Page 28 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 28
Paţj 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 671 ® VINERI, 9 IULIE 1982
r-
situaţiei din Orientul Mij
lociu, cu precădere conse
B iS ll a i împotriva Libanului. S-a
cinţele agresiunii Israelului
Acţiuni în favoarea păcii ce depinde de Statele Uni ţiile potrivit cărora S.U.A. făcut un schimb ds opinii
în
sînt,
te pentru a înceta vărsa
asupra posibilităţilor găsi
dispuse
principiu,
rea de sînge din Liban, să trimită un contingent de Ş OTTAWA. - Radiodi rii unei soluţii concrete cri
NAŢIUNILE UNITE. — rea cursei înarmărilor şi trupe americane în Liban, fuziunea canadiană a trans zei libaneze — a declarat,
Ziua dc vineri reprezintă trecerea la dezarmare, în pentru a opri nimicirea Leonid Brejnev a averti mis o emisiune dedicată lui înainte de plecarea din
ultima filă din calendarul primul rînd la dezarmare barbară de către trupele zat pe preşedintele S.U.A. Nicolae Titulescu, prezenta Cairo, premierul olandez.
iniţial stabilit pentru a nucleară. israeliene a libanezilor şi că, dacă acest lucru se va tă de prof. J. Jaennen, de De asemenea, au fost ana
doua sesiune specială a A- ic palestinienilor — femei, co întâmpla cu adevărat, U- la Universitatea Ottawa. E- lizate posibilităţile lărgirii
dunării Generale a O.N.U. BONN 8 (Agerpres). — pii, bătrîni — transmite a- nîunea Sovietică Îşi va o- misiunea a prilejuit o in relaţiilor bilaterale în diver
consacrată dezarmării. Din „Opriţi cursa înarmărilor", genţia TASS. cursiune în istoria poporu se domenii.
păcate, eforturile susţinute „Cerem retragerea arme în legătură cu declara- rienta politica ţinînd sea lui român, cu referiri la
ma de acest fapt.
depuse de majoritatea de lor chimice de pe terito lupta sa pentru realizarea 13 GENEVA. - Secretarul
legaţiilor în ultimele zile riul R.F. Germania" — sînt unităţii naţionale. Comen general al O.N.U., Javier
nu au reuşit să depăşească lozincile arborate de par Şedinţa Comisiei permanente tatorul a subliniat vocaţia Perez de Cuellar, intenţio \
impasul, principalele do ticipanţii la un marş al pă de pace a poporului român, nează să continue negocie
cumente aflate în pregăti cii din landul Rhenania- iniţiativele recente pe acest rile privind reglementarea
re — Programul global de Palatinat. Desfăşurat între a C.A.E.R. plan ale ţării noastre. diferendului Malvinelor (Fal-
dezarmare şi evaluarea a- Masweiler şi Pirmaseps, ® CIUDAD DE MEXICO. în Marea Britanie, care va J
kland) in cursul vizitei sale
plicării prevederilor primei marşul a avut loo din ini BERLÎN 8 (Agerpres). — XXXVI-a şedinţe a Sesiu - Preţurile cu amănuntul au
sesiuni speciale consacrate ţiativa organizaţiei sindica în R.D.G. a avut loc şedin nii Consiliului şi ale şedin începe la 13 iulie a.c., a-
dezarmării — prezentîn- le locale. In piaţa centrală ţa a 51-a a Comisiei per ţelor Comitetului Executiv crescut, în medie, cu 32 la nuntă agenţia de presă
du-se astăzi intr-o formă a localităţii a avut loc un manente a C.A.E.R. de co al Consiliului, Comisia a a- sută, în Mexic, în prima ju I.P.S. \
departe de a putea fi con miting, în cursul căruia laborare în domeniul stan doptat hotărîri îndreptate mătate a anului în curs — „Argentina, a declarat
siderată definitivă. Ce se vorbitorii S-au pronunţat dardizării. Au luat parte spre dezvoltarea lucrărilor a anunţat Banca mexicană. Perez de Cuellar, aflat în \
încearcă acum, în cadriil pentru adoptarea dă măsuri delegaţiile ţărilor membre în domeniul standardizării In această perioadă, au vizită la Geneva, a accep
a.şa-n urnitului „grup de urgente în vederea înfăp ale C.A.E.R. şi delegaţia corelate cu acţiunile con crescut preţurile la carne, tat rezoluţia 505 a Consi \
contact", este găsirea unei tuirii dezarmării, împotri R.S.F. Iugoslavia. crete de colaborare tehni- lapte, ouă, legume şi fruc liului de Securitate care îmi \
formule prin care să fie va amplasării de noi arme în vederea îndeplinirii co-economică între ţările te, medicamente, obiecte de acordă mandatul pentru re
consemnate şi prezentate e- de distrugere în masă pe hotăririlor celei de-a membre ale C.A.E.R. uz casnic, îmbrăcăminte şi luarea procesului de nego
lemontele definitorii ale se teritoriul ţărilor vest-euro- încălţăminte. Au fost, de a- cieri asupra arhipelagului
siunii speciale în ceea ce pene. Sesiunea Consiliului economic semenea, majorate tarifele Falkland".
priveşte îndeosebi progra ic la transporturile pe căile fe Secretarul general al
mul global de dezarmare. TOKIO 8 (Agerpres). — rate şi în comun. O.N.U. a precizat, de ase
Care va fi rezultatul aces Organizaţiile din diferite şi social al O.N.U. 0 BEIRUT. - Agenţia pa menea, că se afiă în con
tor eforturi, vom şti doar localităţi ale partizanilor lestiniană WAFA relatează tact cu reprezentanţii Ar
la sfirşitul zilei de vineri. păcii din Japonia se pre GENEVA 8 (Agerpres). rile în curs de dezvoltare, că unul dintre liderii orga gentinei şi Marii Britanii.
Totodată, se acţionează gătesc intens pentru desfă — Luînd cuvîntul la sesiu în ceea ce priveşte statele nizaţiilor progresiste libane
în vederea asamblării ele şurarea, în luna august, a ze, Nabib Berri, şi-a expri ffl SANTO DOMINGO. —
mentelor care privesc cam Conferinţei internaţionale nea de la Geneva a Consi dezvoltate din occident, mat, într-un interviu acor Senatorul Salvador Jorge
pania mondială de dezar pentru interzicerea arme liului economic şi social al nicicînd după anii ’30 ni dat ziarului francez „Le Ma- Blanco, membru al Partidu
mare, lansată solemn în lor nucleare. în cadrul u- O.N.U. (ECOSOC), Javier velul şomajului nu a fost tin", îngrijorarea în legătu lui Revoluţionar Dominican,
ziua deschiderii sesiunii nei prime reuniuni a comi Perez de Cuellar, secretar atît de ridicat. Pe fondul ră cu intenţiile Israelului cu de guvernămint, a fost de
speciale. tetului pregătitor al confe general al Naţiunilor Uni acestei situaţii, în schimb, privire la regiunea de sud clarat oficial preşedinte a
'-le aşteaptă ca vineri, se rinţei, care s-a desfăşurat te, .şi-a exprimat îngrijora în actuala perioadă sum a Libanului. El a menţionat Ies al Republicii Dominica
siunea specială a Adunării miercuri la Tokio, partici rea în legătură cu actuale bră de stagnare economi că oameni de afaceri is- ne, transmit agenţiile inter
Generale să se încheie, ur- panţii au hotărit să activi le tendinţe din economia raelieni invadează regiunea, naţionale de presă.
mînd ea la finele ei să cu zeze mişcarea antirăzboini mondială. încetinirea dez că, industria militară în încearcă să deschidă bănci 03 TEL AVIV. - Generalul
noaştem şi modalităţile că de masă în toate oraşele voltării economice — a a- floreşte. în Saida, guvernatorii mili israelian Yohanan Gur, şe
prin care vor avea loc în ţării, să organizeze semina în opinia secretarului ge tari sînt înlocuiţi cu admi ful Intendenţei din Statul
viitor, in cadrul Naţiunilor re şi mitinguri în vederea rătat vorbitorul — are în neral al O.N.U., pentru rea nistratori civili israelieni — Major al Israelului, a pre
Unite, dezbaterile vizînd extinderii luptei pentru prezent cel mai profund şi toate acestea indicînd că, zentat un raport în faţa co
întregul ansamblu de pro preîntâmpinarea unei ca mai amplu caracter din în lizarea cu succes a sarci în viziunea autorităţilor is misiei parlamentare pentru
bleme referitoare la opri- tastrofe nucleare. nilor celui de-al treilea de raeliene, ocupaţia nu este apărare şi afacerile externe,
treaga perioadă postbelică,
ceniu al dezvoltării sînt ne doar temporară. în care îşi exprimă părerea
în
repercutmdu-se
princi
Apelul adresat de Leonid Brejnev pal asupra lumii subdezvol cesare sporirea investiţiilor, 53 CAIRO. - Primul mi că armata israeliană va tre
bui să se organizeze in ve
Ini RonaUl Reagan tate. Ultimii ani — a spus ridicarea nivelului profesio nistru şi ministrul olandez derea unei şederi de mai
nal şi de pregătire, însă
al afacerilor externe, An-
vorbitorul — sînt deosebit
nătoşirea finanţelor, lupta dreas van Agt, şi-a încheiat multe luni în Liban - rela
de grei pentru ţările în. tează agenţia France Pres-
MOSCOVA 8 (Agerpres). lui Sovietului Suprem al împotriva politicii protec- vizita oficială efectuată în
— In legătură cu agrava U. R, S. S.,. Leonid Brej- curs de dezvoltare, majo Egipt, anunţă agenţia MEN. se.
rea serioasă a situaţiei din nev, a adresat preşedinte ritatea dintre acestea fiind ţioniste în comerţul mon în cadrul convorbirilor pur
Liban, îndeosebi din Bei lui S.U.A., Ronald Reagan, confruntate cu un accen dial, acordarea unui mai tate cu preşedintele Hosni
rut, preşedintele Prezidiu- 'apelul de a întreprinde tot tuat deficit al balanţei de mare ajutor tehnologic ţă Mubarak, cu alte oficialităţi
plăţi. Pentru prima oară rilor în curs de dezvoltare ale ţării-gazdă au fost exa
din anii ’50, venitul real şi sporirea resurselor ener minate ultimele evoluţii ale
II Mundial 82 pe locuitor a scăzut în ţă- getice. — O — O—O — 9 —. 9 t» — s? — © — -j
#
®_W — ©_® —
ani. în care intră şi viitorul
campionat mondial, din Colum Companiile transnaţionale — o nouă formă de colonialism
bia.
★ O realitate tragică a zi ta adîncindu-se şi decala
lelor noastre o constituie „întreprinderile transnaţionale încearcă să-.şi spo jul dintre bogaţi şi săraci.
Intr-un articol transmis co faptul că circa două treimi rească profiturile în dauna suveranităţii şi intereselor
tidianul „Jornal dos Brasil", din populaţia Terrei tră în condiţiile în care so
fostul internaţional brazilian naţionale ale popoarelor, ceea ce provoacă puternice cietăţile transnaţionale con
Pele a asemănat sunetul tam ieşte în ţări în .curs de dez manifestări de opoziţie, chiar în ţările capitaliste dez stituie o realitate a zilelor
burinei unui suporter brazi voltare, separate de state voltate, faţă de politica şi acţiunile societăţilor supra-
lian cu un marş funebru după le industrializate prin de naţionale, ale marilor monopoluri internaţionale". noastre, relaţiile dintre a-
moartea visurilor braziliene în cestea şi statele naţionale
campionatul mondial din Spa calaje ce se accentuează, în NICOLAE CEAUŞESCU în care fac investiţii de ca
nia. loc să se diminueze. Starea pital, cu care stabilesc ra
de înapoiere economică a porturi de colaborare sînt
■k multor state este rezultatul alte Ginci companii trans un coeficient de import un fenomen normal, dar
nemijlocit al politicii im
Ziarele braziliene relatează naţionale controlează 80 la mult mai mare decît între numai dacă aceste relaţii
despre drama unui suporter perialiste, colonialiste şi sulă din producţia mondia prinderile naţionale autoh se încadrează în procesul
CALEIDOSCOP al formaţiei braziliene oare s-a neocolonialiste de domina lă de aluminiu „Internatio tone. Mai mult, coeficien de edificare a unei noi
sinucis în nordul Braziliei. In ţie şi asuprire a popoare nal Zinc". — circa 60 la su tul de export ai filialelor ordini economice interna
MADRID 8 (Agerpres). — In spitalele din întreaga ţară au lor, de jefuire a bogăţiilor
contrast cu restul presei bra fost internate sute de persoa tă din producţia şi comer este de multe ori mai mic ţionale şi corespund cerin
ziliene, cotidianul de specia ne, care în timpul meciului naţionale. ţul de molibden. Alte şapte decît cel al întreprinderi ţelor acesteia. Ţinînd sea
litate „Jornal dos Sportes" Brazilia — Italia şi după aceea O piedică majoră in ca companii transnaţionale au lor naţionale. ma de rolul pe care trans
priveşte mult mai calm şi mai au suferit atacuri de cord. Doi lea emancipării economice naţionalele îl joacă pe pla
realist situaţia creată de eli pacienţi au decedat. monopolizat 30 la sută din Toate acestea duc la o
minarea echipei braziliene, no- a „lumii a treia" o repre producţia mondială de cu realitate tristă şi anume: nul cercetării şi dezvoltării
tînd intre altele: „Nu trebuie * zintă, desigur, vechea po pru. în timp ce în perioada producţiei şi comerţului in
să exagerăm consecinţele aces litică a dictatului economic ternaţional, de resursele lor
tui insucces. $i alte echipe au Ziariştii acreditaţi la cam care, prin companiile trans Această puternică im 1979—1977 fluxul de inves
fost invinse. Nu este vorba de pionatul mondial au organizat plantare a transnaţionale tiţii directe în ţările în însemnate de investiţii şi
o catastrofă naţională, cu atît la o discotecă din Barcelona naţionale, a îmbrăcat o lor constituie o frînă seri curs de dezvoltare a fost de tehnicile moderne de
mai mult cu cit echipa Brazi sărbătorirea hosteselor din a- nouă haină. Dar din solul gestiune şi distribuţie pe
liei la acest campionat mon cest oraş, aducîndu-le mulţu şi subsolul ţărilor în curs oasă în dezvoltarea econo de 35 miliarde dolari, ve care le utilizează, coopera
dial a arătat multe lucruri bu miri pentru modul exemplar miilor naţionale ale multor niturile ţărilor dezvolţate
ne, ţncintînd spectatorii care în care şi-au îndeplinit pînă de dezvoltare se extrag state ale „lumii a treia", o realizate din aceste inves rea şi colaborarea cu aces
deseori au răsplătit-o cu a- acum rolul dc gazde. mari cantităţi de materii te mari întreprinderi pot fi
plauze pentru jocul prestat". prime — 84 la sută din încălcare flagrantă a suve tiţii s-au ridicat la 83 mi transformate în avantaje
★ producţia mondială de co ranităţii şi independenţei liarde dolari. Investiţiile economice substanţiale pen
* balt; 83 la sută din cea de lor naţionale. străine directe de capital tru ţările în curs de dez
După cum s-a anunţat, ar mangan; 64 la sută din cea Implantarea unor filiale implică deci un transfer
Fostul antrenor al echipei bitrul finalei va fi desemnat net de resurse dinspre ţă voltare partenere, dar cu
Ipswich Tom, Bobby Robson, vineri şi, potrivit presei spa de bauxită; 48 la sută din ale transnaţionalelor în in condiţia ca activitatea com
a fost numit în funcţia de di niole, dintre „cavalerii fluieru cea de cupru; 40 la sută dustria prelucrătoare a ţă rile în curs de dezvoltare paniilor să fie controlată,
rector tehnic al echipei repre lui" ce au oficiat la campio din cea de minereu de fier; rilor în curs de dezvoltare spre ţările dezvoltate, • cu
zentative a Angliei in locul natul mondial cel mai bine are o influenţă dăunătoa prin acorduri şi contracte
lui Iîon Greenwood, al cărui cotat este olandezul Corver, 36 la sută din cea de fos toate consecinţele Ce' de foarte clar elaborate, care
contract a expirat..tachiar in dar cum acesta a condus una faţi. Cei mai mari benefi re asupra balanţelor de curg de aici pentru .posi .să respecte întru totul in
ziua cînd formaţia engleză era din semifinale, .şansele sale s-au ciari ai acestor resurse sînt plăţi ale acelor ţări, deter bilităţile de- dezvoltare ale dependenţa şi suveranita
eliminată din campionatul diminuat, crescînd în schimb
mondial. \ companiile transnaţionale. minând o adevărată hemo ţărilor rămase în urmă, tea . naţională a statelor, sa
cele ale brazilianului Coelho,
Robson va conduce echipa mai ales că Brazilia a fost e- Corporaţiile „Amex“, „A- ragie de fonduri spre ţările posibilităţi care sînt'puter fie echitabile, reciproc' a-
Angliei pe o perioadă de 5 liminată din competiţie. serko", „Bankar Hilo“ şi bogate, întrucît filialele au nic îngustate, în felul aces varrtajoase.
COLEGIUL DE REDACflE : Sabin Cerbu, Ion Ciocîei, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Eleno Liciu, Gheorghe Pave! (redactor şef adjunct), VaSiîe Pâţan, Nicolae Tîrcob
Preţul abonamentelor i lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA s 2 700 Deva, str Dr Petru Groza, nr 35 in
78 lei; anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
Telefoane : 11275, 11585, 12157 Telex! 72288. Abonamentele se fao la oficiile poştale, factorii poştali şl dlfuzorll voluntari •o
o
TIPARUL i Tipografia Deva, str 23 August, nr. 257
din întreprinderi şi instituţii. «J