Page 33 - Drumul_socialismului_1982_07

Dezvoltarea cereetftiii şi a creaţiei j
tehnieo-ştiiiiţifice în ■ |

judeţul Hunedoara |

I S I A L C O N S 1 L I U t U 1 P O P U L A J U R D E Ţ E A N | „Să acordăm o atenţie deosebită problemelor eficienţei, ale ştiin- l
ţei şi tehnologiei, introducerii rapide în producţie a cuceririlor ştiin­

Anul XXXIV, nr. 7 673 DUMINICĂ, 11 IULIE’1982 4 pagini — 50 bani ţei şi tehnologiei moderne".
NICOLAE CEAUŞESCU
Amplificarea şi diversifi­
Prin soluţionarea acestor
Prioritate şi lucrărilor din planul... secund! carea continuă a produc­ proiectare şi inginerie teh­ obiective, efectele economi­
nologică. Concludent
este,
ţiei de bunuri materiale in de asemenea, caracterul ce s-au ridicat la un spor
înainte au fost priorita­ lucrărilor este mare şi Un alt aspect prezentat judeţul nostru este perma­ concret, de aplicabilitate de producţie de 178 milioa­
re lucrările de investiţii poate şi din această cauză de 'interlocutorul nostru nent însoţită de o intensă imediată a soluţiilor, cu re­ ne lei, reducerea cheltuie­
lilor materiale de producţie
zultate de eficienţă eres-
de la furnalul nr. 3 şi pri­ cei ce lucrează la turnăto­ este modul cum se face a- activitate de cercetare teb- cindă. In cursul anului cu 82 milioane lei, reduce­
ma baterie de cocsificare; rie se tem că trece prea provizionarea cu materii nico-ştiinţifică şi inginerie
5n ultima perioadă (cam repede vara şi că vor re­ prime. Deocamdată defec­ tehnologică, ridicată la un trecut consiliile oamenilor rea importului cu 300 mi­
lioane lei valută şi un spor
de vreun an încoace) con­ edita.., insuccesele iernii tuos şi deloc satisfăcător. potenţial superior în ultimii muncii din unităţile econo-
structorul şi-a concentrat ’82 în prima parte a anu­ Materiile prime, materiale­ ani de festivalul naţional mico-productive şi-au însu­ de beneficii de 143 milioa­
forţele pe alte două mari lui 1983. le se aduc cu trailerul. Nu „Cintarea României“. A- şit şi soluţionat 1 482 o- ne lei (cum se desprinde
obective de investiţii : fur­ Aşadar, aici, la noua se poate vorbi de ritmici­ ceste preocupări sînt sti­ biective. Dintre acestea 735 şi din graficul de mal jos. |
au vizat creşterea producti­
In aceleaşi preocupări a
nalul nr. 4 şi bateria nr. 2 turnătorie (cu primul ter­ tate şi de o aprovizionare mulate de faptul că jude­ vităţii muncii, 287 - redu­ sporit contribuţia tineretului
de cocsificare. Prunele men de punere în funcţiu­ în cantităţi îndestulătoare. ţul nostru dispune de o pu­ cerea cheltuielilor materia­ la elaborarea şi îndeplini­
două noi agregate siderur­ ne în 1978), din 3 linii de Dacă ar fi fost finalizat ternică bază materială, în
racordul de cale ferată la prezent existind 7 unităţi le, 155 - diminuarea im­ rea programelor şi planuri­
turnătoria nr. 4 se evita o de cercetare. porturilor, iar 305 — îmbu­ lor de cercetare ştiinţifică,
cheltuială de aproape 75 000 Un element deosebit de nătăţirea nivelului tehnic şi
lei lunar, datorată trans­ important cîştigat este dat calitativ al produselor. (Continuare in pag. a 2-a)
portului auto, nu s-ar fi de caracterul de masă al
consumat în plus carbu­ l participării la acţiunile de MILIOANE LEI-,
gice ale Călanului produc formare funcţionează doar ranţi etc. In condiţiile în cercetare şi creaţie ştiinţi­
deja fontă şi cocs. Cele­ una (linia 3). Linia 1 se oare fonta şi amestecurile fică şi tehnică, marcat de SPOR PRORUBTIE.......... ........ ... m m -
lalte — acum se pregătesc află în montaj, iar la linia de formare s-ar fi adus cu prezenţa in acest amplu
pentru racordarea la cir­ 2 mai trebuie 6ă se mon­ vagoanele C.F.R. se creau proces a unui număr de WîkM
cuitul productiv. Numai teze dezbătătorul şi să se rezerve pentru 10 zile. Aşa, \ peste 98 000 oameni ai RE6UCERE CHELTUIELI PRODUCŢIE
turnătoria nr. 4 a rămas... finalizeze instalaţia de se-stă „cu sufletul la gu­ muncii, studenţi şi elevi, 3 0 0
pe planul al doilea —, du­ ventilaţie. Nici acum nu ră" de la o zi la alta. I dintre care aproape 2 100 BÎMJARE IMPORT....................................
pă cum spunea cu năduf este închisă complet hala Ridică numeroase pro­ sînt specialişti, oameni ca­
şeful acestei secţii, ing. de producţie. în zona liniei bleme şi staţia de prepa­ re lucrează nemijlocit în mm
Matei Coroescu — cu toa­ de formare şi a cuptoare­ rare a amestecurilor de activitatea de cercetare- PROMISE Ml ASIMILATE . .. ...
de desprăfui- L
te că şl această turnătorie lor de uscat forme, între formare. Nefiind finaliza­
are importante sarcini de temperatura de afară şi tă instalaţia -
plan. Spre exemplu, pînă cea din interior se poate re nu se poate utiliza sta­
la sfîrşitul anului trebuie pune semnul egalităţii. A- ţia, deoarece sînt degajări
să se ajungă la o produc­ cum da ! Dar la iarnă ? Se mari de praf. Constructo­ ÎN ZIARUL DE AZI: Oameni şi fapte in
ţie de 8 000 tone limgotiere ştie prea bine că în luna rul are de efectuat monta­
— utilaje tehnologice foar­ februarie a.e. nu s-a putut jul şi de pozat tubulatura. » Stil de muncă dina­
te solicitate de industria lucra în această zonă din Insă cu o precizare: be­ mic, permanentă a- spaţiul muncii
siderurgică. cauza îngheţului. neficiarul doreşte să se
De- la bun început se ...Trece vara, vine iarna respecte proiectele de exe­ daptare la cerinţele
poate trage o concluzie : şi nu sînt finalizate insta­ cuţie. Constructorul, mai producţiei Lumini descătuşate, iulge- pentru că nu era timp de
pe la această secţie mai laţiile de încălzire la cele grăbit, a cam uitat pe la re brăzdind întunericul, co­ ales, nici de stat pe gin-
sînt multe de făcut pînă a trei centrale. După cum a- început să monteze o se­ • Ritmuri hunedorene paci plingindu-şi durerea duri. Trebuiau reparate şi
se putea spune că lucrări­ precia şeful secţiei, sînt de rie de dlapete pentru re- o Asociaţiile de loca­ dezrădăcinării, praf înălţat repuse în funcţiune cit mai
le de, investiţii au fost fi­ făcut doar unele retuşuri spre cer de vintul devasta­ repede absolut toate insta­
nalizate, că turnătoria pro- la centrala de ventilaţie 1, DORIN CORPADE tari între ceea ce sint tor, ploaie involburatâ, to­ laţiile. N-a fost simplu, dar
uuce la parametrii proiec­ dar constructorul le evită şi ce trebuie să fie. renţială. Aşa a. lost furtuna înalta pregătire profesiona­
taţi. Intr-adevăr, volumul sistenjâtic. (Continuare in pag, a 2-a) din noaptea de 27 spre 28 lă a tuturor, conştiinţa mun­
iunie a.c., care prin am­ citorească, experienţa în si­
ploarea ei a produs nu­ tuaţii de acest gen au lost
la z.l In a g r i c u l t u R Â meroase deranjamente în hotăritoare. In timp record
reţeaua liniilor electrice şi au fost depistate şi reme­
instalaţiilor de înaltă şi joa­ diate toate defecţiunile de
să tensiune din judeţ. pe 32 de linii electrice de
O r iu n d e c o m b in e le p o t in t r a în Grădina de legume din oamenilor muncii din ora­ Şi pentru că laptele cer
Dacă pentru majoritatea 0,4 kV - 20 kV.
la n u r i- t r e b u ie s ă lu c r e z e d in Dobra la ora marilor solicitări şele şi satele hunedorene nume, se cuvin evidenţiaţi
ziua de lucru a Început nor­
muncitorii Ion Boldor I şi
mal, pentru muncitorii Va- ion Boldor II, care au ac­
p lin la s e c e r iş u l g r iu lu i Ferma de legume a Coo­ grijă, iar în grădină mun­ sile Burza, Nicoiae Bogdan, ţionat pe linia mina Cer-
perativei agricole de pro­ cesc zilnic patru echipe Ionel Luca, Emil loica, Cor­ tej - Măgura, echipele con­
ducţie din Dobra se află, permanente — conduse de nel Opriţa, Ion Munteanu, duse de maistrul Romuhrs
Lanurile de grîu din so­ ditate ridicată — peste 25 Adolf Mureşan şi maistrul Câmpean, care au remediat
iurile timpurii au ajuns la la sută. Astfel că recolta­ la ora actuală, în faţa unor Letiţia Oprean, Sidonia Vasile Pastramă, dimineaţa defectele survenite pe linii­
maturitate şi se poate în­ rea începută la Brănisca şi mari solicitări. Aici se Presecan, Letiţia Goţiu şi a însemnat continuarea u- le Decebal - Energo - Pău-
cepe secerişul. în toate. Veţel s-a oprit. Atît azi, desfăşoară praşila a Il-a la Silvia Cizmaş — alcătuite nei nopţi de veghe şi luptă liş şi Simeria - Batiz, echi­
din femei harnice, ce mun­
ardei
şi
castraveţi,
recent
consiliile unice agroindus-- dar mai ales de luni se s-a încheiat recoltarea cesc cu multă conştiincio­ cu stihiile dezlănţuite. Deşi pa maistrului Petru Oprişa,
triale din lunca Mureşului*: poate trece cu toate forţele gulioarelor şi a început zitate. Toate lucrările au in zorii zilei aveau in spate cele conduse de Nicoiae
— Deva, Simeria, Ilia, O- la secerişul griului. Toţi strînsul verzei timpurii. fost .şi sînt efectuate la nesomnul şi neodihna a opt Badistru şi Ion Jîţu.
răştie şi Geoagiu — s-au specialiştii aflaţi în fruntea Pînă în prezent legumicul­ timp si de bună calitate, ore de efort neîntrerupt - Un gînd bun, din inimă,
luat probe 'di n lan uri i torii din Dobra au livrat depus la solicitarea condu­ tuturor electricienilor care
N. BADIU
Griul este numai bun de pieţei peste 39 tone legu­ TRAIAN BONDOR cerii 'întreprinderii în vede­ au lost şi de această dată
recoltat. Ploile căzute în me. Culturile arată bine, rea limitării şi izolării zone­ la datorie, din partea cetă­
ultimele zile menţin o umi­ (Continuare în pag o 2-a) Sint întreţinute cu multă (Continuo'e in oaq o 2-a) lor cu defecte, pentru res­ ţenilor celor peste 250 de
tabilirea legăturilor cu con­ localităţi afectate de fur­
sumatorii — a doua zi, fără tună, pentru dăruirea şi
a beneficia de binemerita­ promptitudinea cu care au
ta odihnă, ei şi-au conti­ acţionat.
nuat munca. Este drept, au
primit Întăriri. împreună au DAN CÂMPEAN
pornit din nou la treabă, corespondent
i mecanică, care execută la Jj
* comandă, potrivit cerinţelor fi
populaţiei, articole de bro- *
i derii. 0 Exemplu şi îndemn. 8
s Toma Florea din Tomeşti, ca *
şi alţi crescători dc animale, J
0 premii naţionale. La con- îşi aduce o contribuţie in- 8
' cursul naţional „Eroica ’82“, semnată la autoaproviziona- „
de
revista
„Cuteză­
( organizat subredaetia pioniereas- rea teritorială, fiind unul din iţ
torii",
s că „Tot înainte", de la Casa fruntaşii comunei la contrac- fi
I Hunedoara, şi a şoimilor patriei ţări şi livrări. Anul trecut a J
pionierilor
„Ma- predat pe bază de contract
obţinut
1
» rele premiu". La individual, la fondul de stat cinci tău- *
I Madaş, iar locul III lui Ma- produse, iar anul acesta a I
II
a' revenit
locul
Corneliei raşl, un porc, lapte şi alte <,
* rius Blănaru. (Ion Vlad, co-
contractat şi predat trei tău- ş
ţ respondent). e Secţie de raşi şi aproape 500 1 lapte. t
I broderie mecanică. Coopera-
J tiva de artă populară şi meş-
I teşuguri artistice „Haţegana"
J din Haţeg a înfiinţat în mu-
La C.A.P. VeţeJ, cinci tractoare ară o suprafaţă dc 20 ha, pc c-arc a fost orz şi unde va fi semănat porumb. : nicipiul Deva, str. A. Iancu,
Conducerea C.A.P. nu a luat însă măsuri să siringă întreaga cantitate de paie, o parte din acestea fiind băgate sub ■ nr. 15, o secţie de broderie
brazdă (!). Foto: viKGIL ONOIU