din Deva, la nr. 6, este o gură reţea a mărfurilor aii-
nrsurile dintre cele mai semnifica ci şi în sălile de apel din nificaţie. de canal înfundată de multă vreme, din care cauză apa
tive şi mal recente pe cele menajeră curge mai mult pe stradă. Totul s-ar rezolva mentare. De asemenea, f
RLâspun* circumscrise „Zilelor muzi unităţile economice, la Zilele metodice ale pro am atenţionat în scris |
rodiu* ţie monumentele istorice eto. fesorilor de muzică nu sînt dacă ar fi curăţată şi desfundată această gură de canal. conducerile întreprinderi- /
ovietice cii de cameră", organizate la (Nicodim Radu, strada Decebal, nr. 15, Deva).
Deva de către Şcoala ge A s e m e n e a manifestări deci zile litiere, ci premise' lcr producătoare privind >
i «*itl de nerală nr. 8, recitalurile coincid cu un examen şi, de-împlinii'i viitoare. © Pe marginea unei note apărute în ziarul nostru pri respectarea condiţiilor de ţ
r/ieă. u- vind condiţionarea vînzării smîntînei la chioşcul nr. 3 din producere, transport şi #
corale dedicate muncitori fără îndoială, cu un spor I Hunedoara, Întreprinderea de industrializare a laptelui
lor în Valea Jiului, specta de exigenţă faţă de propria !OAN FIUP I Simeria, de care aparţine chioşcul respectiv, răspunde : depozitare a mărfurilor şi 1
colele muzicale prezentate perfecţionare. profesor „Gestionara lehirn Romiţa a fost pedepsită cu diminuarea ambalajelor". |
I retribuţiei pe luna iunie cu 10 la sută. Pe viitor se vor ® Petru Matei din Hu
I lua măsuri mai severe dacă se mai întîmplă astfel de nedoara ne-a scris despre
abateri". comportarea locatarului
■6M Ra- I v Sigiiea Alexandru, din
.e(ii; 6,30 Despărţirea e totuşi un început t blocul D 5, str. Batiz, care
agricul- SESIZĂRI — SOLUŢII
u recol conturbă liniştea celor I
tai; 8,00 * Cercetând sesizarea va răspunde : „Verificând lalţi prin desele scanda
) Curic- Miez de iunie, mirosind Dunca, din clasa a Xll-n sfârşitul drumului anilor de unui grup de pensionari cele reclamate am consta luri ce le face când vine
Buletin a flori de tel. Acordurile veterinară. Schimb de pri liceu. Un drum ce va fi din Deva privind practi tat că faptele sînt reale. acasă în stare dc ebrie
ipundcm Gaudeamus-ului s-au pier viri, gesturi. Moment so însă continuat de absol
Buletin carea de jocuri de noroc Unitatea a fost închisă o tate. Situaţia a fost corec
3 folcio- dut în liniştea clipei. „Vă lemn. „Cheia succesului", venţii Liceului agroindus t pe bani în parc, Miliţia perioadă, deoarece ges tată de Consiliul popular
i viaţa ; mulţumim, ne-aţi învăţat primită în urmă cu un an trial Geoagiu, promoţia l municipiului răspunde: tionara era detaşată la o al municipiului Hunedoa
ma ţă- să iubim adevărul şi bucu este predată do şeful pro
le ştiri : 1981—1982, fie în învăţă- ) „Am efectuat verificări şi altă unitate. S-au luat ra, care răspunde : „Se \
u; jl,35 ria. Despărţirea e totuşi un moţiei, Tudor Cioroianu şi rnîntul superior, fie inte- s-au organizat acţiuni măsuri prin încadrarea constată că cele sesizate
ilelin de î-cg-put,' de unde privim absolventa Ileana Voinea, \ pentru depistarea persoa unui gestionar de schimb, se confirmă. Astfel, Sig-
l Roma- mai tinerilor liceeni Ovi- grlndu-se în producţie, \ \
>remieră spre ziua de mîine" — gân contribuind prin eforturile nelor care joacă şah, care va înlocui cazurile nea Alexandru, fost om
al muncii la Exploatarea
la l la deşte cu glas tare Manuela diu Olea şi Felicia Şol- lor şi prin cunoştinţele a- \ remi şi cărţi pe bani în de boală, concediile le minieră Ghelari. în pre I
club ; tuzu. în loc de adio: „Vii parcul oraşului, dar re gale de odihnă etc".
ri ; 16,05 Varvar, absolventă a clasei cumulate de-a lungul ani i zultatul este negativ. Ră- zent şi-a abandonat fami
corului a Xll-a horticultură. Şi torul vă este deschis. Să
î,20 Sfn- fiţi buni patrioţi, munci lor, graţie nivelului ridicat mîne în atenţia noastră ® Pe marginea unei se lia (soţia şi -i copii), a
Repere gîndeşte frumos. „Simt că de pregătire al îndrumăto să urmărim şi în conti sizări din Dobra privind părăsit municipiul, fami
Ine Kir- trăiesc, ne-aţi învăţat să tori, cinstiţi, devotaţi" — rilor şi a unei baze mate I nuare dacă se petrec a- atitudinea medicului Va- lia neavînd cunoştinţă
>rdonate privim cerul albastru, ca să poveţe de dascăl şi părin
Buletin riale bine pusă la punct, S semenea fapte". sile Binţinţan de la dis unde se află. S-a indicat I
iomaga- vedem şi să înţelegem mai te, rostite de directoarea o Cititorul L. Mureşan pensarul medical rural soţiei acestuia să se adre
7,35 Din bine rostul pămîntului. Ana Băcilă. Frînturi de printr-o îmbinare judicioa \ din Deva a sesizat fap din comună, Direcţia sa seze organelor de miliţie
17,45 A- fraze ce nu reuşesc să ex să a teoriei eu practica, la s pentru depistarea Iul şi
!a Z; Este mai mult decit cre sporirea producţiei agri tul că la unitatea „Avico nitară judeţeană, care a
.30 Pen- deam că va fi“ — mărtu prime intensitatea trăirilor I la" din cartierul „Dacia" cercetat situaţia, răspun celor de justiţie pentru o-
Protago- riseşte Lillanu Creţu, din sentimentale ale momentu cole. nu se respectă orarul de de : „Din cercetările efec bligarea la plata pensiei
21,05 Ba Un vot de încredere pen tuate nu au putut fi con de întreţinere pentru cei
roastră : clasa a XÎI-a zootehnie. lui. Doar ochii, lacăte al ţ funcţionare, la care între
rit; 23.00 tru această generaţie, a- prinderea „Avicola" De firmate cele reclamate. patru copii minori.
23,30— „Am învăţat de la dumnea bastre la porţile sufletelor, cum, la sfîrşit şi totodată
cal. voastră. dragi tovarăşi pro lasă să se întrevadă în cris
Ia început de drum...
fesori să luptăm, dar mai talul lor regretul despărţi
ales să învingem" — ros rii. Flori, strângeri priete DAN CÂMPEAN în atenţia cursanţilor de la
teşte cu emoţie Goorgeta neşti de mină, marchează corespondent
Universitatea politică şi de coiulueere
mergo
t); Cttici
a); HU- Potrivii programului anun — sala Cabinetului judeţean 1. Rolul forţelor de produc-
î la Pa- Bosorod — o comună a ţat, la. Universitatea politică şi de partid. •ţie şi al concepţiei revoluţionai
iac&ra) ; •ie conducere vor tl dezbătu — Anul IV — oraş — sala re despre lume şi viaţă Jsi
•gistui) ; * te patru teme desprinse din mică a Consiliului popular ju perfecţionarea vieţii sociale S
Am o expunerea tovarăşului Nicolae deţean. cunoaşterea istoriei milenare
i ; PR- oamenilor harnici Ceauşescu la plenara lărgită a — Anul IV — E.M. Deva — a poporului român — funda
curaju- C.C. al P.C.R. din 1—2 iunie mină. ment al activităţii ideologice,
tnţul a- 1982. — Anul IV - J.E.C. Mintia al educaţiei patriotice, socia
I-Il (7 Activităţile se vor desfăşura — sala de şedinţe. liste o maselor ; dezvoltarea
P E n i : Cei caro de mai mult verde. Pentru a contribui te, din celelalte localităţi astfel : — Baia de Criş — 13 iulie impetuoasă a forţelor de pro
iltural); timp mi a poposit pe me tot mai mult la autoapro- Filiala Deva, 12 iulie 1982, fi 1982 : orele 13 : anii 111 şi IV ducţie, factor esenţial al victo
1 (Lu~ ale comunei. rele 15,80 : — la punctul de documentare riei socialismului : obiectivul
, : Kra- leagurile Boşorodului, va vizi marea din surse pro — Anul X, grupele t şi 2, sa al comitetului comunal de fundamental al etapei actua
(Mine- rănii,ne plăcut impresionat prii, cetăţenii comunei au Acţiunile de autogospo- la mare a- Comitetului munici partid. le ; dezvoltarea naţiunii socia
lecâtoa- de înfăţişarea de acum a extins suprafeţele cultiva dărire şi autoaprovizionare pal Deva al I’.C.R. — Bitiţa — 13 iulie 1982, 0- liste şl rezolvarea justă a pro
ANI- — Anul II — oraş — grupele rele 19 — anii III ş i IV blemei naţionale ; dinamica
electric localităţilor acestei comu te cu legume şi zarzava ale locuitorilor Boşorodu l, 2, 3, sala Cabinetului mu şcoala generală. structurii sociale şi perfecţio
IC A NI : ne, atestând strădaniile turi, au organizat solarii în nicipal Deva al P.C.R. — Certej — 13 iulie 1982, o- narea relaţiilor .sociale (capi
?zatul) ; gospodarilor pentru mai suprafaţă de peste 600 mp. lui se transformă astfel în — Anul II — E.M. Deva — rele 19 — anul IV la şcoala tolele I, II, III. IV, VI şi VII).
Liuchian realizări în toate domeniile sala de şedinţe. generală. 2. Probleme fundamentale
ORAŞ- buna folosire a pămîntu Împreună cu primarul — Anul II — Avicola — sa — Geoagiu — 13 iulie 1982, ale organizării şi conducerii
ghin lu lui, pentru înfrumuseţarea comunei, Ieronim Grecii, activităţii economice şi la dc şedinţe. orele 19 — anul Iii la şcoala ştiinţifice a societăţii noastre
nga cu străzilor, curţilor, pentru am păşit pragul unor har social-eu'lturale, fac din co — Anul n — I.M.C. Bircea generală. socialiste ; Partidul Comunist
GEOA- — sala de şedinţe. — Ilia — U iulie 1982, orele Român — centrul vital al so
9 ia 5 transformarea gospodăriilor nici gospodari care prin muna lor o localitate fru — Anul II — Inspectoratul 18 — la consiliul popular. cietăţii, forţa dinamizatoare a
■IATEG: de interne — sala de şedinţe. — Vaţa — 14 iulie, orele 19 energiilor creatoare ale între
(Dacia); moasă, bine gospodărită. — Anul III — Inspectoratul — la .şcoala generală. gului popor pe calea socialis
:ii; CA- de interne — sala de şedinţe. Se vor studia pentru dezba mului şi comunismului (capi
ra Kra- Judeţul nostru-r- ccssa noastră VASILE PÂŢAN — Anul III — grupele l şi 2 tere următoarele teme : tolele V sl VIII).
iltură) ;
â.'ilă <11 BUN! G O S P O D A R I
Numele
iile î-II
?am pio- pasiune, pricepere şi ini
EL/ : în importante surse de Atitudine fermă împotriva sustragerilor din producţia agricoli
e f-1 I producţie. ţiativă obţin an de an im
Mina bunilor gospodari o portante produse agricole
sesizezi la tot pasul. î?i da de pe loturile personale Teodor Ciungan, revizor nete de miliţie, găsindu-i-se cauză 1 s-a întocmit dosar rea de industrializare a
că în satele Boşorodului au tehnic la Autobaza Aiud în autoturismul său — penal potrivit prevederilor cărnii Deva cantitatea de
existat importante supra datorită utilizării intensive (I.T.A. Alba Iulia), a fost 2-AB 2247 — cum se vede Decretului 306/1981. 36 leg preparate din carne.
a suprafeţelor de care dis
feţe de terenuri ce nu-şi detaşat cu o coloană de şi în fotografia de mai Un alt caz de sustragere Conducerea unităţii le-a
ie 1982 : găseau nici o utilizare, a- pun. Nicolae Perţa, de pil din producţia agricolă s-a desfăcut la toţi cei amintiţi
ar rela- cum ele sînt plantate cu dă, a găsit soluţia potrivi maşini la transportul re jos, cantitatea de 240 kg constatat la moara din contractul de muncă. Pen
tptea şi coltei de orz în judeţul A- orz sustrasă de la locul re
fi tem- peste 2000 de pomi fructi tă pentru amenajarea unei llia, de unde lucrătorii Ion, tru intenţia de a sustrage
niaza şi feri, iar pe marginea dru rad. Aflat în tranzit prin coltării. Pentru această Valentin şi Gheorghe O- produse agricole de pe te
nincaţa. sere de unde acum se a- prean au furat cîte 6—10 renul întreprinderii de
noderat, murilor, pe. lingă pomii e- provizionoază cu roşii, le Deva, a fost oprit de orga- faptă reprobabilă, celui în producere şi industrializare
Ue pin a xistenţi s-au mai plantat kg făină de mălai, fiecare
din di- gume şi zarzavaturi. G rui- fiind pasibil de pedeapsă a legumelor şi fructelor
bind în încă 180. Din realizările în conformitate cu preve Haţeg, cetăţenilor Constan
araturile boşorodenilor mai putem a- ţa Bruzan, pasionat viticul tin Keresidin Hunedoara şi
insa în- tor .şi poinicultor şi-a ame derile decretului mai sus
iar cele minti plantarea pe margi amintit. Maria Hortotomei din ju
27 gra- nea rîurilor care brăzdează najat o livadă cu pomi în aceeaşi situaţie se gă deţul Sălaj li s-au aplicat
. ceaţa fructiferi şi un teren cu sesc şi Ion Cosma, Zenu sancţiuni contravenţionale.
comuna a încă 500 arbori,
Io trei care vor contribui la con v:iţă de vie. Costea şi Iosif Oprean, ca Este o îndatorire patrio
i încălzi re ' au sustras doi saci cu tică şi cetăţenească a fie
toasă în solidarea malurilor. De a- Aşadar se pot face mul porumb în timp ce trans cărui lucrător din agricul
rvalului. semenea, au fost executate te şi în localităţile unde, tură şi locuitor al judeţu
i’valului, portau producţia pentru
abilă şi lucrări de defrişare şi- cu cândva, oamenii nici nu se furajarea animalelor de la lui să manifeste o deosebi
1 ploaie, Complexul intercooperatist tă răspundere faţă de apă
iri elec- răţare a păşunilor pe '324 gindeau la aşa ceva. A- rarea producţiei agricole şi
0 maxi- ha, au fost reparate dru ceeaşi ordine şi spirit de Ilia.
•ade, iar Reprobabilă este şi in a avuţiei obşteşti împotri
10 şi 15 murile, s-au desfundat şan bun gospodari am întâlnit fracţiunea săvîrşită de lu va distrugerilor ori a sus
ţurile, au fost construite un şi la cetăţenii Nicolae Visa, crătorii Mari a Şina, Viori-' tragerilor, aplicarea . prin
1 în ge-
i corul pod si două podeţe, iar în Gruia Mazăre, Ioan Badea, ca Delheleanu, Petrica Du cipiilor autoaprovizionării
înt mo- mitru, Florica Sandu, Ma- teritoriale impunînd impli
*e din localitatea centru de comu Trăilă Mazăre şi mulţi alţii ria Jugastru şi Emilia Ilog- carea tuturor cetăţenilor în
dog do nă s-a amenajat o impor din Bosorod sau din sate
Iulîu). inan care, împreună, au acţiunile de sporire a pro
tantă suprafaţă de zonă le Chltid, Bobaia, Prihodiş- austras de la întreprinde ducţiei agricole.