Page 34 - Drumul_socialismului_1982_07

pag % DRUMUL SOCIALISM

Expunerea tovarăşului Nicoîae Ceauşescu la plenara lărgită
a C.C ai P.CR. din 1—2 iunie a.c. Dezvoltarea cercetării

DOCUMENT DE INESTIMABILĂ VALOARE PENTRU DEZVOLTAREA {Urmare din pag î) înaintare şi de abataj la tuturor categoriilor de oa­ i m
meni ai muncii, stimulin-
I.R.I.U.M. Petroşani, banda
TEORIE? Şl PRACTICII CONSTRUCŢIEI SOCIALISTE, dezvoltare tehnologică şl modulară de transport la du-le înclinaţiile şi aptitudi­
introducerea progresului teh­ I.M. Lupeni, instalaţie hi­ nile spre cercetare, dar şi ■ 8,00
PROGRAM MOBILIZATOR PENTRU ÎNTREGUL PARTID Ş! POPOR nic. Din cele 112 teme pre­ draulică pentru graifere strădaniile pentru cunoaş­ 8,40 •
luate au fost duss la înde­ b.c.a. şi maşina de sudat terea temeinică a mecanis­
plinire 94 teme, cu o efi­ cu 7 electrozi la I.M.C. Bir- mului economico-financiar 0,00 1
9,30 1
şi aplicarea in viaţă a exi­
încadrarea riguroase Io costurile de preiei - cienţă economică de peste cea, noi tipuri de reductori genţelor acestuia. 11,45 1
10,00 '
18 milioane lei.
la întreprinderea mecanică
13,00 '
Potrivit orientărilor adop­
Orăştie şi altele.
Din numărul mare de so­
13,05 j
O altă preocupare de ma­
o sarcină mereu actuală, de însemnătate deosebită luţii oierite producţiei se re însemnătate economico- tate de Congresul al Xll-lea s j 1
remarcă cu deosebire : asi­
al partidului, dezvoltarea
cercetării ştiinţifice şi teh­
socială manifestată in ca­
milarea şi utilizarea unor
tehnologii noi de fabricaţie drul amplelor acţiuni între­ nice în actualul cincinal se c s
Sporirea eficienţei, o- rizează dorinţa de a face du-se chiar obţinerea unor a oţelurilor la C.S. Hune­ prinse in ansamblul dezvol­ bucură de rolul de pro- 16,35 l
17,15 '1
biectiv prioritar în activi­ mai mult, mai bine, aşa economii până la finele a- doara, omologarea a 8 tării cercetării ştiinţifice şi puisor al creşterii econo- s
tatea economică a fiecărei cum ne îndeamnă tovară­ nului la aceste materiale, mărci de oţeluri şi 2 tipo- tehnice urmăreşte ridicarea mico-sociale a ţării, puter­ 1
întreprinderi, impune găsi­ şul Nicolae Ceauşescu şi în mod cert stabilirea fi­ dimensiuni de laminate, şi îmbogăţirea permanentă nic instrument de sporire a r 2
rea şi aplicarea de soluţii vom demonstra prin fapte şelor de consum limită şi standul de proba pentru a orizontului de cunoştinţe întregii activităţi produc­ i<
proprii de aşa natură în­ acest lucru. Preconizăm să a plafoanelor maxime de subansamblele combinei de tehnice şi economice ale tive. i 18,10 C
cât materiile prime, com­ îrfHieiem primul semestru cheltuieli pe fiecare secţie li
ti
bustibilii!, energia electri­ al anului cu rezultate bu­ în parte, în funcţie de pro­ ; 19,00 T
că, forţa de muncă să fie ne şi la indicatorii de efi­ ducţia planificată, cit şi il d e m u n c ă d in a m ic , p e r m a n e n t ă a d a p t a r e
i 19,30 C
folosite raţional, iar pro­ cienţă. practica analizelor decada- i n 19,55 C
dusele obţinute să se în­ în primul trimestru, la le au condus la înlătura­ la c e r in ţ e le p r o d u c ţ ie i F.
a
cadreze în nivelurile pla­ această întreprindere s-au rea risipei de materiale, la i !
nificate de costuri. acumulat restanţe la cite- creşterea răspunderii per­ j 20,10 Fi
(li
va sortimente fizice, de a- Practica analizelor „la „Prioritar, urmărim să indisciplina tehnologică.
Discutam la întreprinde­ sonale a fiecărui muncitor faţa locului * o foloseş­ găsim soluţii pentru îmbu­ Pentru a lichida situaţia e ta
1
rea de materiale de con­ semenea s-au depăşit con­ pentru activitatea prestată, te şi -biroul comitetu­ nătăţirea în continuare a xistentă propun ca în pla­ di
strucţii Deva cu Alexan­ sumurile la unele materii la realizarea unor valori 22,10 T<
prime şi la cheltuielile de lui de partid din Com­ calităţii producţiei. Cerin­ nul comun clo măsuri să se
dru Toma, contabilul şef al transport pentru aprovizio­ nou create suplimentare, binatul siderurgic Hu­ ţa această a fost pusă cu traseze sarcină atît celor 22,30 St
unităţii, despre modul în narea cu agregate, oţel be- fără alte cheltuieli. Dealt-' nedoara. Ceea ce a preocu­ pregnanţă în evidenţă de de la oţelăria 1 şi lami­ şo
care se acţionează aici pe fel, în trimestrul al doilea, pat însă în mod deosebit secretarul general al parti­ norul 800, cit şi nouă, celor
linia reducerii consumuri­ la producţia - netă- s-a re­ acest organ do partid este dului, tovarăşul Nicolae de la C.T.C. — laboratoare 13.00 En
lor, a sporirii producţiei întrepiinderea cuperat din restanţa acu­ eficienţa analizelor sale. Ceauşescu, la plenara lăr­ ca in termen de două luni gb
fără cheltuieli suplimenta­ mulată la începutul anului Cum să o sporească, cum gită a C.C. al P.C.R. din să identificăm în comun la 17.50 .100
18.00 în<
!r
re. Interlocutorul arăta că de materiale de peste un milion de lei. Ce­ să determine o mai activă 1—2 iunie a.c. ce este bun fiecaiţg_ l >gou lui
diminuarea consumurilor le mai semnificative con­ manifestare a răspunderii „In ce fel implicaţi în a- si astfel să le punem in 20.00 Te
construcţii Deva tribuţii le-au avut în acest 20.25 De
de materii prime şi com­ sens colectivele secţiilor personale în cadrul răs­ ceste analize răspunderea circuitul economic". mu
bustibili reprezintă o cale b.c.a., premo, materiale punderii colective ? Răs­ specialiştilor ?“. Omogenitatea şi structu­ al
sigură de sporire a eficien­ ton etc. La vremea respec­ izolatoare (în special la punsul la întrebări l-au aflat „La fiecare asemenea a- ra oţelurilor de asemenea lloi
ţei economice, că în între­ tivă am scris despre ele, atelierul de vată mine­ folosindu-se de experienţa naliză este prezent şi com­ era privită în spiritul unei 20,45 Pe
tuli
prindere se acordă maxi­ iată de ce ne-am interesat rală). Lucrătorii Viorel cîstigată în analizele făcu­ partimentul control tehnic maxjme exigenţe şi auto- de
mă atenţie acestei proble­ acum, după alte trei luni, Pop, Candin Oprea, Mar- te anterior, la nivelul" cîte de calitate — laboratoare, exigenţe. Colectivele de 20.50 Tcî
me majore. ce s-a întreprins pentru re­ ton Francise. Anica A- unui comitet de partid. Se prin specialiştii care repre­ muncă de pe fluxul 1 sînt cui
Pet
zintă
care
oţelurilor
compartiment
acest
semnatarele
— Acţionăm zi de zi în cuperarea lor, ce măsuri, podărese, Maria Andrieş, întînipla uneori ca în a- în comitetul de partid co­ tub
lumina sarcinilor reieşite s-au luat pentru gospodă­ din cadrul acestor secţii, ceste analize răspunderea ordonator, ca şi prin con­ astăzi reprezintă mîndria 21.43 rad
metalurgiei
—
româneşti
22.05 Din
din magistrala . expune­ rirea mai chibzuită a ma­ ne-au vorbit despre accen­ pentru eventualele ne­ ducerea secţiei'. Sînt invi­ oteluri pentru foraj si rul­ mai
re a tovarăşului Nicolae terialelor, dar şi a produ­ tul deosebit care s-a pus reuşite să fie deviată către taţi, de asemenea, directo­ menţi. pentru industria r>(>!)
factori,
alţi
aflîn-
biroul
Ceauşescu la plenara lăr­ selor finite. şi se pune pe întărirea dis­ du-se în situaţia de a nu rii uzinelor". constructoare de maşini, 22.20 T*»«
gită a C.C. al P.C.R. din Situaţia s-n schimbat în ciplinei tehnologice, pe a- putea interveni pe loc. Analiza care a urmat pe pentru aeronautică şi ter-
1—2 iunie a.c., pentru a ne bine. Mina bunului gospo­ sigurarea funcţionării la Cum însă producţia de problema îmbunătăţirii ca­ moenergetică nucleară. „Să
îndeplini planul la toţi in­ dar se vede atît la depozi­ un regim optim a tuturor lităţii produsului finit — punem problema purităţii
dicatorii, pentru a deveni tul de panouri mari, la maşinilor, utilajelor şi In­ fontă, oţel, laminate este laminatele — a fost o do­ oţelului în legătură directă
organizată pe fluxuri, gru­
tot mai eficienţi. Rezulta­ tuburi premo, cit şi în ju­ stalaţiilor din dotare, pe parea tuturor comitetelor vadă concludentă a exigen­ cu calitatea materialelor
DEv A
tele obţinute la mulţi in­ rul secţiei de b.c.a. Produ­ formarea şi manifestarea de partid de pe un flux în ţei şi autoexigenţei. refractare şi a urgenţelor mai dup;
dicatori de colectivele sele deteriorate din diferi­ unei atitudini ferme, in­ cadrul creat de analiza în Pornind de ia constata­ cu care lucrăm şi să pre­ pentru i
noastre de muncă sînt bu­ te motive au fost remedia­ transigente faţă de nepă­ biroul comitetului pe com­ rea că stocul de lingouri tindem mai multă respon­ NEDOAR
nu de
ne, vor fi însă şi mai bune te şi, firesc, valorificate. în sare şi risipă în utilizarea binat a unei probleme a pentru laminare ale lamino­ sabilitate din partea celor Nori st. o
pentru că sîntern hotărîţi depozite este ordine. La bunurilor materiale. Din apărut ca o soluţie opti­ rului de 800 mm este, can­ ce fac aprovizionarea cu Emigrant
secţia panouri mari s-a titativ, mai mare decît cel aceste materiale" — spu­ idee (Coi
«ă ne perfecţionăm tehno­ expunerea secretarului ge­ mă pentru sporirea eficien­ necesar, inginerul Aurel nea maistrul principal Flo- TROŞANJ
logiile de lucru, să nu mai amenajat un depozit de o- neral al partidului la ple­ ţei activităţii. Molotcov demonstra că de rian Giurca. „.Şi în.Aac: '«'y lui 11 (U
admitem sub nici o formă ţel beton, descongestionîn- nara lărgită a C.C. al La o asemenea analiză fapt acest stoc fiiiţd alcă­ direcţie trebuie să mi mirii oi
du-se alte spaţii şi asigu- mtaiinf Noicmbri
rfeincadrarea în normele de P.C.R. din iunie a.c., s-a am participat nu demult. tuit şi din mărci de oţe­ exigenţa, e adevărat dar Bronco 1
consumuri. începînd din rindu-se o aprovizionare înţeles că reducerea con­ Ea reunea comitetele de luri care nu corespund co­ atunci cînd, cu materialele VULCAN
promptă eu acest material partid de pe fluxul 1, res­ ce afiliat 1}
mai, spre exemplu, la chel­ sumurilor de tot felul, a- menzilor comerciale ale la­ pe care le avem obţinem, mor corn
tuielile totale obţinem o des întrebuinţat. în sfârşit sociată cu valorificarea su­ pectiv oţelăria electrică nr. minorului sporeşte volumul după analizele preliminare rul); p
a fost soluţionată şi pro­ 1, oţelăria Siemens Martin ideal (M
economie de 43 lei la 1000 perioară a resurselor dis­ nr. 1 şi laminorul de de valori imobilizate. Nuan­ de laborator o şarjă ia pa­ NOASA :
lei producţie marfă, iar la blema recepţ io nării agre­ ponibile, constituie direcţii 800 mm. ţând răspunderea oţelurilor rametrii ceruţi, să avem leclric
cheltuielile materiale de a- gatelor de balastieră, s-a principale de acţiune pen­ pentru calitatea lingoulălor grijă să nu o deprecierii HI CÂNI :
pus în funcţiune un cântar „Ce urmăriţi să puneţi ce ajung în stocul de la­ pînă la finalizare" — afir­ lezatul) ;
proape 23 Iei, aceasta con­ basculă. tru înfăptuirea politicii în mod deosebit în aceas­ minare, inginerul Constan­ ma inginerul Cornel De- Luehian
comitent cu creşterea pla­ partidului privind sporirea CURABA
Important ni se pare tă analiză in atenţia comi­ tin Catrinoiu afirma : „Este heleanu, directorul uzinei nu rAsi
nurilor producţiilor fizice faptul că în toată această eficenţei economice, care tetelor de partid, a comu­ strict necesar să sporim de oţelării. ORĂŞTIE
şi marfă. Nu sîntern însă perioadă nu s-au mai în­ trebuie străbătute întocmai niştilor din cele trei sec­ controlul asupra modului Un asemenea mod de a îi ion ist (
de întregul colectiy al în­ ţii ?“ — l-am întrebat pe cu li bel
mulţumiţi de aceste reali­ registrat depăşiri ale nor­ treprinderii. tovarăşul Iacob Toplician, în care este respectată de analiza răspunderile intr-o GEOAGIU
către fiecare om din oţelă-
problemă
importanţă
de
la
5
(C
zări, posibilităţile noastre melor de consum la ciment, secretarul comitetului de rii disciplina tehnologică’. capitală — calitatea pro­ HAŢEG:
sînt mai mari. Ne caracte­ oţel, agregate, preconizîn- LIVIU 8RAICA partid al combinatului. Pentru că, dacă în stocul ducţiei — nu se poate şă ci a); BR *
CALAN :
« — 9 — _ » _ «s _ • _ ® _ » — ., <8 — W — de laminate ajung oţeluri nu aducă în concluzie mă­ Kramer (
despre a căror marcă nu se surile ceie mai judicoase. Casa dint
ştie prea mult, cauza este ION CIOCLEI nie) ; ST
meu e j
LA ZI ÎN A G R I C U L T U R Ă ILTA: Că!
CÎT-TEI. ARI
Secerisyi grîylyi Gradina de legyme dâra Dobra
{Urmare din pag. 1) secerăm şi la Banpotoc şi Iq ora marilor solicitări
Hărău. Ne-am oprit deoa­
formaţiilor de combine, îm­ rece umiditatea este de 24 {Urmare din pag. t) structorul trebuie să-şi
IVmru :
preună cu inginerii şefi şi la sută. Controlăm perma­ (Urmare din pag. i) populaţiei judeţului canti­ mobilizeze efectivele şi la mea va 1
specialiştii de la consiliile nent lanurile şi cum se tăţi cît mai mari de pro­ glarea debitelor la cotele acest punct de' lucru pen­ general ii
unice, trebuie să stabileas­ poate intrăm imediat la se­ graficul de recoltare şi li­ duse". La rîndul său, Mi- de aspiraţie. Atenţie deci tru finalizarea numeroase­ variabil.
că operativ, pe bază de ceriş. Formaţiile de combi­ vrare a produselor se res­ hai Cazacincu, şeful de şi la... omisiuni ! lor lucrări restante sau a- Vor cădea
probe privind umiditatea, ne sînt toate deplasate în pectă cu rigurozitate. fermă, considera: „In —Şi pe lîngă cele des­ bandonate. Procesul tehno­ ele ploaie,
cărcări
eli
unde şi 'cînd se poate în­ cîmp şi în orice moment Sigur, meritul principal 1981, planul de venituri a tule neajunsuri, în secţia logic nu se poate desfăşura suria mod
cepe recoltarea griului. pot trece la recoltarea griu­ in buna desfăşurare a fost depăşit cu peste 70 000 dumneavoastră plouă ca în asemenea condiţii pre­ eări locale
Aceasta este principala lui. muncii în grădină îl au oa­ lei. în acest an obiectivul pe... drum (în ziua docu­ care. Planul de producţie 40—30 km/
nordic.
T
problemă la ordinea zilei Azi, duminică, dacă tim­ menii care lucrează efectiv pe care-1 urmărim este în­ mentării noastre, 7 iulie este încă în mare parte cuprinsă,
pe agenda de lucru a celor pul permite, vom lucra la aici, dintre care merită a deplinirea cu cinste a pla­ a.c., ploua, fapt ce ne-a pri­ condiţionat de unele lu­ şi 13 grad
ce muncesc pe ogoare, că­ seceriş. Acţionăm, de ase­ fi evidenţiate cooperatoare­ nului ce ne revine şi de­ lejuit să constatăm încă o crări de montaj. Spre e- 20 şi 23 gr
reia trebuie să i se acorde menea, la efectuarea arătu­ le Iuţea Petraş, Sabina Tu- păşirea lui. După cum lucrare executată superfi­ xemplu, în cea mai nouă Pentru
cea mai mare atenţie. Toa­ rilor, eliberarea terenului dor, Stanca Mari.şca, Oli­ merg treburile pînă in pre­ cial de constructor). turnătorie de pe platforma zile: Vrerr
te combinele se află la ca­ de paie, strînsul, transpor­ via Stăniş, Maria Cocer- zent, cred că vom reuşi a- — Intr-adevăr sînt foar­ siderurgică din Călan se ncral insta
porar
nori
pătul tarlalelor şi sînt gata tul şi depozitarea linurilor. man, Nica Purcar şi altele. cest lucru". te multe locuri pe unde lucrează... rudimentar ia
pentru începerea secerişu­ Inginerii şefi ai consilii­ „Ne străduim să ne fa­ Grădina din Dobra, ca şi apa se scurge în voie de prepararea amestecurilor verse izola
solite de d
lui în orice moment. lor unice agroindustriale cem datoria cum trebuie — celelalte unităţi de acest pe acoperiş în hală din de formare. Am arătat de ce. Vintul
ee
sta­
nu
funcţionează
într-o convorbire avută Simeria, Orăştie şi _Geoa- ne spunea loan Şindea, cauza execuţiei necores­ rat din ne
amestec.
ieri cu inginerul şef al giu ne-au relatat că s-au brigadierul care conduce fel din judeţul nostru, se punzătoare a lucrărilor de ţia de preparat proiectantul Temperatu ir
asemenea,
cuprinsă
află, în perioada cînd în­
De
consiliului unic agroindus­ luat probe din lanuri şi de peste 20 de ani activita­ cepe să livreze pieţelor de hidroizolaţii. Ultimul ter­ — Institutul de cercetare de, iar ce
trial Deva, tovarăşul Aurel mecanizatorii sînt pregătiţi tea din legumicultura, un men pentru aceste reme­ ştiinţifică şi inginerie teh­ 10 şl 13 gr.
Popa, privind organizarea pentru a începe secerişul om pasionat de munca sa desfacere cantităţi mari de dieri a fost luna aprilie I.a munt
şi desfăşurarea secerişului, griului la cooperativele din marfă în fiecare zi. Colec­ 1982 şi, iată, sîntern în iu­ nologică pentru sectoare roasă şl i
interlocutorul ne-a decla­ Simeria, Timpa, Geoagiu şi pe care o face cu multă tivul de aici — harnic, lie. Ori de cîte ori plouă calde Bucureşti — trebuie mai mult î
să fie mai receptiv la soli­
rat : Orăştie. Tractoarele vor lu­ tragere de inimă. Tradiţia conştiincios, condus cu sîntern puşi în situaţii cri­ citările beneficiarului şi ploi şi avt
Vintul
va
— Zilele trecute a.m in­ cra şi azi, duminică, la pre­ bogată ce am. acumulat-o pricepere şi competenţă, rul nordic,
trat cu combinele în lanu­ gătirea terenului, semăna­ în producerea legumelor la este hotăilt să se situeze tice. Lucrăm cu metal li­ ale constructorului. Se sim­ ! porare de 3
rile de grîu din soiul tim­ tul culturilor duble, elibe­ la înălţimea sarcinilor im­ chid. Oricînd pot surveni te în continuare nevoia u- j teorolog <
puriu Libelula la Brănişca' rarea terenurilor de paie şi Dobra ne obligă să ne accidente, avarii etc. nai asistenţe tehnice com­ | Proncenco)
şi Veţol. Am încercat să ia strînsul furajelor. străduim pentru a oferi portante ce-i revin. Un lucru este cert. Con­ petente.