Page 29 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 29
,v-
C O M U N I C A T
PRODUSE
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITi-VA! SUPLIMENTARE
LA EXPORT în baza prevederilor De industriale, în valoare to
cretului Consiliului de Stat tală de 870 milioane le'.
Colectivele de oameni nr. 250/1982, in cursul tri Suma reducerilor de pre
ai muncii hunedoreni ca mestrului 1(1 1982, se vor ţuri la aceste produse re
re realizează produse pen efectua reduceri de preţuri prezintă peste 240 mili -ane
tru export au acţionat cu la’ unele confecţii (costume, lei, la caro se adaugă re
JHU W ’W' Jk ® JBBU W” abnegaţie şi responsabili ducerile efectuate in tri
tate de la începutul anu saeouri, pantaloni, rochii şi mestrul II a.c., însumînd
S O C I A L I S M U L rile de plan la acest im bărbaţi şi pentru adulţi şi duceri de preţuri popu
alte. articole pentru femei,
lui, depăşindu-şi prevede
270 milioane lei.
tricotaje
copii),
Ca. urmare a acestor re
jachete,
rochii,
(pulovere,
portant indicator econo
pantaloni
laţia va economisi ia cum
mic. Ei au livrat supli
copii), unele sortimente de
părarea mărfurilor din co
mentar beneficiarilor ex
mm terni produse în valoare încălţăminte din înlocuitori, merţ suina totală ch 510
precum şi la alte bunuri
milioane lei.
de aproape 38 milioane
lei. Cele mai însemnate
'm m m m m m â m m m m m m m m depăşiri de plan Ia export
au obţinut colectivele de
la Combinatul siderurgic.
Hunedoara, întreprinde
Anul XXXIV, nr. 7 672 SiMBĂTA, 10 IULIE 1982 4 pagini - 50 bani rea de lianţi Deva, Între
prinderea chimică Orăş-
tie. Inspectoratul silvic
LA ZI ÎN A G R I C U L T U R A Deva.
Şi luna iulie a debutat
promiţător în privinţa
realizării planului la ex
port, oamenii muncii hu
Acţiuni energice, mobilizarea FORAJELE ~ smm nedoreni fiind liotărîţi să
neInt-Irziat, fără înregistreze noi succese în
acest domeniu, să livreze
tuturor forţelor la efiberarea PIERDERI partenerilor externi pro
dusele î.n termenele sta
terenului, executarea :La Complexul intere oo- bilite şi la înalt nivel teh
nic şi de calitate.
peratist. Valdei s-au recol I
arăturilor şi semănatul tat şi însilozat 400 tone 1(1 000 TONE DE COCS !
din culturile de masă ver
PESTE PLAN
de. Pe. asemenea, s-a ter i
liotărîţi să-şi îndepii- |
culturilor duble minat cositul mecanic, iar nească ritmic sarcinile de j
acum se lucrează la strân
sul fânului. La C.A.P. Ro- plan la producţia fizică, j
între seceriş, strînge.rea tare, nu se lucrează în mos s-a încheiat recoltarea sortimentală, corsarii din \
şi depozitarea paielor, efec schimburi prelungite şi de şi baloţarea furajelor de pe Hunedoara şi Călan au j
pus accentul pe organiza- ‘
tuarea arăturilor, pregăti noapte şi nu s-a organizat întreaga suprafaţă de 40
rea terenului şi semănatul — acolo unde este posibil ha. Lucerna a fost cosită, rea mai bună a produc- j
— schimbul al doilea. Aşa strînsă şi pusă pe prepe- ţiei şi a muncii, folosirea ,
culturilor duble s-a creat leci. Acum se continuă raţională a utilajelor şi
un mare decalaj care tre se face că în C.A.P. din transportul folosind u-se instalaţiilor din dotare şi
buie eliminat fără Întârzie cele aproape 2 400 ha teren două tractoare cu remorci a timpului efectiv de lu Mina lirica»!, in camera «le montaj a sectorului Ii, se
eliberat s-au arat doar ceva as-vniileazii caia de a 4?.-a secţie a marelui complex, o ade
re printr-D bună organiza mai mult de 1 700 ha si şi atelajele cooperativei. în cru, livrînd furnalelor văr a 1 & uzină subterană —, condusă cu dibăcie dc harnicul
re a muncii, folosirea ra s-au semănat culturi dubit; grijitorii de la ferma zoo cantităţi sporite de cocs brigadier Ilie Amorăriţei. Foto: I. LICIU
ţională a mijloacelor meca tehnică. după terminarea metalurgic. De la începu
pe o suprafaţă de numai
nice şi mobilizarea tuturor 1 500 ha. O slare de lucruri mulsului, fac zilnic 4—5 tul anului ei au reuşit să
forţelor satelor. şi mai necorespunzătoare transporturi cu atelajele. elaboreze peste sarcinile t „ 4 n e m ia “ d e c a lo r ii m a i
de plan Iu zi mai mult i
Vasile
sînt
Suprafeţe mai mari de este în întreprinderile agri Aceştia Petru Buftea, Chin- de 10 000 tone de cocs !
Petru
driş.
teren neeliberate de paie cole do stat, unde s-au eli Mihăilean, Vasile,Buftea şi metalurgic. In prim-ph- !
sînt în consiliile unice a- berat de paie doar 700 ha, alţii. Ion Tirăneseu şi loan nul hărniciei şi ai depăşi- j d ijm u îe ş t e c a lit a t e a c ă r b u n e lu i
groindustriaie Deva, Siine- s-au pregătit 580 ha şi Cristea fac transporturi eu rilor «le plan se situează
ria, Călan, lila, Orăştie, s-au semănat culturi duble remorcile. Pină acum s-a corsarii din Hunedoara, în ultima perioadă de — Iată deci, unde tre
Geoagiu .şi Toteşti. Ca ur pe 405 ha. adus şi depozitat în fînare dar trebuie relevat şi timp s-a mai îmbunătăţit buie căutate cele două
mare, arăturile bat pasul lată cum se prezenta si- 50 tone fin baloţi. Şi la faptul că ia meseria din calitatea cărbunelui de la puncte. Mai concret, ce re
pe loc, nefiind asigurat C.A.P. Romoşel, A.urel Şte- Călan se fac zi «le zi paşi mina Petrila. Mai precis, a percusiuni au asupra pro
front de lucru pentru trac N. 8ADIU in îmbunătăţirea activi scăzut conţinutul de cenu ducţiei aceste acţiuni 7
toare. în acelaşi timp nu N. ZAMFIR tăţii şi depăşirea preve şă. în lunile mai şi iunie, — Diminuarea conţinu
sînt folosite la întreaga ca derilor de plan. datorită măsurilor luate, tului de cenuşă • rezultă si
pacitate tractoarele din do (Continuare în pag a 2-a) (Continuare in pag a 2-a) î conţinutul de cenuşă a a- din faptul că eliminăm, în
juns (în medie) ia 39 la medie. intr-o lună. oiţe
sută. Cu două puncte mai
r puţin faţă de primul tri 2 500 pînă la 3 000 de ya-
şase ani de la intrarea in T mestru. Care au fost ele gonete cu steril numai
1 7 ANI DE LA CONGRESUL AL producţie a unităţii, aici ^ mentele ce au acţionat a- prin ciaubare. în subter.nn
AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN s-au cristalizat deja valori- l supra creşterii puterii ca nu se mai cheltuieşte nici
un fel de energie, nici un
le, s-a format un colectiv l
puternic, care a demon- l lorice a cărbunelui ? Ingi fel de efort pentru scoate
nerul şef al unităţii, tova
strat prin rezultatele obţi- | răşul Grigore Grăjdan, ni rea la suprafaţă a 1 500 mc
nule, mai cu seamă in a- i le-a prezentat succint: de piatră. .
cest an, că este capabil să — Măsurile au vizat în — Cu toate acestea nu
realizeze ritmic şi să-şi de- ş principal îmbunătăţirea o- v-aţi încadrat în conţinu
Valori noi în cetatea otelului păşească sarcinile de plan, t peraţiei do daubare. Ast două de puncte. Cele două
exact
cenuşă
tul
cu
să execute produse de caii- l
tate, care să ducă faima l fel, acum la claubaj avem puncte ce penalizare a-
posturi
patru
pe
schimb.
Una din direcţiile funda general, tovarăşul Nicolae la construirea şi punerea in mărcii ,,Corvin" in întreaga l In subteran, în stratul V, .trag ?
mentale stabilite la Con Ceauşescu. Intr-adevăr, da funcţie - la indicaţia ex (ară. I s-a trecut la alegerea inte
gresul al IX-lea al partidu că uriaşul combinat side presă şi din iniţiativa se Dar să punctăm cîtevo > grală a şistului vizibi) şi DORiN CORPADE
lui — vizind nemijlocit creş rurgic sau întreprinderea cretarului general al parti momente mai semnificative ţ depozitarea lui pe poditu-
terea nivelului de trai ma de construcţii siderurgice dului, tovarăşul Nicolae din evoluţia acestui tinăr t ră în abataje, (Confinuore i» oap o a)
7
terial şi spiritual al tuturor atrăgeau şi asigurau inte Ceauşescu — a celor două colectiv ' (in ambele sensuri, ]
cetăţenilor României socia grarea in producţie a for moderne întreprinderi de întrucit media de virstă a ţ
liste — a losi amplasarea ţei de muncă masculine şi industrie uşoară din Hune lucrătorilor este sub 25 ani), ţ ÎN UNITĂŢILE DE LEGUME Şl FRUCTE
raţională şi dezvoltarea ar a unei părţi din cea femi doara — fabrica de incăl- In decembrie 1976, la pu- i
monioasă a forţelor de pro nină, totuşi, cele mai multe ţâminte şi cea de tricotaje. nerea în funcţiune a labri- ţ DIN MUNICIPIUL DEVA
ducţie pe întreg teritoriul dintre soţiile şi fiicele side- Ele sînt o elocventă expre cii, exista o linie de pro- \
ţării, prin construirea in rurgiştilor şi constructorilor sie a grijii permanente pe ducţie şi 400 de lucrători, (
fiecare din judeţele patriei hunedoreni erau obligate care-partidul nostru, secre cei mai mulţi necalilicaţi, 1 Sîrst necesare măsuri ferme
a noi obiective economice. să stea acasă — in muni tarul său general o poartă care au raportat la inche- ?
Fabrica de încălţăminte cipiu neexistind nici o uni 'oameniloi muncii, familiilor ierea anului fabricarea a ţ pentru curmarea u n o r abateri,
Hunedoara - prima unita tate mai puternică din ra acestora. 1000 de perechi de incâlţă- i
te de industrie uşoară din mura industriei. uşoare ca Iar dacă am ales pentru minte, in _ trei modele, in f
puternica citadelă a side pabilă să absoarbă această reportajul nostru de astăzi anul următor s-au produs ţ pentru desfăşurarea unui
rurgiei româneşti - repre forţă de muncă disponibilă colectivul de la încălţămin 390 000 perechi incălţămin- i
zintă unul din sutele de - sau, in cel mai bun caz, te o facem pentru că aces te in 30 de modele, valoa- ) comerţ civilizat!
exemple vii ale traducerii să facă naveta spre alte ta s-a confruntat de la pri rea producţiei marfă fiind ţ
lerme in viaţă a acestei localităţi din judeţ. Tocmai mii paşi cu unele greutăţi ţ Un colectiv al Inspectoratu ponsabili Maria Cudar, Mn -
înţelepte- şi umanitare poli necesitatea imperioasă o pe care vecinii de la trico MIRCEA LEPĂDATU ţ lui comercial de stat a orga gareta Şerban şi, respectiv,
tici economice a partidului ocupării forţei de muncă taje nu le-au avut. O fa nizat în zilele de 6 şi 7 iulie Maria Toma), se vindeau, in
nostru, a secretarului său feminine disponibile a dus cem pentru că astăzi, la (Continuate in pag. a 2-a) | a.c., un control la majorita ziua controlului, cartofi tim
tea unităţilor de desfacere a purii care nu se inccidrou în
legumelor şi fructelor din STAS la calitatea I şi la un
municipiul Deva. Cu excep preţ neconform listei. Ase
ţia citorva unităţi (nr. 1 şi 15 menea practici mai pot fi in*
ÎN ZIARUL PE AZI: ale C.L.F. — responsabili Ma tilnite şi la alte unităţi. Vuia
rin Potop şi Dumitru Roşu —, o poartă în primul rînd lu
® Legumicultorii din nr. 1 ol' I.A.S. — responsabil crătorii unităţilor do desface
lunca Grisului Alb Ecaterina Popa, unde colec re, care nu acordă atenţia
tivul de control a constatat cuvenită sortării produselor,
® Debut editorial
o bună aprovizionare cu le in plus, o parte din cartofi
o De la o zi Ia alta gume proaspete şi spălate, erau depreciaţi. S-a consta
ordine, curăţenie şi o servire tat, de asemenea, că la ma
0 Sfatul medicului. Ro atentă, în toate celelalte u- gazinul nr. 16, varza timpu
lul alimentaţiei raţio nităţi controlate s-au întilnit rie se vindea la preţul ele
nale în menţinerea numeroase abateri de la re calitatea I, deşi peste 30 la
sănătăţii şi prevenirea gulile de comerţ, in rîndurile sută din căpăţini aveau greu
îmbolnăvirilor ce urmează redăm doar ci- tatea sub 300 g (!) şi erau
teva din aceste constatări : ofilite.
o Fapte din instanţă. La magazinele nr. 6, 12 şi
16 din cartierul Bejan (res (Continuare in pag. a 3-a}