Page 36 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 36
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 673 © DUMINICA, 11 IULIE 1982
Ut*" • Jl s u m iiiM ii
sâ
Schimb de mesaje. Evoluţia situaţiei din Liban ORAŞUL HAţEG IM LUMINA DATELOR ARHEOLOGICE
între tovarăşul NAŢIUNILE UNITE 10 ne f u g i a ţ i i palestinieni j Din cercetările întreprinse pentru descoperi- aspect de promontoriu aflată la vest de depo
s rea vestigiilor de interes arheologic din cu- zitul de substanţe filosanitare.
(UNRWA), se află, în pre
Nicolae Ceauşescu (Agerpres). — Biroul de jj prinsul Ţării Haţegului am putut constata că Aşezarea, aparţinind unei populaţii sedentare,
coordonare al ţărilor neali zent, fără adăpost, ca ur t majoritatea localităţilor din acest teritoriu îţi care se ocupa cu cultivarea primitivă a pămîn-
aşezări
vechi
peste
şi preşedintele niate a hotărât să convoace mare a invaziei israeliene continuă existenţa în epoca neolitică. ce-şi au tulul şl creşterea surse de apă, era asigurată de
in
animalelor,
plasată
Începuturile
Este
încă
de
unei
apropierea
Republicii Togo în perioada 15—17 iulie în Liban, relevă un raport înţeles că ridicarea unor aşezări în diferite două izvoare, unul din ele purtind numele de
a.c„ la Nicosia o reuniune al oficiului, publicat în puncte a fost determinată şi de alte cauze şl „Putinei". Este acelaşi izvor care, peste veacuri,
extraordinară la nivel mi presa libaneză si reluat de împrejurări, dar acest element de permanen a fost utilizat pentru alimentarea cu apă a
LOME 10 (Agerpres). — ţă şl conthiuitate merită a fi subliniat. finlinil din centrul oraşului.
Pe
Preşedintele Republici; To- nisterial, consacrată anali A.F.P. locuire vatra oraşului Haţeg din primele urme de Materialul doveditor privind existenţa aşezării
cunoscute
datează
neolitică,
epoca
goleze, general de armată zării situaţiei din Liban, avînd o vechime de aproximativ patru milenii. este compus în special din ceramică, obiecte
din piatră (lame de silex şi topoare perforate,
Gnassingbe Eyadema, l-a creată de ocupaţia militară ★ Locul pe care s-a înjghebat o primă aşezare fragmente de lut din pereţii locuinţelor ctc.).
primit pe tovarăşul Vasile israel; ană, transmite agen umană din cuprinsul oraşului este terasa cu Analiza materialului amintit permite încadra
descoperiri
rîndul
Chivulescu, care şi-a pre ţia Reuter. TEI, AVIV 10 (Agerpres). rea acestei culturii Turdaş, în principala aşezărilor a-
cultură
parţinînd
a
zentat scrisorile de acredi • Reuniunea are loc la ce — 35 de soldaţi dintr-o u- ŞTIATI CĂ... epocii neolitice în Transilvania.
tare în calitate de ambasa rerea lui Yasser Arafat, nitate de elită a armatei ...judeţul nostru deţine locul 3 pe ţară in Aceleiaşi perioade ii aparţine şi descoperirea
dor extraordinar şi pleni preşedintele Comitetului E- israeliene au condamnat ce priveşte suprafaţa ocupată de păduri, după pe o terasă la nord-est de localitate, in punc
potenţiar al Republicii So xecutiv al Organizaţiei pen intervenţia în Liban, afir judeţele Suceava şi Caraş-Severin ? Pădurile tul numit „Poiana Porcului", a unui răzuitor
fasonat,
de
pe
întind
se
cialiste România în Repu tru Eliberarea Palestinei mând, într-o scrisoare adre hunedorene judeţului, ponderea aproape jumătate din de silex (8,5 cm avînd secţiunea unor formă
lungime)
prismatică
şi
a
frag
avînd-o
de
cele
teritoriul
blica Togoleză. (O.E.P.). sată premierului Menahem stejar şi răşinoase. mente ceramice.
Cu acest prilej, între to Begin, că „nu este vorba ...dintre cele peste 80 lacuri din Retezat, — Aceste descoperiri atestă o locuire veche a
care,
varăşul Nicolae Ceauşescu, de un război defensiv, ci de Tău Mare sau al Custurii se află la cea mai zonei Haţegului, locuitorilor alături de din altele, în
mare altitudine — 2 2T0 m, Tău Mic — 2 250 m,
vechi
tregesc
frumoasa
harta
preşedintele Republicii So o tentativă aventuristă de Tău Porţii — 2 240 m î Bucura are o supra Ţară a Haţegului.
cialiste România, şi pre BRUXELLES 10 (Ager a se obţine rezultate poli faţă de peste 10 hectare, iar cele mai adinei HRISTACHE TATU
şedintele Gnassingbe Eya pres). — Intr-un interviu tice" . din ţară sînt Zănoaga — 29 m, Tău Negru — Haţeg
25,5 m.
dema a avut loc un schimb acordat televiziunii belgie
de mesaje de salut. ne, cancelarul Austriei, ★
Totodată, preşedintele E- Bruno Kreisky, a declarat UN VIZITATOR NEOBIŞNUIT
yadenia a adus un omagiu că Organizaţia pentru Eli BEIRUT 10 (Agerpres). — j Luni, 28 iunie 1982, la lungul vitrinei, apoi pe apă şi firimituri de pîine
personalităţii preşedintelui berarea Palestinei (O.E.P.), Yasser Arafat, preşedintele * redacţia ziarului nostru birou, printre creioane şi din care s-a înfruptat co
României, activităţii sale este pe cale să dobândeas Comitetului Executiv al > ziua de lucru se desfăşura hîrtii, s-a aşezat pe telefon, pios.
pe plan internaţional, efor că o „reputaţie mondială' Organizaţiei pentru Elibe I normal, în agitaţia febrilă a patrulat pe masa de şe După aceea, ne-am ho
1
turilor neobosite desfăşura — transmite agenţia Fran rarea Palestinei, s-a întâl J specifică începutului de dinţe. a 'zburat si s-a aşe tărît să-l lăsăm să plece,
te în direcţia soluţionării ce Presse. „Ideea că po nit cu delegaţia Naţiunilor | săptămînă, cînd ziarul e a- L am aşezat în repetate
r
pe cale paşnică a conflic norul palestinian are drep Unite, care a sosit recent « proape „gol", se scrie mai rinduri pe pervazul feres
telor dintre state, rezolvă în Liban, informează agen ! mult „la zi", dar cu gîndul trei, dar de fiecare dată a
rii în interesul popoare tul de a exista şi de a avea ţia WAFA. Cu acest prilej, * mai mult la temele săptă- zburat înapoi, în încăpere,
lor a marilor probleme cu un stat este mai vie decît Yasser Arafat a prezentat ţ mînii. Vizitatori vin la re- aterizînd pe capul sau “pîf
Care se confruntă omenirea, oricând, ca şi ideea că delegaţiei ultimele eveni ■ dacţie şi în asemenea zile, umărul unuia dintre noi.
asigurării unui climat de O.E.P. este singurul său re mente din Liban şi a sub j îndeosebi colaboratorii cu
înţelegere, pace şi colabo prezentant legitim" — a liniat necesitatea ca O.N.U. I cronicile sportive de dumi în cele din urmă, întru-
rare în lume. spus Kreisky. să joace un rol primordial nică, dar şi cronofagii, a- cît riscam să întîrziem a-
S-au discutat, cu acest ceştia fiind mai incomozi, pariţia ziarului de marţi,
prilej, problemele dezvol ★ în cadrul forţelor interna căci pentru ei noţiunea de ajn apelat la columbofiilis-
ţionale ce ar putea veni în
tării în continuare a rapor timp nu există iar nouă, tul Moţu Rubin, din Deva,
turilor de prietenie şi con BEIRUT 10 (Agerpres). — această ţară. El a eviden redactorilor, lunea nu ne strada Vulcan, nr. 17, care
lucrare româno-togoleze, în Un număr de 47 500 de re ţiat, totodată, necesitatea ajunge timpul. După căl s-a deplasat Ja redacţie şi
deosebi ale promovării fugiaţi palestinieni, înre protejării taberelor pales dura tropicală de dumini a luat la dumnealui acasă
schimburilor comerciale şi gistraţi pe lingă Oficiul tiniene şl a civililor liba că, furtuna din timpul pe micul oaspete înaripat.
cooperării economice. Naţiunilor Unite pentru nezi, relevă WAFA. nopţii a adus o binemeri Este un porumbel ornamen
tată răcoare şi toate gea tal de o deosebită frumuse
ţe şi poartă un inel cu
murile redacţiei erau larg
Conferinţă de presă deschise pentru a ne bucu inscripţia „80 LODER I
pă o creştere netă a şoma Deva). Se pare că datorită
ra de aerul proaspăt pri
jului, care a afectat , HAGA 10 (Agerpres). — menit. furtunii aprige de dumini
O f f îQ g â D 1 750 000 de persoane în a- La încheierea vizitei sale Deodată, într-una din în zat cînd pe capul cind pe că noaptea s-a rătăcit şi,
prilie 1982, adică 6,5 la I oficiale în Olanda, cance căperile redacţiei a pătruns umărul celor prezenţi. îi fiind obişnuit cu omul, a
sută din populaţia activă larul R.F. Germania, Hel- un porumbel. A zburat in- plăcea să fie mingiiat şi căutat ajutorul acestuia.-
m LONDRA. - Teatrul (de două ori mai mult de mut Schmidt, a participat, tîi către candelabru, a ezi alintat. Rugăm stăpînul porumbe
popular din Lugoj a luat cît în aprilie 1980), precum împreună cu primul minis tat, l-a ocolit şi s-a aşezat Prezenţa neobişnuitului lului să-l ridice de la a-
parte la a Vl-a Săplămînă şi a şomajului parţial în tru olandez, Andreas van pe o vitrină. Cei de faţă „colaborator" a stîpiit ve dresa indicată şi îi asigu
internaţională a teatrelor de Agt, la o conferinţă de au rămas nemişcaţi, nu a- răm, că noi, • cei din re
creştere, cu 50 la sută a- selie in redacţie. Toţi ne-am dacţie, păstrăm o amintire
amatori, organizată de The nual (500 000 persoane), se presă. După cum relatează tît de uimire, cît să nu întrecut în a-1 alinta şi deosebit de plăcută neo
Questors Theatre din Lon precizează într-un raport agenţia Reuter, cancelarul sperie neobişnuitul vizita mîngîia. Ne-am dat seama bişnuitului vizitator. ^
dra, in perioada 19-26 iu .Schmidt a subliniat, între tor. Acesta, însă, calm şi că micuţul porumbel este
al Organizaţiei pentru Coo altele, că „vest-europenii
nie 1982. Spectacolele pre perare Economică şi Dez trebuie să .meargă înainte prietenos, s-a plimbat dc-â înfometat, l-am servit cu TIBERIU ISfRATE
zentate cu piesa „Neveste cu planurile de construire
le vesele din Windsor" s-au voltare (O.E.C.D.), citat de a gazoductului destinat ! E S T I V A L A •româno-maghiar „Frumoasele vacanţe" — Au
bucurat de un deosebit suc agenţia France Presse. transportului de gaze natu I ORIZONTAL : 1) Autorul poeziei „Fiul pfidu- torul volumului „Pentru zilele de vacanţă" ; 4)
Trunchi de con ! — Are un rol determinant
ces. de acoperire — Vremea marilor vacanţe (pl.) ;
U WASHINGTON. - Un rale din U.R.S.S. în unele I rarului la mare" — Pictor francez, semnatarul 5) Un articol spaniol — Compozitor contem
*
2) Regretată poetă, au-
tabloului „După bale";
„Boeing 727", aparţinind ţări ale Europei occiden poran semnatarul partiturii pentru plan „In
£J SAN SALVADOR. - In tale, în pofida unei even | toarea versurilor întitulate „Mai sînt cileva tabără" ; 6) în plină fierbere in sezonul estival
Salvador, acţiunile de luptă companiei americane „Pa- tuale deteriorări a relaţiilor 1 veri" — Mirajul vacanţelor estivale ; 3) Pictor (Pl-) — Nume feminin ; 7) A compus muzica
(1807—1677) — Poetă contemporană,
olandez
desfăşurate de forţele Fron nam“, s-a prăbuşit vineri lor cu S.U.A.". I semnatara poeziilor „La mare" şi „Seceriş" ; pieselor corale „Paparudele" şi „Dor de cring"
tului Farabundo Marti pen după-amiază, la două mi ■ 4) Port în lonia (ant.) — De la Constanţa !... — Lac în U.R.S.S. ; 8) Fluviu de coastă în Sue
nute după decolarea de pe Agenţia France Presse a- 3 ...la Agigea !; 5) Cunoscut poet român, autorul dia — O vină mică ! — Sînt la mare ! ; 9) Lă
tru Eliberare Naţională daugă că, în cursul con * poeziei „Vacanţă de vară" — Grandoare iberi- sat amanet — Alt compozitor contemporan,
(F.M.L.N.), împotriva arma aeroportul din New Or- ferinţei de presă, atît can | că; 6) Infinitiv al unui lan de griu mălurat — semnatarul a. trei madrigale întitulate „Imnu
tei autorităţilor de la San leans. Cei 143 de pasageri celarul R.F.G., cit şi pre I Ne-a lăsat tablourile „In lanul cu griu" şi „La rile verii" ; 10) Poet francez (n. 1897), autorul
versurilor
norişor
vara
un
înger
„Din
şort
de
aflaţi la bordul aparatului, * scăldat" ; 7) Simbol pentru rotor (mat.) — Di-
Salvador s-au intensificat, mierul olandez au eludat | rijor şi compozitor român, autorul piesei co- croieşte/Cel mai albastru-i cerul cînd unduieşte
în cursul ultimelor zile, cu- şi membri ai echipajului, punctul crucial al convor 3 râie „In vacanţă"; 8) Luate pe şlep ! — In- lanul" (din poezia „Ochii Elizci") — Dat cu
11) Cerul verii — A scris
soluţie de... teren ;
călzitor de la gheaţă" — Infinitiv binefăcător
prinzînd, pe lingă zonele şi-au pierdut viaţa în acci birilor pe care le-au avut * răcoritor pe căldura verii; 9) Autorul volumu- poeziile „Dimineaţă de iunie" şi „Pe plajă".
I
din estul şi nordul ţării, şi dent, transmit agenţiile in — chestiunea amplasării de « lui „Un băiat priveşte marea" — Chestie de DICŢIONAR : NER, ERAT, LOS, EMAN.
cele din vest - relatea ternaţionale de presă. Alte noi rachete nucleare ale * moment ; 10) Pălămidă de baltă — Poposit la VASILE MOLODEŢ
ză agenţia France Presse. trei persoane — care locu N.A.T.O. pe teritoriul olan I mare ; 11) întins la soare pe plajă — Autorul
* versurilor unui „Cinlec de drumeţie".
In cursul luptelor, care au iau în casele din zonă lo dez, Olanda nu a luat încă J VERTICAL : 1) Scriitor român, autorul unei MAT ÎN DOUĂ MUTĂRI
avut loc vineri,- insurgenţii vite de aparat — au fost, de o decizie în această pro I poezii tematice întitulată „Seceta" — Pictor
au distrus 12 vehicule mi asemenea, ucise. blemă din cauza unor di J rus, autorul pînzei „La soare" ; 2) Ne-a lăsat Controlul poziţiei.
J tabloul „Plaja" — A se odihni; 3) A scris (în
Alb : Rg2, DII, TdS, Nh2, pa4.
litare. sensiuni politice — amin I colaborare cu Dan Dcşliu) scenariul filmului Neeru : Rb7, Na7.
teşte A.F.P., arătând că,
deşi van Agt este partiza-
® BONN. - N umărul to 1 2 3 A 5 6Jj \7 s 3 w //
tal al locurilor de muncă OiiSOsSB j nul amplasării de rachete
ar putea scădea din nou în nucleare în Olanda, o frac 2
a
partidului
‘
său
ţiune
1 1982, în R.F. Germania, du- ne proiectului. se opu 3
(creştin-democrat)
A
5
victoria revenind cu 4—3 (du s M
pă prelungiri) fotbaliştilor ita
precedentă,
şi
ediţia
la
lieni.
IS Nundîea! *82 din Argentina, cînd partida s-a ml PI
7
încheiat
un
cu
nedecis:
scor
0-0. 8 H
Finala va fi condusă de ar gg
MADRID 10 (Agerpres). — a cişlignt dc trei ori „Cupa bitrul brazilian Arnaldo Coelho. &¥
Pe stadionul „Santiago Berna- Mondială". Antrenorii celor două fina 3
beu“ din Madrid se va desfă Reamintim că in semifinale, liste,' Jupp Derwall (R.F. Ger
şura astăzi finala celui de-al Italia a învins cu 2—0 forma mania) şi Enzo Bearzot (Ita IO r
12-lea campionat mondial de ţia Poloniei, iar R.F. Germa lia), au anunţat că vor începe
fotbal, in care se vor întîlni nia a eliminat după. prelungiri partida cu următoarele for II s
selecţionatele R.F. Germania şi şi executarea loviturilor de la maţii probabile : R.F, Germa _L
Italici. Ambele formaţii au 11 m reprezentativa Franţei. nia Schumacher, ,-T Kaitz, H.
mai cucerit pînă în prezent Reprezentativele Italiei şl Foersler, Stiellke, ,B. Foerster, DEZLEGAREA CAREULUI APARUT
ei!;? două titluri dc campioană R.F. Germania s-au mai intîl- Dremmler, Bfeitner, Briegel, IN ZIARUL NR. 7 GG1 : SOLUŢIA PROBLEMEI
a lumii: Italia in 1934 şi 1938, nit pînă acum de trei ori in Littbarski, Rummenigge, , Fj- j 1) Caritabil — o ; 2) Amar — Coniac ; 3) DIN ZIARUL NR. 7 661 :
Iar H.F. Germania la ediţiile turneele finale ale campiona scher ; Italia: zoff, — Gentile, 1 Năduşeli — Pa ; 4) Ibişi — Imre; 5) Cia — Fs 1. Rd4 — e3 Na4 — C2
din 1954 şi 1974, astfel că una tului mondial: in 1962 în Chi Collovati, Scierea, Cabrinj, j — Ae — T ; 6) UI — Focă — Aţă ; 7) Lirnona- 2. Del — hl mat.
dintre ele va egala performan le, cînd au terminat la egali Tardelli, Antognohi ’ (Marini), j dă — Ou ;8) Atac — Pojar ; 9) Rac — Jar — 1..................Rdl — cl
ta Braziliei, unica echipă care tate: 0—0, în 1970 în Mexic, Oriali, Conţi, Rossi, Graziani.. ' Miţ ; 10) T — Cărămidă; 11) Dezolat — Cap. 2. Rc3 — e2 mat.
COLEGIUL DE REDACŢIE s Sabin Cerbu, ion Cioclei, Tiberîu Islrale (redactor şef), Lucia Eleno Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
Preţul abonamentelor ! lunar — 13 lei? trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str. Dr. Petra Groza, nr. 35.
Telefoane i 11275, 11585, 12157. Telex 3 72288 78 lei; anual — 156 Iei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar. 44065
TIPARUL; Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 Abonamentele se fao la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari
din întreprinderi şi instituţii.