Page 38 - Drumul_socialismului_1982_07

pag % DRUMUL SOCIALISMU1

LA ZI ÎN A G R I C U L T U R A
tare-producţie. Ce ne pu- j
Cercetarea teţi spune în legătură cu a-
ceasta ? ^
(Urmare din pag. 1) astfel de tehnologii redu­ - Avem permanent în o- Cu toate forţele Fînu! trebuie eosit H,oo relei
cem lot mai mult importul, tenţie această sarcină şi f 11.05 iţeaţi
eul i
firi consistente fluxului teh­ deci efortul valutar al eco­ pot să spun că in trimes- adunat şl depozitat Petre
nologic de preparare, con­ nomiei naţionale. irul IV din acest an se va la secerişul griului! 12.00 Ciute
cretizate in realizarea unei - Aminteaţi de cerceta­ trece la aplicarea industria­ cît mai repede! terpr
producţii anuale suplimen­ rea şi valorificarea halde­ lă a unei cercetări pentru (Urmare din pag. 1} şi controla umiditatea, pen­ lui
Bistr
tare in valoare de peste 1,4 lor, iazurilor... extragerea metalului din ia­ tru a dirija formaţiile de 12,20 Rom;
milioane lei. Am obţinut re­ - Da, se află de mai zul de decantare de la Te- bine s-a putut lucra în li­ combine acolo unde se poa­ (Urmare din pag. 1) şi eii
zultate bune şi la alte uni- mulţi ani in desfăşurare o liuc. Amintesc că acţiunea nele unităţi agricole socia-' te secera. In acelaşi timp 12.40 Maţii Tcles
111.00
tâfi miniere, intre care cele amplă acţiune de cercetare de cercetare a început în liste de stat şi cooperatis­ trebuie să fie folosite la se desfăşoară în mod 10.05 Viaţa
de la Moldova Nouă şi Bă­ a depozitelor de steril, pe 1979. Prin tehnologia ce se te la celelalte lucrări agri­ întreaga capacitate toate corespunzător. La *Dobra 10.30 Ciubi
lan. care noi le asimilăm zăcă­ va aplica, anual se va pre­ cole. Astfel, duminică, s-a combinele, avînd grijă ca au fost depozitate nu­ 11.30 Civic
17.50 1001 .
Pentru valorilicarea mine­ mintelor sau minereurilor să­ lucra o cantitate de 700 000 eliberat de paie o supra­ fiecare să-şi îndeplinească mai 50 tone fin, la Bre­ 18.00 înebi
reurilor din zăcăminte noi race. Au fost deja elabora­ tone, din care se prelimina faţă de 476 ha, a fost pre­ normele zilnice. tea Mureş ană 40 tone, lui
au lost elaborate tehnolo­ te tehnologii pentru extra­ să se extragă o producţie gătită pentru semănat o Concomitent se impune la Sîrbi 25 tone, iar la Ră­ 20.00 relei
20,25 Actu:
gii moderne de extracţie şi gerea minereurilor utile, cu de peste 20 000 tone de suprafaţă de 247 ha şi s-au să fie intensificată acţiunea ri uleşfci 24 tone. Mai avan­ 20.40 Descl
preparare a minereurilor de randamente destul de bu­ fier. însămînţat cu culturi duble de eliberare a terenurilor sate sînt unităţile din Bur- muri
la Roşia Poieni, Bucureşci- ne. Pină in prezent s-au ex­ - Aţi vrea să daţi cîleva şi succesive 135 ha. de paie prin folosirea tu­ juc şi Gurasada, unde s-au al IX
vizlui
Rovina, Coranda-Hondol şi ploatat şi valorificat peste nume de oameni, cercetă­ Avînd în vedere că vre­ turor mijloacelor mecanice, depozitat peste 100 tone supra
Ciungani-Câzăneşti. In le­ 500 000 tone de minereuri tori activi, cu rezultate mea va fi în continuare in­ a atelajelor şi a forţei de furaje. 21.00 Teatr
gătură cu aceasta este de sterile de haldă din perime­ bune ? stabilă şi favorabilă aver­ muncă la siriusul, trans­ Consiliul unic agroindus­ za“.
subliniat că s-au adoptat trul Teliuc-Ghelari, din ca­ - Desigur, Avem oameni selor de ploaie, este nece­ portul şi depozitarea paie­ trial, consiliile populare, 21.50 Poart
Ie. D
soluţii noi, deosebite de re s-au produs cantităţi a- cu multă probitate profesio­ sar ca, Moşind „ferestrele" conducerile cooperativelor danst
! cele clasice, in scopul vă­ preciobile de fier — circa nală, care obţin rezultate dintre ploi, să se treacă la lor, care constituie o im­ agricole de producţie au Hune
ii lorilicării complexe a tutu- 30 000 de tone. Aceasta în hune. Lista lor ar fi cam seceriş peste tot unde acest portantă sursă de furaje datoria de a interveni ope­ 22.05 Teleji
22,15 Muzii
| rar elementelor conţinute perioada trecută de la Con­ mare, dar... Valentina Tar- lucru este posibil. Iniţiati­ pentru animale. Totodată, rativ pentru grăbirea re­
s de minereuri - aşa cum gresul al IX-lea al partidu­ novschi, Voichiţa Careja, este necesar să se intensi­ coltatului, transportului şi
| ne-a indicat secretarul ge- lui. Gheorghe Fodor, Gheorghe va şi spiritul gospodăresc fice arăturile şi pregătirea depozitării finului. în a-
\ neral al partidului, tovară- - Documentele de partid Gheorghişor, Emilia Komar- al oamenilor pot şl tre­ terenului, lucrîndu-se în ceste zile toţi cetăţenii apţi
1 şui Nicolae Ceauşescu - pun in faţa cercetării şi o niczky, Emiiian Lup, Evantia buie să-şi spună cuvin tul schimburi prelungite şi în de muncă ai satelor tre­
? chiar dacă unele elemente altă sarcină importantă, a- în această problemă deose­ două schimburi, precum şi buie să iasă la coasă, la a- BUCURE
î se găsesc în proporţii mai nume de a scurta cit mai llie, Leonora Sîrbu, Dorian bit de importantă, vizând la însămînţarea culturilor dunatul şi transportatul fi­ ilioprogran
La ordinea
^ reduse. Prin aplicarea unor mult ciclul cercetctre-proiec- Turcu şi mulţi alţii. asigurarea pîinii poporului. duble şi succesive, avîn- nului, ştiut fiind că asigu­ tură; 7,00
Se impune deci prezenţa du-se în vedere că ele tre­ rarea în întregime a nece­ Revista pr
permanentă a specialiştilor buie terminate cit mai re­ sarului de hrană a anima­ rul mclotli
la faţa locului, în lanurile pede pe toate suprafeţele lelor este o sarcină de ele ştiri;
ascultătorii
Aşteptăm scrisorile dumneavoastră! de grîu, pentru a lua probe planificate. prim ordin. de şti/.i; II
eloric; 10,1'
tă de etnoi
Am primit o scrisoare la ocupare pentru colectarea semenea recipiente). 11.00 Buletl
redacţie. La prima vedere si introducerea materiale­ Grupele sindicale din u- Recuperarea grabnică a restantelor Microfonul
ele
— un lucru obişnuit. Sosesc lor recuperate în circuitul nităţile economice, printre" Buletin penti
toate
multe. Numai că respecti­ productiv. care se evidenţiază cele de 12,35 Din c.
va scrisoare este un prim Numai într-un interval la întreprinderile „Vidra" (Urmare din pag. î) Pavel Ancateu, secretam lipirii producţiei, a repro- lui; 12,45
ecou la acţiunea noastră de de 10 zile şcolile, generale si „Chimica", au predat organizaţiei de bază „Va- jectării unor utilaje, în­ radio-tv.; l:
presă „Resursele secunda­ nr. 1 şi 2 au recuperat si alte 1200 kg hîrtie. este secţia a IlI-a Brad, goneţi" —,' colectivul nos­ deosebi a vagoneţilor în 15.00 Clubul
Buletin de
re — o uriaşă mină, de predat centrului 1 200 kg Acţiunile privind colec­ condusă de inginerul Fa- tru a demonstrat seriozita­ scopul îmbunătăţirii siste­ marilor cin
tarea materialelor refolosi- bian Oprinese. Depăşirile te şi dăruire pentru reali­ mului de rulare, reducerii medicului;
bile au dat rezultate bune, semnificative înregistrate zarea planului. în perioada consumului de metal, creş­ componistic
i!q; 10,10 Ce
lucru oglindit şi de faptul aici la producţia fizică au la care ne referim s-au terii duratei lor de între­ mice; 17,00
că în raza oraşului risipa acoperit o bună parte din confecţionat peste plan 110 buinţare. Multe dintre a- 17,05 Politie
de materiale secundare tin­ minusurile uzinei la unele vagoneţi de 1 mc. Avem ceste tipuri de vagoneţi se Muzică poj
mare randament". Semna­ iiîrtie şi 5 000 kg ffer vechi. sortimente. Acelaşi lucru oameni de nădejde care află deja în experimenta­ grieuUura i
tarul acestor rînduri, Du­ Tot în ultima decadă a lu­ de să fie eliminată. se poate spune însă şi de­ re în minele din Valea 18.00 Orele
mitru Şerban, şeful Centru­ nii mai asociaţiile de loca­ Aşteptăm şi alte aseme­ spre colectivul secţiei a ştiu să-şi facă datoria. In­ diojurnal;
pămîntului
lui de recuperare şi colec­ tari au predat peste 1000 nea veşti, privind soluţiile II-a. Inginerul Ştefan Fe- tre ei se numără: Dumitru Jiului, urmînd a fi omolo­ Protagonişti
tare a materialelor refolo- kg de hîrtie. Acest lucru găsite în vederea extinderii ier, şeful secţiei, arăta că Paul, Mîndrean Lazăr, gate. Realizarea unor pro­ 21.00 Buletii
duse de bună calitate, cu
sugestia elo
sibile din Orăştie. aparţină­ se datoreşte si centrului de recuperării materialelor se­ au încheiat semestrul I cu Gheorghe Jurc-a, loan To- consumuri tot mai reduse — 22.00 O zi i
muş, Simion Gheaţă, Viorel
tor întreprinderii judeţene recuperare, care a acţionat cundare, a folosirii acesto­ o depăşire valorică de Demian, Marcu Gorcea, Mi- materiale, combustibil şi e- Bijuterii in
de profil, ne informează că pentru înzestrarea asocia­ ra, cit şi a întrebuinţării 5.00 Nun st*
unor noi surse de energie; 800 000 lei, concretizată în ron Pavel, Sams-on Fiorea, nergie electrică —, cu o e-
iii ultima perioadă locuito­ ţiilor de locatari cu un nu­ aşteptăm semnalele dum­ confecţii metalice executate mulţi alţii. ficienţă sporită, este de
rii din acest oraş, colecti­ măr de 40 de containere neavoastră, tovarăşi cititori suplimentar prevederilor. In paralel cu realizarea
vele muncitoreşti din între­ pentru hîrtie (cifra este în din locurile de unde ştiţi — Cu toate că au existat , planului, l-a U.U.M.R. Criş- fapt preocuparea de bază
prinderi, elevii au dat do­ oreşterd, pe măsură ce se că materialele recuperabile linele goluri în aprovizio­ eior există şi o preocupare a colectivului de muncă de
vadă ele o mai mare pre­ vor mai confecţiona alte a- sînt irosite. nare — preciza maistrul consecventă în direcţia în- la Uzina din Crişciov. DEVA: I
dar nu-ţi pi
tria); Prin i
lui (Arta);
Orgolii (Fia
ele la mans;
Moduri diferite de a înţelege grija DEPĂŞIRI DE PLAN Şistul); Ai
LA PRINCIPALII
Escacironm
INDICATORI rătorl (Cons
TROŞANI: 1
pentru folosirea fiecărei palme de pămînt Colectivul de oameni ai rea); Sem:
muncii de la întreprinde­ Noiembrie);
curajului
la
rea de prospecţiuni şi ex­ (Cultural); \
In repetate rânduri secre­ tă in incinta fermelor, sînt jurul unităţii,- mai cu sea­ les să se implice în reali­ în contrast, prezentăm plorări geologice Deva ta Măriei ei
tarul general al parti­ plantaţi pomi fructiferi, iar mă între şoseaua naţională zarea programului de auto- şi... lipsă spiritului gospo­ continuă seria bunelor re­ ceaftirul); l
dului, tovarăşul Nicolae 4 hectare s-au atribuit ca si împrejmuirea din faţă, aprovizionare lucrătorii de dăresc întâlnită pe terenul zultate înregistrate în anii nul (Mineri
ideal
Soţul
Ceauşescu, a sublini-at ne­ loturi pe care lucrătorii u- există o suprafaţă aprecia­ la Ţesătoria de mătase de lingă Termocentrala precedenţi. Astfel, în pe­ AN IMOASA.:
cesitatea cultivării şi folo­ uităţii produc anual peste bilă de teren pe care cresc Deva. Mintia. rioada trecută de la în­ citorese); tl
sirii raţionale a fiecărui 40 de tone de legume. Ase­ numai buruieni şi iarbă, ceputul anului, minerii, de acasă
BRAD : Cin;
metru pătrat dc pămint, in mănător s-a procedat şi la deşi aici s-ar fi putut pro­ sondorii, geologii, ceilalţi (Steaua roşi
scopul obţinerii unor pro­ Ţesătoria de mătase Deva, duce legume pentru canti­ lucrători de pe şantierele De la o la 5
tatălui
ducţii sporite de pe toate unde cele aproape două hec­ na unităţii. Fireşte, se pu­ întreprinderii şi-au depă­ reţea GEOAC
ra);
suprafeţele şi asigurării în­ tare din jurul unităţii au ne întrebarea: cum înţele­ şit prevederile la forări mul oaselor
făptuirii principiilor auto- fost parcelate in loturi de ge conducerea acestei uni­ cu peste 1350 metri, la tură); HAŢf
apr-ovizionării teritoriale. cîte 80—100 mp şi reparti­ tăţi răspunderea ce-i revi­ galerii cu 380 metri. Prin plîng nieiod
BRAZI:
Leg
P-reocupîndu-se de înfăptui­ zate personalului muncitor ne pentru a folosi cu ma­ sporirea planului de în­ Hlan; CAL.'
rea acestor obiective, con­ pentru a fi cultivate cu le­ ximă. chibzuinţă fiecare cărcare mecanică în gale­ indigo (Caş;
ducerile a numeroase uni­ gume. Exemple de acest metru pătrat de pământ şi rii cu 4 la sută, a fost de­ SXMEPU': A
tăţi economice şi de insti­ fel oferă, de asemenea, O- a contribui la asigurarea păşită viteza de avansare tclor ( iureş
sunetul fiuv
tuţii, cît si o serie de aso­ ficiul farmaceutic Deva, autoaprovizionării terito­ planificată cu 5 procente.
ciaţii de locatari au între­ Combinatul siderurgic Hu­ riale ? De remarcat că aceste re­
prins măsuri lăudabile pen­ nedoara, întreprinderea de zultate au permis obţine­ = irl
tru cultivarea cu legume a stat pentru creşterea porci­ Iată cum arată în imagini rea a 1,6 milioane lei be­
tuturor terenurilor din in­ lor Orăştie, întreprinderea spiritul gospodăresc : neficii peste plan. Rezultatele
cinte, precum şi a supra­ mecanică Orăştie, precum Fotografia de mai jos în­ 11 Iulie 1982
feţelor din jurul blocurilor. şi numeroase alte unităţi, făţişează o parte din cul­ PRODUCŢIE MAREA Extr. I : 1
Iată cîteva exemple ce do­ care produc o parte în­ turile de legume — respec­ Hărnicia .şi priceperea Iu eră!Urilor de la Ţesătoria de PESTE PREVEDERI Extr. a IT-
Exlr. a 117-
vedesc spirit gospodăresc şi semnată din legumele ne­ tiv de varză —, care sînt mătase işi spun cuvîiHul. Mobilizaţi exemplar de Fond de i
răspundere deosebită pen­ cesare cantinelor proprii. bine întreţinute de către organizaţia de partid, lu­ lei.
tru folosirea cu . eficienţă O încercare palidă în a- lucrătorii de la întreprin­ crătorii de la Fabrica de
ridicată a pămîntului. eest sens s-a făcut şi la derea de stat „Avicola" încălţăminte Hunedoara
La întreprinderea de stat Termocentrala Mintia, cul- Mintia. au încheiat prima jumă­
„Avicola" Mintia, pe o su­ tivîndu-se o parte din tere­ O imagine sugestivă asu­ tate a anului cu rezultate
prafaţă de 3 hectare, situa­ nul incintei cu legume. în pra modului cum - au înţe­ notabile în producţie. Pla­ Timpul i
nul producţiei globale a ziua de 13 i
fost depăşit cu 13,6 mi­ mea se va
treptat şl uş
lioane Iei, cel al produc­ temporar
ţiei nete cu 2,7 milioane miaza se vo
Iei, iar la producţia mar­ averse slabe
fă au fost realizate în soţite ele d
trice. Vin tul
plus 7 975 perechi de în­ Aerat din ve
călţăminte. Toate aceste rilo minime
rezultate au fost posibile se între 13 i
cele
maxim;
prin creşterea productivi­ do gratie.
tăţii muncii — care a fost La munte
depăşită cu 2 671 Iei pe roasă cu . ce
cădea
averst
lucrător, la producţia ne­ soţite de d
tă —, modernizarea unor trice. Vînt
fluxuri tehnologice, orga­ intensificări
Pe terenul aparţinător în trepvinderii „Avicola" culturile de legume promit o recoltă Un aspect dezolant în faţa Termocentralei Mintia, unde nizarea mai hună a între­ din vest şi
liogată. pămîntul aşteaptă să fie cultivat cu legume, nu cu... bu­ teorolog de
ruieni. gii activităţi. Proncenco).