Page 35 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 35
R. 7 673 9 DUMINICA, 11 IULIE 1982 ' paq. S
Viaţa implicare mal profundă
EIUME în întreaga viaţa
litcrar-artisîicâ
l n UE cotidiană
mfttatca — a Cenaclul literar „Radu
însăşi menirea lor,
înfrumuseţa*»
tclcspccta- ’MJffttXZXiT- Slanea“ al Căsoi de cultură a ca Prin forme organizate de podărirea şi Astfel, s-au
oraşului.
rea
.trici H lf M E D C & R E M E sindicat el or din Călan a avut participare a cetăţenilor la făcut uncie plombe în zo
întîinirea do închidere a „sta
uzi ci i giunii" din prima parte a a- buna gospodărire şi. între nele verzi, acolo unde a»*
i cestui an. Cu acest prilej, con-
11 or ţinere a locuinţelor, la rea cestea au fost deteriorate,
.ducătorul cenaclului, praf. Sil
viu Cu ga a prezentat eseul : lizarea diferitelor acţiuni s-au revopsit şi înlocuiţi
tini cal.
mzica, de- Ştefan Augustin Doinaş : „De edilitare, precum şi la pro plăcuţele cu numerotarea
te, roporta- la mistreţul cu colţi de ar movarea şi respectarea re blocurilor, s-au executat
in formaţii gint" la „Vinătoarea de şoim". laţiilor dc convieţuire so hidroizolaţii şi reparaţii la
istice, tele- Lumini şi umbre cialistă între cetăţeni, aso subsoluri, zugrăvirea case
e Pentru noua stagiune,
•ocialistc Teatrul de stat „Valea Jiului" ciaţiile de locatari trebuie lor scărilor (acţiune în curs
cri al: „Mu- Dintre teleobişntiinţele garanţie. „Străinul" şi „Se fi, la un drum lung ca a- Petroşani şi-a propus cea să se implice în întreaga de desfăşurare), s-au repar-
p;i trilogia /
Şlefuncscu noastre, serialul de simbătă tea" sînt cărţi de copătîi cesta, un risc inutil. Cit de (Je-a treia colaborare cu dra
x. Episodul şi-a dobîndit poate locul ale literaturi noastre de du spre interpretare, e greu să maturgul ion Băieţii. Este vor
ea zăpezi- cel mai privilegiat. Nimic pă Eliberare şi vor rămine te pronunţi intr-un spaţiu a- ba de comedia satirică „Găr Asociaţiile de locatari între ceea ce sint
în
găriţa".
Elenei
scenografia
n*e viitor, nu l-ar mai putea uzurpa. astfel chiar dacă, din moti lît de mic, cînd e vorba de Şoma şi regia lui Marcel şi ce trebuie să fie
tmeurs pen- Fără serial, frumoasa săp- ve obscure, critica le citea atiţia actori unul şi unul. Buzdugan, (n distribuţie: Du
tămînii — sîmbâta - n-ar ză mai rar în ultimii ani. In Dacă ar fi să-mi exprim mitru Drăcea, Florin Plaur,
mai fi deloc frumoasa şi în „Lumini şi umbre", fiecare totuşi nişte preferinţe, l-aş viaţă cotidiană a localită tizat asociaţiilor coşuri
prin ţara Florin Chirpac. Francisca fo- ţilor. Care este situaţia la pentru colectarea de hîrtia.
săşi săptâmîna s-ar în episod, mergînd chiar piuă remarca în primul rînd pe naşeu, Valeria Sitaru.
oman ici. cheia cumva în coadă de Mitico Popescu în Victor, Orăştie ? De asemenea, au fost luat©
brigăzilor expresiv, nuanţat, subtil, ve î, „Poartă-ţi, 'Mureş, apele" Am urmărit de curînd măsuri pentru reîmprospă
) peşte, fără nici un haz. este o emisiune TV de Ia activitatea celor 8 asocia tarea propagandei vizuale 3
c: „O cursă Cînd serialul mai e şi ,,a! ritabil performer într-un rol hunedoreni pentru hunedoreni
Premieră pe nostru", interesul ni se îm Consemnări (şi numai .pentru ei). Marţi ţii de locatari din oraş, a- fiecare asociaţie va avea «ţ
1
ucţie a slu- expus în orice clipă simpli tît sub aspectul relaţiilor „ G a z e t ă cetăţenească **
.m oricum* bogăţeşte cu nuanţe în plus. ficării vulgarizatoare.. Şi, seara, sub acest generic, in- cu cetăţenii pe care îi re unde va putea face cunos
Căci, sceptici sau optimişti, desigur, pe aproape necu eepind de la orele 2i,50, vom
circotaşi sau generoşi, încă la detalii, ne iscă nostalgia noscutul pînă acum V, Urî- putea urmări doine, cîntece şi prezintă cit şl al relaţiilor cute atit aspecte pozitiv®
muzi<*ii. u- jocuri ale unor formaţii lau cu organele locale. cit şi negative din activi
înainte de primul episod acestor romane şi a altora ţescu în memorabilul Şapte- reate ale Festivalului naţional
ne-Qm zis cu loţii cam ace pe care le-am fi dorit şi în acţiunile organizate tatea proprie.
IULIF laşi lucru : ia să vedem'de fraţi, cel dispărui mai cu- „Cihtarea României": ansam pentru gospodărirea şi în Desigur, mai sînt încă
încă la aşteptăm. Pînă una, rînd expeditiv decît sur blul de instrumente populare frumuseţarea oraşului, a- multe lucruri do pus la
n limba ma ce sîntem in stare ! Iar a- alta, „Lumini şi umbra" vi prinzător. Lumea - care al Casei de cultură din Brad, sociaţiile de locatari ne punct. „Avem probleme era
cum, cînd prima parte a trăieşte filmul sau cartea ansamblu) folcloric „Getusa",
ri » ne să ne îndulcească aş dansurile populare din Fe- sînt de un real sprijin — unii cetăţeni restanţierl
pi*ogr:u«u- primului serial românesc de teptarea. Mediul social di bună „ca şi cînd ar fi ade ne-a spus Angel Tancău, la plata taxelor comu
; cursă lungă s-a încheiat, regi, grupul vocal din Ruda şi
vers şi complex, pregnanţa vărate" — lumea 2ice că solişti de muzică’ populară. inspector ia sectorul spa ne — ne-a declarat lor-
putem avansa şi oarecari ţiu locativ al consiliului dache Macadan, admi
»r de drti- personajelor, trama epică Şaptefraţi n-a murit, că va
— Con eresul concluzii. Cea dinţii ar fi o Spectacole — lecţii. La popular orăşenesc. Cu re nistratorul asociaţiei nr.
al t\C\R. : aceea că sinîem în stare. de largă respiraţie, epopei mai reveni cînd nici nu ne Casa de cultură din Deva s-au prezentanţii ior ne întîl- 5. Ilie Iovan din blocul 8
„Lumini şi umbre" e un se că, narată pedant, după aşteptăm. Eu nu cred. Ori nim periodic şi discutăm şi Gheorghe Bon a din blo
■i învăţ ăm în- cum însă, cu sau fără Urî- desfăşurat cursurile externe
eon cursurile rial care poate rula cu cin buna tradiţie transilvană, şi alo Şcolii populare dc artă toate problemele la modul cul 10 sînt doi dintre cei'
•re ste şi fără ccTmplexe în nu în ultimul rînd savoarea tescu - Şaptefraţi, Lumini Petroşani la care au participat responsabil, concret, stabi cu restanţe mari —- 3009 şi,
serial: ..Jo- şi umbre e o izbîndâ care -
r“. de Camîl orice parte a lumii. Şi acest ironiei cu substanţă şi sub- 54 de instructori de formaţii lind pe loc şi ceea ce îi re respectiv, 2608 Tei —, cai ®
Premieră iv. lucru - dincolo de calita lext, sînt calităţi bine cu ne răsfaţă orgoliul, ceea artistice. Organizate pe patru vine fiecăruia de făcut. în ne dau bătaie de cap. Aso
artei ce, din partea cinemato secţii -- regie teatru (condu plus, de fiecare asociaţie ciaţiile nr. 2 şi 3 au oare
ton di al tea regiei, de omogenitatea noscute ale „mărcii" Titus grafiei, nu ni se întîmplă in răspunde cineva de la con cari probleme cu întreţi
umul celor j cător Nicolae Gherghe), diri
oase melodii şi virtuozitatea interpretării Popovici. Pînă şi. absenţa toată ziua. Reluarea sa, în- jat (Teodora Jurca), regie bri siliul popular, care parti nerea apartamentelor. Est©
- cred că se datoreşte în oricărei ambiţii inovotoare cepînd cu 21 august, e de găzi artistice şi montaje lite cipă la adunările generale, de-a dreptul ruşinos cura
primul rînd scenariului. Ti- — care nu e numaidecît o aşteptat, deci, cu tot in rare (Marcel Laptcş), coregra la şedinţele de comitet şi arată scara B din blocul
la acţiunile ce se organi
tus Popovici e un profesio calitate — reprezintă aici o teresul. fie (Titus Burducea) — etapa zează. 38 şi garsonierele din blo
cul 50, ambele din strada
urmărit
nist de anvergură şi repre garanţie a solidităţii, ino- actuală a cursurilor a programei, Notînd ca bună şi efi Pricazului. .
a
practică
latura
zintă din capul locului o vaţio cu orice preţ puţind RADU CIOBANU cientă această modalitate Toate acestea, insă, vc®
exemplificind -noţiunile preda
v te prin spectacoielc-îeeţii. de conlucrare, de coordo putea fi depăşite dacă a-
nare şi îndrumare a acti sociaţiile din Orăştie vas
Patria): Cinci vităţii asociaţiilor de loca deveni cu adevărat ceea ca
(Arta); IIU-
itenţie la Pa.- tari, menţionăm că la O- trebuie să fie, dacă se vos?
r (Flacăra) ; răştie s-a reuşit să se rea Implica mai mult in re
ideriitţgistul) ; G a i a c e n a c i u r i l o r lizeze în ultima perioadă, zolvarea tuturor probleme
Vria); Am o -
storul) ; PE- cu sprijinul cetăţenilor, lor obştei.
coalo curaju- multe lucruri privind gos- DOINA COJOCARU
i); Lanţul a-,
seriile I-II y. CENACLUL LITERAR „MESAGERUL" PETROŞANI ir
L U P E N 1 :
(Cultural); ÎNTREPRINDEREA JUDEŢEANĂ DE
ilcunul (Lu-
.ONEA : Kra PRODUCŢIE ÎNDUSTRIÂLĂ MICĂ
ra mer (Mine- $mm de lumină Jz&îwzi
ILA : Soţul Aia, aici SI PRESTĂRI SERVICII
oresc); ANI-
il Ci r e ţ u J e- Ani să-mi las privirea să-mi crească HUNEDOARA - DEVA
îcitoresc); IJ- Jiamâma Ţărm de lumină
imbancJi (Ke- căzut pe o pleoapă să cuprindă orizonturi Str. Horia, telefon 16725
RAD : Ştefan şi-n doruri de mai bine
teaua roşie) ; ferestre de vis să ne învăluie EXECUTA URMĂTOARELE REPARAŢII ŞI
: Tridentul Spun „Alo !"
le (Minerul) : aveţi legătura cu Hunedoara... porumbeii zboară spre senin să urce bolta albastră OPERAŢIUNI DE VULCANIZARE AUTO
Poliţistul ghj- zbor alb în cununa de linişti pînă Ia suflet
ia) : Punga şi-n ginţi $ Vulcazinat camere: autoturism, auto
(F I a e ă r a): mi se aprind toate furnalele iumii penele lor au ceva din tăcerea inimile să modeleze
.1 : Do la 0 şi tunurile topite în oţel cuvintelor arzînd pe un rug cu chip de viitor camioane, autoutilitare, autobuze, moto,
de cultură): curg pe făgaşuri de lurniiii izbînda zilei de azi
şi hoţul (Da- de iubire întru eternitatea omului-OM. velo ;
Saltim băncii; Spun „Alo !“
amor contra aveţi legătura cu Slobozia ... întodeauna ani spus — porumbeii ® Vulcanizat anvelope, autoturisme ;
a de cultură); .şi tot Bărăganul zboară odată cu privirile noastre ELENA DUMITRU
dmmiri (11 îu- ® Execută şi pe bază de comandă, vul-
3TA ; Numele năvăleşte în priviri şi noi îi iubim pentru că
•8 (Mureşul) ; cu miros de pîine canizat camere pentru orice tip de auto-
>nii (Lumina); şi flori vin să ni se aşeze pe umăr
C o ocaua mer* „spunfndu-ne" simplu vehicole.
iuernl) Spun „Alo 1“ Qîndul
aveţi legătura cu Koniânia... cele mai preţioase cuvinte
mememem şi-mi vine să înalţ cuvintele oameni
să se audă in toate colţurile lumii Dincolo do ghidul sublim
m as Spun „Alo !“ e PACE. de a desăvîrşi panoplia de victorii
me&am&mB
aveţi lgătura cu l’etroşaniul... RAHELA BARCAN a sufletului transpus
11 iulie: \ i i'- şi deodată în marea simfonie
icoroasă şi in lumina începe să curgă a muncii
bilă, cu cor ESTE
i mult noros. spre fiecare inimă
iverse izolate ca un mugur primăvara ţelul
soţtie de des- Spun „Alo !“ Ca&anXnd fiecărui gînd
iee. Vîntul va colţurile lumii ce duce prezentul
t, cu intensifi- în viitor.
temporare de aici, România ! în mină
din sectorul
peratura va fi CAROLINA MIRON VIORICA POP CIRCUL DE STAT BUCUREŞTI
aptea între 1(1
iar ziua între In tine mă cobor
ca într-o fîntînă prezintă la DEVA, astăzi, 11 Iulie 1982,
năt oarele trei fîntîna mea cu-oglinda răcoroasă pe terenul de lingă cartodrom, spectacolul
va fi în ge- Cine a% Hlaatea păcii
ă, cu cer tem- mă oglindesc în tine internaţional „FANTASTIC CIRC'*, cu artiştii
Vor cădea a- cer şi suflet circurilor din BUCUREŞTI, BUDAPESTA,
de ploaie, în putea şti izvor de zi din noapte-înlunccoasă Clocotitor un dulce dor de mîine
cărcări elecli'i- irumpe blînd din seve de sudoare SOMA, VARŞOVIA. Spectacolele au loc
x sufla mode- tremurătoare sălcii
şi nord-est. Cine ar putea şti e-atîta raţiune-n tot ce facem de la orele 10 şi 16.
maximă va fi plîngînd aceeaşi apă la construirea erei viitoare
e 21 şi 25 gra- de ce florile au gust de soare de timp pietrificate — unduitor e ca şl cum în sufletele noastre
minimă intre I
*
100,
Vlnd
e. de ce frunzeleXau gust de cer în vînt vom răsădi cotidian o floare perfectă. Skoda S strada star®
Bra
Călan,
de ce bătăturile au gust de izbînzi zidire prinsă-n cercuri ce va- nflori la fiecare faptă
vreme răco- 1 ce cu efort în ţel o vom preface dului, bloc 2, apartament 8i
labilă, cu cer j de ce cărbunele are gust de lumină de piatră fulgerată Bogdanei Mitrache. (3587)
ros. Vor cădea | să o păstrăm în primeniri de rouă
;e de ploaie. I de ce fiecare clipă are gust de eu scot dintr-o fîntînă lumină această floare întotdeauna albă PIERDERE
îfla din seeto- viitor. pe pămînt. simbolizînd imaculata PACE.
:u viteze tem- e vînz.-viu
-70 km/li. (Me- a Pierdut legitimaţie (îs
serviciu : L. IONEL BURDEA MIRCEA. ANDRAS ARMINA RALU a Vlnd Dacia 1300. neridiea- serviciu nr. 036214 pe numele
eliberata
<36
Vasile,
Moldovan
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ J tă. Sinierin, strada Al. Vlahu- întreprinderea „Vidra" Oîăgţ
î& nr. 23. (3570).
ţj
tie. o declar nulă. (c. i)
