Page 30 - Drumul_socialismului_1982_07

naq 2 DRUMUL SOCIALI

Preocupări intense pentru reducerea 1

consumului de metal Legumicultorii din Lunca Crişului Mb
La Brad, in zona munţi­ ceului, participă activ, prin rasului. Legumicultorii din
lor Apuseni, legumicultura rotaţie, şi la întreţinerea cui echipa permanentă — Ma­ Vt.oo
— în expunerea la ple­ noastră, mai avem rezerve. schimbatul conductelor de 11,05
nara lărgită de la C.C. al — .Ce s-a întreprins pe oxigen, carbid ş.az Primul nu avea tradiţie, ea ne- turilor. lată cum r 'a ca na Nistora, Voichiţa Ciocan, 1
P.C.R. din 1—2 iunie a.C., linia reducerii consumuri­ furtun a fost pozat în 1979 fiind decit o ocupaţie spo­ litote a muncii in agricul Maria Pascu, Marioara No- 1 I
secretarul general al parti­ lor, îndeosebi la materia­ si „merge“ şi în prezent, radică a unor locuitori din tură işi găseşte aici expre jac, Mariana Birău, Ileana 11,25 1
dului, tovarăşul Nicolae lele frecvent utilizate în în toată instalaţia avem în aceste locuri. Trecerea la sie, reflectată in dragostea Achim şi ceilalţi, precum şi 7
Ceauşescu, sublinia că a- fiuxul de producţie ? funcţiune la această oră aplicarea principiilor auto- pentru sporirea rodnicie mecanizatorii Vasile Meltiş 12,10 1 1
veiîF datoria patriotică de — Am redus cu mult peste 1 500 ml de furtun. conducerii şi autoaprovizio- pămintului. Împletind expe şi Constantin Ciobanu — 13.30 I
a munci mai bine, de a fi consumurile de metal. Este Este adevărat, e mai nării teritoriale a impus rienfa in muncă cu pasiu sint zi de zi la datorie şi r
18,35 f
mai harnici şi mai gospo­ vorba despre conductele scump decît metalul, dar crearea şi dezvoltarea unei nea pentru nou şi cu ştiin muncesc cu sirg la întreţi­ 18,50 1
dari, că este necesar să ne folosite la transportul tul­ avantajele folosirii lui sînt baze proprii de aprovizio­ ţa, oamenii acestor locur nerea culturilor, la recolta­ 19,00 1
sporim răspunderea şi au­ burelii. Din cauza eroziunii dovedite sub toate aspec­ nare a oraşului cu legume tind să facă pentru ei ş rea şi livrarea produselor. S
toexigenţă în producţie — foarte mari, nici o conduc­ tele. şi zarzavaturi. Aşa a luat generaţiile viitoare o tradi Ferma legumicolă a 19.30 7
ne spune inginerul Horia tă nu rezista mai mult de — Ce alte preocupări fiinţă, in urmă cu ciţiva ani, ţie şi pentru legumicultură C.A.P. Brad -astăzi o uni­ 20,15 U
20.30 F
grădina legumicolă a C.A.P.
cele străvechi
alături de
Sîrbu, şeful coordonator al 10—15 zile. Se consumau mai aveţi ? Brad care şi-a mărit su­ ale mineritului, olăritului, tate model de gospodărire ti
E
secţiei „Flotaţie", din ca­ anual cantităţi apreciabile — Tot p e n t r u reduce­ prafaţa şi a ajuns acum la păstoritului şi artei prelu­ şi folosire raţională, efi­ 21.20 îi
drul Exploatării miniere de conducte, mai ales cu rea consumului de metal 40 ha. Anul acesta — crării lemnului. cientă a pămintului — işi II
Deva. în spiritul acestor diametrul între 100—200 ne-am pus la punct o me­ cu sprijinul direct al comi­ - Pămintul a rodit şi aduce o contribuţie impor­ 22.20 T
cerinţe ne-am reanalizat mm. Deci, trebuia găsită o todă originală, la îndemî- tetului orăşenesc de partid rodeşte — spunea M/rcea 22.30 li
na oricui : betonarea fun­ tantă la autoaprovizionarea S(
munca, constatînd că avem soluţie de protecţie a ţe­ şi al consiliului popular - Oprişa, preşedinte şi ingi­ teritorială a oraşului. O
posibilităţi insuficient va­ vilor. Şi am găsrt-o. în lo­ dului cuvelor de celule. a lost construită şi dată in ner şef al cooperativei —
lorificate, că putem acţio­ cul lor am început să fo­ Simplu şi eficient. De pa­ exploatare o seră cu o su­ numai şi numai prin mun­ dovadă grăitoare o consti­
na mai îndeaproape pentru losim furtunuri armate, de tru ani nu mai avem pro­ prafaţă de o jumătate de ca oamenilor, a acelora tuie in această privinţă
sporirea eficienţei activită­ diferite mărimi, în funcţie bleme cu celulele, iar con­ hectar şi s-a trecut la cul­ care il iubesc şi il mun­ cantităţile de legume şi
ţii noastre. în primul rîjid de necesităţi, care se com­ sumul de metal s-a redus tivarea legumelor in spaţii cesc cu pasiune, cu dărui­ zarzavaturi puse pină acum
ne preocupă creşterea ran­ portă excepţional. în totalitate. Colectivul protejate prin construcţia şi re deplină. la 'dispoziţia populaţiei şi BUCI
nostru de preparatori, lă­ dioprog
damentelor de extracţie a — Furtunurile de pom­ cătuşi şi electricieni se darea in funcţiune a 4 ha Ferma legumicolă de azi, anume : 120 tone legume. La ord:
tură. E
metalelor din minereui'ile pieri au căpătat, la „Flota- străduieşte însă în conti­ de solarii, La construcţia şi cu culturile sale din cimp In ultimele două săptăminl tă; 7,01
prelucrate, capitol la care ţia“ din Deva, altă între­ nuare să găsească noi căi amenajarea serei şi solarii- şi cele din seră şi solarii, s-au livrat 27 tone varză Revista
am făcut în ultima perioa­ buinţare. Ce avantaje de­ de reducere a consumurilor lor şi-au adus contribuţia iţi incintă ochiul. Tot ce s-a timpurie, 23 tone cartofi melodii
dă progrese însemnate, dar curg de aici ? de metal, dar şi de reactivi muncitori de la /.M. Barza, făcut aici este rodul hăr­ timpurii, 6 tone gulioare, ştiri ;
la Dări
în atenţia preparatorilor se — Multiple. Economii de şi energie electrică, să de­ U.U.M.R. Crişcior, E.C.G.L. niciei oamenilor, al muncii 1 500 l<g căpşuni, precum de ştiri
situează şi încadrarea în metal, numai în acest an monstrăm că sîntem ade­ şi alte unităţi care, im- neobosite pentru 'îngrijirea şi însemnate cantităţi de rară ra
consumurile de materiale, de circa 26 de tone, de văraţi gospodari. preună cu lucrătorii de la şi întreţinerea culturilor, al verdeţuri — salată, pătrun­ lc de
„Doina
combustibili, energie elec­ muncitori care nu mai sint secţiile de umbrele şi tim- preocupării şefului de fer­ şani şi
trică, unde, după părerea toată ziua o c u p a ţ i o u L. BRAICA plărie, din unităţile co­ mă, ing. Petru Bolcu. Sini jel, morcovi —, iar acum s-a S&Vli IVI
11
merciale, cetăţeni din aso­ eforturi măsurabile prin trecut la recoltarea şi + -. de ştiri
ciaţiile de locatari, elevii producţiile obţinute şi puse vrarea de roşii şi ardei grai intr-un
şcolilor generale şi ai li­ la dispoziţia locuitorilor o- din sera şi solari. blicitate
ştiri; 11
Calitatea cărbunelui 12,35 Dii
lui; 12,4
dio-TV.
15.00 P
Buletin
(Urmare din pag. 1) calorică a mixtelor şi şla- toate că la secţia Petrila •cert de
mului de cărbune livrate se obţin cele mai bune Tineri i
— Este foarte adevărat. energeticienilor de către mixte din Valea Jiului, u- popular;
ştiri; 17
Din această cauză nu se întreprinderea de prepara­ nitatea încadrîndu-se lună cînteculi
regăsesc în producţia noas­ re a cărbunelui Petroşani de lună în puterile calori­ ră; 18,0(
tră circa 4 500 tone de căr­ abia dacă a fost de 3094 ce prevăzute, preparatorii La suge
tră...;
2
bune. Mai mult cu 600 to­ Kcal/kg în loc de 2 150 nu se împacă cu gîndul că 22,30 In
ne decit producţia unei zile Kcal/kg. în munca lor mai apar ob­ 23.00 Bul
de muncă în întreprinde­ La una din secţiile în­ stacole — piatra şi apa — 0,00 .Von
re. treprinderii de preparare, care influenţează în mod
— O zi lucrată în van ! la Petrila — unitate ce negativ realizările.
p, mtru ca pe viitor să nu primeşte cărbune de la , Aşadar, este de datoria
se mai repete o ase menea mina din localitate — a- minerilor să furnizeze pre­ IC 8
si!.uaţie, unde se ina t poa- flăm şi alte amănunte în paratorilor un cărbune în
te acţiona în întrepr indere legătură cu calitatea căr­ conformitate cu normele DEVA
in vederea reducerii cenu- bunelui. Li se impută mi­ de livrare. Este şi în a- mai clcp
şi! din cărbune ? nerilor şi faptul că, mai vantajul energeticienilor, pentru i
nou, cărbunele are o umi­ mai ales acum cînd se pu­ NE DO Al
— Trebuie să fim mult nă de
m ai exigenţi în pi rivinţa ditate ridicată. în loc de ne un accent deosebit pe Ferma legumicolă a C.A.P. Brad. Lucrătoarele de la Non ste
re spectării tehnologii lor de 7,8—8 la sută, aceasta ajun­ creşterea producţiei de e- xecută întreţinerea culturilor de vinete în solarii. Cooperativa ..Moţul" Brad Emigram
Foto: VIKGIL ONOIU
lucru în abataje, pe fluxul ge la 10 şi chiar 11 la su­ nergie electrică. idee (Co
TROŞAN
centralizat de benzi. Să e- tă. în .aceste condiţii, uti­ — 9 — e _ lui II (l
lajele din preparaţie, pro­ — • — «9 — — » — w — ® — a — ® — « — — o — mlntirilo
vi tăm transportul pietrei iectate pentru materiale ca­ Noiembri
prin încărcarea separată a re... alunecă şi nu pentru Bronco
sterilului rezultat din lu­ cele care se prind ca o... L A Z I Î N A G B I C D L T U R Â VULCAN
crările de înaintări. tencuială (cărbune cu pă- ceafărul)
mor eoni
Evident, trebuie să se mînt si apă) se blochează, Semănatul culturilor duble Furajele — strrnse neîniîrziat, fără pierderi rul) ; Ar
îmbunătăţească în conti­ au un mers îngreunat. Se tul electi
IJRICANI
nuare calitatea cărbunelui îngreunează operaţiile de (Urmare din pag. 1) lor duble în C.A.P., pe (Urmate din pag 1) pozitat în finare aproape (Retezatu
şi aici, deoarece după şase recepţie, transport, sortare, consilii unice agroindus­ 100 tone de furaje si ac­ fan Lin
şie) ; OR
luni din acest an puterea depozitare şi preparare. Cu tuaţia însămînţării culturi- triale, la data de 9 iulie a.c. fan, Vasile Potinteu, Aurel ţiunea continuă. Important ghinionist
Consiliul Porumb Legume Cornea şi Petru Cozmoi de subliniat este faptul că cu libe
Plan Realiz. (ha) Plan Reaiiz. (ha) au recoltat şi însilozat cir­ aici, cu sprijinul primăriei GEOAGIl
Brad 3J5 6. 7 6 ca 250 tone furaje, dar lu­ şi al consiliului unic agro­ la 5 (<
HAŢEG:
TI AN8 DB LA COM0&£SUL AL. SSC-MEA •183 158 crarea a fost cam mult tă­ industrial s-a organizat în ci a) ; BR/
j AL PARTIDULtM COMltmST (ROMAN . Deva 35 17 CALAN :
Simeria 715 214 149 25 răgănată. Conducerea a- mai multe zile acţiuni dc K ram or i
Haţeg 740 92 87 cestei unităţi (preşedinte transport furaje după ora SIMERIA
Toteşti 575 95 67 Chirilă Popa) trebuie să 18, la care au participat iubire
manifeste mai multă grijă,
Căian 600 176 150 67 interes şi preocupare pen­ circa 100 de oameni care Cam pioni
în
Geoagiu
dar
locuiesc
23
265
Hunedoara
Valori noi în cetatea oţelului... Ilia 954 273 51 40 tru asigurarea furajelor. muncesc in întreprinderile
Orăştie 903 215 47 Tocmai de aceea se cere să din oraşe. Organizaţi, în i H t c
1 (Urmare din pag 1) bază al colectivului - ca i Geoagiu 570 166 se treacă la cositul fîneţe- formaţii, în care sînt in­
lor, lucrare care se tot a-
Viorica Frăţilă, Elena Vasi- l Cele mai mari rămîneri Se impune deci acţiuni şi mină pe motiv că nu s-au cluşi şi lucrătorii încadraţi
de 36,9 milioane lei. Pro­ le. Mina Robac, Elena Mo- ţ în urmă la însămînţarea le­ măsuri eficiente care să repartizat toate suprafeţele în unităţile din comună, a- Rezultat
ce.ştia Muncesc pînă după
ducţia anului 1981 a cres­ canu, Maria Stănculea, Ana 1 gumelor — după cum reie­ conducă la angajarea pu­ pe oameni ( !). La C.A.P. ora 21, adueîndu-şi contri­ iulie 1982
cut la 1,2 milioane pe­ llea, Elena Luca, Maria Mi- ) se din situaţie — se înre­ ternică a tuturor forţelor Pi.şchinţi trebuie grăbită buţia la slrînsul operativ Extr. I
rechi. intr-o gamă sortimen­ hăilă, Eugenia Spineanu, ' gistrează în consiliile unice şi mijloacelor din fiecare recoltarea trifoiului, pen­ şi depozitarea în bune con­ 10, 45, 46,
tală de peste 100 de mode­ Floarea Mânu, Clara Du- ) agroindustriale Simeria, Că­ consiliu unic agroindustrial tru a se trece şi la cositul diţii aMurăjelor. Extr. a
le, valoarea producţiei mar­ mitru, Virginia Istvan, Cos- i ian, Orăştie, Toteşti şi Ha­ şi unitate agricolă socialis­ fîneţelor naturale. La C.A.P. Aurel Vlaicu,-- cu 50, 42, 40,
fă fiind acum de 142 mi- ti că Grâdinaru, Atanase Vil­ ţeg. între cooperativele cu tă in vederea lichidării de­ Sint meritorii eforturile toate eforturile depuse de Fond tc
ii lioane lei. Firesc, deoarece cednu, Spiru Sabin şi Virgil o situaţie total necores­ calajului creat şi însămîn- şi strădaniile ce se depun mecanizatorii Iosif Păcu­ 1,208 579 lc
Pâdureanu. Cei mai mulţi ^
in acest an numărul per­ punzătoare se află cele din ţarea grabnică a culturilor la C. A. P. Geoagiu pen­ rar, Gheorghe Suciu, Ioan
^ 7 — m a a el r—. m ^ ■ i ev» y-. f i i i IO A r D —i y-f , ,i<A ei itn f* /V » 111 IO i m J I /8 f Iei, ropor
sonalului muncitor s-a ri- dintre ei sint nu’doar buni i duble pe toate suprafeţele tru strîngerea şi depo­ Ciolan la recoltarea, balo­
ţ dicat la 1 100 lucrători (din meseriaşi, ci şi comunişti j Tîmpa, Batiz, Simeria, U- stabilite pentru fiecare u- zitarea furajelor. Aşa cum tarea şi transportul fura­
I care 98 la sută sint femei), care se detaşează constant , nirea, Strei, Boşorod, Sîn- nitate agricolă de stat şi ne spunea şeful fermei jelor, adunatul şi transpor­
/ iar in funcţiune sint patru prin activitatea ce o desfă- tandrei, Orăştie şi altele. cooperatistă. zootehnice, Mircea Stănes- tul se desfăşoară în ritm
\ Unii tehnologice de produc şoară pe toate planurile cu, aici s-a terminat recol­ de melc. Aceasta deoarece
ţ ţie, plus o seamă de alte muncii politico-educative şi \ Mulţumiri pentru ajutorul acordat tarea la lolium şi lucerna nu a fost formată o echipă Pentru
ateliere şi sectoare — de organizatorice, contribuind ^ Conducerea fermei nr. 2 iectări miniere, Centrul de (30 ha), balotarea şi adu­ care să asigure încărcarea, Vreme ră
creaţie, mecanice, de ştan- din plin la omogenizarea a Asociaţiei horticole Deva calcul. Este de aşteptat o narea în căpiţe a finului descărcarea şi depozitarea temporar
te etc. - care contribuie colectivului, la creşterea va- * are numai cuvinte de lau­ contribuţie asemănătoare şi nebalotat. Acum se lucrea­ baloţilor. Se lucrează cu za, cind i?.
direct la buna desfăşurare lenţelor sale productive. ză intens la transport, fo- verse de )
descărcări
a procesului productiv.
( . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Deci, colectivul de la dă la adresa Conducerilor din partea colectivelor în­ losindu-se 11 atelaje şi şase cine se nimereşte. Aşa se va sufla n
face că cele două remorci
şi lucrătorilor de la unită­
transporturi
treprinderii
de
ţ Una dintre problemele cu Fabrica de încălţăminte Hu- ţile şi instituţiile din mu­ auto, Ţesătoriei de mătase, remorci. Aurel Beca, şofe­ cu care se transportă finul sificăr.i dc
clin noru-(
care se confrunta colectivul nedoara este astăzi mai \ nicipiul Deva, care partici­ Direcţiei judeţene de poştă rul cooperativei, Eugen Io- nu sînt folosite - din plin, ratura m
in primii ani de existenţă matur, mai omogen
\ .................................................................................... ca ori- ^ şi telecomunicaţii, între­ van, Cornel Moga, Gheor- ele staţionînd mult la în­ prinsă înt
era fluctuaţia mare a per­ cind. Oamenii şi-au dove­ pă la întreţinerea culturi­ prinderii comerciale de stat ghe Cherecheş, mecaniza­ cărcat şi descărcat. Consi­ iar cea m
lor de legume rădăcinoase
sonalului. Mulţi veneau, dit, in primul rind lor, că \ pe suprafeţele repartizate. pentru alimentaţie publică, tori, Iosif Oancea, Nicolae liul de conducere al C.A.P. 24 grade.
mulţi plecau. Totuşi, au fost pot produce ritmic, mai i Se detaşează îndeosebi întreprinderii comerciale de Buda, Ioan Şofron, Petru şi organizaţia de partid au La munt«
destui care au rămas, oa­ mult, mai bine. Sint hotă­ sprijinul acordat de lucră­ stat pentru mărfuri indus­ Popa, Ioan I. Şofron, Ioan datoria să se preocupe cu să, cu ceri
dea
averst
meni harnici, hotăriţi, se­ riţi să continue mersul pe torii de la Direcţia jude­ triale, care pînă acum nu Ardean, Gheorghe Culda, întreaga răspundere de or­ ţite de de
rioşi şi devotaţi întreprinde­ acest drum ascendent, am- i ţeană sanitară, întreprin­ şi-au îndeplinit îndatoririle Ioan Brînzei, Silvestru Ciz- ganizarea . judicioasă a Vîntul va
rii - care formează, de plificindu-şi an de an rea­ derea de reţele electrice, ce le revin şi angajamen­ maş, cooperatori din briga­ muncii în vederea strînge- ficări de f
fapt, şi astăzi nucleul de lizările. sud-est.. (TVi
Centrala minereurilor, In­ tele'ce şi le-au asumat în da a III-a Suseni, cu atela­ rii fără pierdere a tuturor viciu: A.
stitutul de cercetări şi pro­ acest domeniu.. jele, au transportat şi de­ resurselor de nutreţuri.