Page 32 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 32
faq 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nit. 7 672 SÎMBATA, 10 IULIE 1982
?
CASA DE CULTURĂ A MUNICIPIULUI
D E V A
Şedinţa de închidere a sesiunii va politicii anexioniste duse j A N U N Ţ Ă
speciale a Adunării Generale a susţii de Israel.
m OTTAWA. - Ministrul, Deschiderea în cadrul Universităţii cui- j
O.N.U., consacrată dezarmării canadian al afacerilor ex
gg SOFIA. - Todor Jivkov, terne, Mark MacGuigan, a tural-ştiinţifice a următoarelor cursuri şi cer
apreciat, într-o conferinţă i
NAŢIUNILE UNITE 9. Dezbaterile, care se vor secretar general al C.C. al de presă desfăşurată la Ot- i curi tehnico-aplicative, artistice, de creaţie şi
— Trimisul Agerpres, Nea- desfăşura şi în cursul nop P. C. Bulgar, preşedintele tawa, că restricţiile institui 0. de învăţare a limbilor străine :
gu Udroiu, transmite: La ţii, sînt concentrate asupra Consiliului de Stat al P..P. te de S.U.A. asupra livrări I
programului global de dez Bulgaria, l-a primit, la 9 iu lor de echipament pentru « ® stenodactilografie, secretariat, desen
sediul Naţiunilor Unite din lie, pe ministrul afacerilor
armare, principalul docu conducta de gaze Siberia - I
New York a începui vineri externe al R.D.G., Oskar Fi- tehnic, proiectanţi construcţii civile şi indus
ment aflat în atenţia se-' Europa occidentală consti *
după-amiază şedinţa de în scher, care intreprinde o tuie >,o violare inacceptabi triale, operatori maşini de facturat şi contabi
siunii speciale, şi a docu vizită oficială în Bulgaria.
chidere a sesiunii speciale mentului privind evaluarea Agenţia BTA informează că lă a suveranităţii canadie ! * lizat, mecanici auto, depanare radio-tv., croi
France Presse. El a precizat \
a Adunării Generale a înfăptuirii prevederilor pri au fost discutate probleme ne" - transmite agenţia torie, chitară, acordeon, vioară, taragot-saxa-
O.N.U.. consacrată dezar- mei sesiuni speciale dedica privind dezvoltarea relaţiilor că ţara sa a protestat în %
3 .ării. te dezarmării. bilaterale şi unele aspecte legătură cu aceasta pe lin I fon, balet copii, artă plastică, arta lemnului,
ale activităţii internaţionale, gă Departamentul de Stat % cosmetică, numismatică, turism, foto, cineclub,
Acţiuni în favoarea păcii de interes comun. al S.U.A. s 1, rusă, 1. franceză, 1. germană preşcolari,
£3 VIENA. - Cancelarur
şi dezarmării federal al Austriei, Bruno jul Anatoli Berezovoi-Valen- I •* 1. germană maturi, 1. engleză.
® MOSCOVA. - Echipa
Kreisky, l-a primit, la Viena,
BONN 9 (Agerpres). — lia, se subliniază că amnla- pe P.ichard Nixon, fost pre tin Lebedev şi-a încheiat, înscrierile se fac zilnic, începind cu data de
vineri, cea de-a opta săp- i
Peste 115 000 de persoane sarea de rachete — „Per- şedinte al S.U.A. Un purtă tămînă de activitate la bor 1 august, a.c., între orele 8—13 şi 17—20.
au participat la ediţia din shing-2“ şi „Cruiso" pe te tor de cuvint al guvernului dul complexului orbital de i Informaţii la telefon 16882.
acest an a tradiţional ului ritoriul R.F. Germania pu austriac, citat de agenţiile cercetări ştiinţifice „Saliut-
festival din bazinul Ruhr- ne în pericol pacea în Eu A.P.A. şi U.P.L, a declarat 7"-,.Soiuz T-5" - relatea i
nlui, care s-a desfăşurat ropa. că în timpul discuţiilor a ză agenţia TASS.
sub deviza „Pentru pace, fost evocată şi situaţia din activităţii desfăşurată vineri i
Cea mai mare parte a
Liban, inclusiv modalităţile
dezarmare şi destindere", ★ de soluţionare a problemei %
experimentelor I
în cadrul actualei ediţii, la bordul complexului a fost
BRUXELLES 9 (Ager palestiniene după încetarea consacrată
desfăşurată din iniţiativa pres). — Comitetul de luptă conflictului din zonă. Au tehnice. V
sindicatelor, au fost orga pentru pace, dezvoltare si fost examinate, de aseme I
nizate numeroase mitin libertate din Belgia, care nea, relaţiile Est-Vest, pro BŞ BOGOTA. - Costul •»
guri, demonstraţii, mese ro reuneşte un număr de pe bleme economice interna vieţii a sporit în Columbia,
tunde, spectacole de. teatru, ste 20 de organizaţii de ţionale, precum şi relaţiile în luna iunie, cu 2,23 la !
consacrate în principal pro mocratice din această ţară, dintre Austria şi S.U.A. sută - a anunţat Departa
blemelor actuale ale luptei mentul administrativ naţio 5
a dat publicităţii un pro n TEL AVIV. - Autorită nal de statistică al acestei
pentru pace, împotriva test împotriva pregătirilor ţile israeliene au destituit ţări, citat de agenţia Pren- a I
cursei înarmărilor şi am
de amplasare a unor noi vineri pe primarul palesti sa Latina. Cele mai însem * CIRCUL DE STAT BUCUREŞTI
plasării pe teritoriul R.F.G. rachete cu rază medie de nian al oraşului Gaza, Ra- nate creşteri le-au înregis
a noilor rachete nucleare shad Shawaa. Acesta este trat preţurile la alimente - I
acţiune în Belgia, relatează prezintă la DEVA, pînă la 11 iulie 1982,
americane cu rază medie agenţia TASS. cel de-al şaselea primar cu 2,86 la sută şi la îmbră «
de acţiune. palestinian din teritoriile o- căminte - cu 1,72 la sută. \ pe terenul de lingă cartodrom, spectacolul
Documentul aminteşte că cupate de Israel, Cisiorda *»
în octombrie 1981, un nu
★ nia şi Gaza, destituit de au E0 MADRID. — in luna I internaţional „FANTASTIC CIRC", cu artiştii
măr de 200 000 belgieni, ca torităţile israeliene deoare iunie, şomajul a afectat în %
BONN 9 (Agerpres). — re au participat la o uriaşă ce nu recunosc administra Spania 1 785 623 de persoa \ circurilor din BUCUREŞTI, BUDAPESTA,
Intr-o rezoluţie adoptată de demonstraţie la Bruxelles, ţia ocupantă şi nu cer în ne sau 13,85 la sută din % SOFIA, VARŞOVIA, zilnic de la orele 16 şi
cetarea grevei generale de
forţa de muncă a ţârii, a
organizaţia locală a Parti s-a pronunţat împotriva clarate de şase săptămîni, anunţat Ministerul Muncii' I
dului Social-Democrat din prezenţei rachetelor ameri 19,30; duminică de la orele 10 şi 16.
în semn de protest împotri de la Madrid.
oraşul Rheînberg, landul cane de croazieră pe teri i
■Rhenania de Nord-Westfa- toriul ţării. • Reţineţi din timp biletele la casele circului
şi cea din centrul municipiului, telefon 21809.
COMENTARII Prezent la semifinala dc la
şi Franţa, fostul căpitan al e-
MADRID 9 (Agerpres). — Ita El Nundîai ’82 Sevilla, dintre R.F. Germania
lia, in urma a doua goluri ale chlpei vest-germane, a decla
Iui Ruu.o Rossi în lava Polo rat despre această întîlnire : !
niei, şj R.F. Germania, după „Am asistat cu toţii la un ma * C.I.P.R. —BRAŞOV
lnsuportaoila probă a penal- amiază, la Barcelona, în faţa tuaţia după ce am fost con re meci, furnizat de' două e- î
tyurnor, tn lava unei formaţii unei formaţii a Poloniei care duşi cu 1—3. Intrarea in teren chipe care au dat totul. A fost FABRICA DE PRODUSE REFRACTARE
a Franţei, care a condus cu a acuzat lipsa lui Zbigniew a lui Rummonigge în timpul una dintre acele partide în
3— 1 la jumătatea prelungirilor, Bornele. Fotbaliştii italieni au prelungirilor s-a dovedit o lo care se poate întîmpla orice.
îşi vor disputa duminică sea putut în acest meci să-şi im vitură tactică excelentă, oare Păcat insă că astfel de întîl- B A R U *
ra, pe stadionul „Santiago Ber- pună organizarea tactică supe ne-a adus cîşlig". niri trebuie să se termine prin
nabeu" din Madrid, titlul de rioară, disciplina, tehnica lui Michel Hidalgo (antrenorul proba loviturilor de departa t str. Principală nr. 314, le'e cn 101
campioană a lumii. Aceste Conţi şi mai ales realismul lui Franţei): „Am făcut un marc jare. Dar trebuie totuşi stabi J
două formaţii s-au mai intilnit Paolo Rossi, redevenit cel mal meci şi sinlem, înţr-un fel, vic lită o echipă calificată...“. încadrează
doar de vrei ori în „Cupa Mon bun centru atacant din lume. timele unei nedreptăţi. Decepţie ir
1
dială", două dintre partide (In O lovitură cu călcîiul în pri este un cuvint prea uşor pen Mai bine de 15on persoane pentru PLATFORMA INDUSTRIALA BA-
1962, în Chile .şi în 1973, la ma repriză, o alta cu capul în tru a exprima ceea ce resim au întâmpinat reprezentativa
Buenos Aires), încheindu-se cu cea de-a doua, şi întreaga Ita ţim eu şi jucătorii. Cu toate Braziliei la sosirea sa pe aero RU următorul personal :
portul internaţional din Eio de
un scor alb, a treia întîlnire lie a explodat de bucurie". Janciro. După aplauzele, şl fe I
fiind memorabila semifinală, acestea, un sincer „bravo" ® 1 INGINER, SUBINGINER sau MAI
unul dintre cele mai frumoase DECLARAŢI! „vest-germanilor, care, conduşi licitările celor mai fideli su
spectacole din istoria campio cu 3—1, au ştiut să revină, să porteri al lor, elevii lui Tele
natului mondial, din 1970, din se „bată" şi să cîştige". Santana au mărturisit că ■ nu STRU CONSTRUCTOR.
Mexic, câştigată cu scorul de MADRID 9 (Agerpres). — şi-au revenit încă din coşma
4— 3 de Italia, după prelun Enzo Bearzot (echipa Italiei) : CALEIDOSCOP rul eliminării. Astfel, Zlco a Condiţii de încadrare şi retribuire con- !
giri. Atunci, italienii au plă „Sint extrem de satisfăcut, declarat : „Am fost foarte bi
tit eforturile, pierzînd finala. pentru că nc-am atins ceea ce madrid 9 (Agerpres). — ne pregătiţi, dar în fotbal e- form Legii nr. 12/71 şi Legii nr. 57/74
Do data aceasta, notează co constituia pentru noi obiecti Făcînd bilanţul participării la xistă înfringeri ce nu pot fi
respondenţii agenţiilor interna vul la această competiţie. Este campionatul mondial, un pur explicate". Răspunzînd la o în
ţionale de presă, vest-gcrmanii prea devreme pentru a face tător de cuvint al Federaţiei trebare Teferiloare la viitorul Informaţii suplimentare ta sediul iahricii j
vor fi cei obosiţi. Cele două comparaţii cu echipa Italici argentiniene de fotbal a decla său la cit'ma naţionalei. Tels
formaţii au un palmares egal care s-a clasat a patra în Ar Santana a spus, evitînd o po din Baru.
în competiţia supremă: cîte gentina. Cred totuşi că jocul rat că din cauza eşecului su ziţie netă: „De cînd antrenez
două titluri şi cile o altă pre s-a ameliorat în mod clar. In ferit in Spania şi a transfe selecţionata (l martie 1990), I
zenţă in finală. semifinale, m-am liniştit la în rării unor jucători la cluburi din 36 meciuri jucate am cîş-
scrierea primului gol. Jucăto tigat 27 şi am pierdut, doar 3.
Re£erindu-se lâ meciurile de rii păreau foarte degajaţi şi europene, situaţia fotbalului«
Joi, agenţia France Presse apărarea se regrupa foarte tai argentinian este mai mult de- Eu zic că este un bilanţ po i
scrie, între altele: „învinşi ne in faţa atacurilor — spora cit îngrijorătoare şi fără spe zitiv...".
încă de la debutul lor in tur dice — ale polonezilor, care au ranţă de redresare intr-un ter ★
neul final, do către Algeria, practicat dealtfel un fotbal men prea scurt. PaulvBrcitner (30 ani), con i
vest-germanii şt-au datorat a- destul de asemănător cu al A fost întoarsă o pagină triş ducătorul de joc al reprezen
poi şansa de a putea succe nostru. Noi, insă, am fost su tă a fotbalului nostru, dar su tativei vest-germanc, a anun
da Argentinei în palmaresul periori fizic, fundaşii fiind in porterii nu şi-au pierdut spe ţat că îşi va încheia cariera i
competiţiei unei veritabile suc contestabil mai rapizi. Nu ştiu de fotbalist la sfirşitul sezo
cesiuni de miracole. Cine şi-ar Încă dacă Antognoni şi Gra- ranţele, orientîndu-se în pre nului viitor. Pentru acest din
£i putut imagina că, după ce ziani se vor restabili pentru zent spre echipe mai modeste, urmă an, Breitner a precizat i
au condus eu 3—1 în prelun finală. După opinia mea, Gra- precum „Ferrocaril Ocsle". un că va rămîne la Bayern Miin-
giri, francezii nu vor fi fina- ziani nu este prea grav acci club fără vedete, dar care a clien.
lişti '!... Elevii lui Michel Hi dentat 1 '. reuşit şâ cîştige titlul naţional. ir
dalgo au etalat un joc plin de Antoni Piechniczek (antreno Georg Erlcson, fostul antre
fineţe şl subtilitate, executind, rul Poloniei) : „în primul rînd ir nor al echipei Suediei, a co eliberată do l.M. Hunedoara. O
mai ales in repriza a doua a vreau să felicit echipa Italiei, Dacă englezii sc prevalează mentat astfel meciul R.F.G. — declar nulă. (c. 3)
timpului regulamentar de joc, care va avea fericirea să joa de faptul că fotbalul modern, Franţa la televiziunea din ţa
un lung monolog, rar întrerupt ce în finală. în prima repriză, cel care sc practică astăzi, este ra sa: „Brazilia şi Franţa au COMEMORARE
de cileva palide replici din jucătorii mei nu părut ador o creaţie a lor, italienii pot a- prezentat in Spania formaţiile
partea R.F.G. Jup Denvall a miţi, au fost dominaţi fizic, firrna că jocuri cu mingea n- cele mai tehnice, capabile să
scos atunci ultimul atu: Rum- Iar contraatacurile au fost ofere publicului un fotbal 9 Cu nepotolită dure
menigge, care a redus scorul prea puţin rapide". sernănătoare s-au disputat spectaculos. Păcat că n-au a- PfEUDEUl re, familia anunţă îm
la 2—3, iar în minutul 108, Fi- Juo Derwall (antrenorul încă in timpul Imperiului Ro iuns in finală. Franţa a alcă plinirea unui an de Ia
scher a egalat. La loviturile R.F.G.) : „Mai întîi — felici man. Pc vremea lui Aurelian, tuit o mare echipă, omogenă,
Pierdut
0
şer-r
legitimaţie.de
de departajare de la 11 m, tări din inimă echipei Fran „fotbalul" se numea „Harpaş- însă cu un punct, slab: por viciu, pe numele Nedeicu Va- dispariţia dragului nos
Stielike a ratat .primul, dar ţei. pentru că trebuie să ad tum“, iar încălţămintea „cal- tarul Etorri. în -ce priveşte sile. eliberată de C.S.H.. sec tru soţ si tată SINI-
l-au imitat imediat S!x şi Bos- mirăm efortul francezilor pen ceus", de unde a derivat, pro fotbaliştii vest-germnni, ei me ţia O.S.M. 2. O declar nulă. TEAN ALEXANDRU. îi
sis şi R.F. Germania s-a cali tru magnificul fotbal pe care babil. „calcio", folosit pentru rită toate elogiile pentru re (c. 1)
ficat... vom păstra o vie amin
l-au etalat. în ce priveşte e- a desemna jocul cu balonul, zistenţa fizică sţ psihică. ce
Italia, ia rîndul ci. a avur un chipa noastră, sînt evident fe practicat in Evul Mediu, la le-a permis piuă la urmă să se | • Pierdut legitimaţie dc ser tire. (35GG)
Joc mai puţin dificil după- ricit că am putut răsturna si Florenţa. impună". viciu. pe numele Zaha Miliai,
COLEGIUl DE REDACŢIE • Sobin Cerbu, Ion Ciocîel, riberîu istrote (leclocîoi şef), i-ucio Eleno liciu, Gheorghe Povei .{redociot şef adjunct). Vasile Pâţan, Nicolae Tircob
Preţul abonamentelor : lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei: pe 6 tuni —
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, *tr. Dr. Petru ©roza. nr. 33. 78 lei; anual — 156 lei Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
Telefoane j 11275, 11585, 12157. Telex i 72288 Abonamentele se fac ia oficiile poştale, factorii poştali şl «hîuzorii voluntari
TIPARUL j Tipografia Deva, str. 23 August, nr 257 din întreprinderi şi instituţii