Page 41 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 41
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ! 17 ANI DE LA CONGRES!
V < 2 ^ AL PARTIDULUI---------
S O C I A L I S M U L Cine sînteţi azi, absolvenţi ai anii 1S65 ?
!ij
buit să ne căutăm eroii special de matematică, un
Am urmărit doar citeva
pentru a ne da seama de cadru cu multiple preocu
biografii ale unor oameni
— Cine sînteţi azi, absol
sporirii eficienţei procesului
absolvit o şcoală. Doream
:0RGAK Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C care, in urmă cu 17 ani, au acest frumos adevăr ! pări pe linia modernizării şi
venţi de acum 17 ani ?
cu
să vedem ce evoluţie au a-
instructiv-educativ,
o
vut în timp de la această — Sintem noi înşine ! foarte bună pregătire me-
■wi«.i.inrnTnTi
dată de geneză a muncii şi Răspunsul - pe cit de todico-pedagogicâ, cu re
destinului lor. Am căutat firesc pe atit de înălţător zultate deosebite in forma
cataloagele acelui an spre a — ni l-au dat oamenii ce rea copiilor, un cadru di
Anul XXXIV, nr. 7 675 MIERCURI, 14 IULIE 1982 S pagini — 50 bani ne cunoaşte eroii. La licee şi-au pus pecetea persona dactic, care poartă cu cin
le industriale din Deva nu lităţii in munca asumată ste titlul de „Evidenţiat
le-am aflat. Aici, ca şi in drept crez al vieţii. - V-am urmărit, in ulti
ţară, nu existau licee in „Sintem noi înşine !“. mul deceniu, de cind lu
Cofedîvu! minei Ţebea e s t e h o t ă r î! dustriale. Nu existau, in Ne-o poate spune Lia craţi in invăţămintul gene
ral din oraşul Deva, ne-
Deva, nici şcolile generale
acum 13 ani a dat prima astimpărul in căutarea nou
nr. 4, 5, 6, 7. Impresionant Sorescu, învăţătoarea care
să extragă cantităţi s p o r it e de c ă r b u n e I urcuş al invăţămintului gim promoţie la şcoala din lui care să perfecţioneze,
nazial şl liceal in oraşul
să ridice activitatea didacti
reşedinţă de judeţ I lntr-un Hondol, iar de atunci a că, de instruire şi educare,
cu treaptă
urcat treaptă
a tuturor posibilităţilor deceniu şi jumătate aici au drumul periecţionării profe v-am urmărit dorinţa pen
— Cura aţi încheiat primul semestru ? existente". fost înălţate (şi işi desfă sionale, absolvind faculta tru lucrul făcut bine, aş
— Cu depăşiri de plan la producţia de cărbune şi De asemenea, o atenţie şoară activitatea) cinci li tea de filologie, obţinind LUCIA LICIU
la lucrările de. pregătire. maximă s-a acordat inten cee industriale şi patru toate gradele didactice, fi
sificării ritmurilor lucră şcoli generale noi. A tre- ind autoarea unui caiet (Continuare în pag. a 3-a)
rilor de pregătiri, indica
De ciliva ani minerii de acest lucru. Vrem să obţi tor la care 8-au realizat
la Ţebea n-au mai reuşit nem rezultate din ce în ce peste prevederi 232 ml,
să-şi îndeplinească sarcini mai bune. aslgurîndu-se astfel un DINAMICA INVĂTÂWULUI
le de plan pe primul se Măsurile tchnico-organi- avans corespunzător, pe
mestru. în 1982 ei au pus zatorice stabilite de condu oare minerii sînt hotărîţi
capăt restantelor, trimiţînd cerea minei, la începutul să-l păstreze, vechea ex HUNEDOREAN '
la „ziuă" suplimentar pre- anului curent, vizînd în presie minerească fiind aici
-Vtîderilor; pe şase luni, 320 ansamblu impulsionarea la ordinea zilei: „Cu abata
tone de cărbune. activităţii în subteran, des- jul scoţi tona de cărbune,
iar ou pregătirile o pui la GRĂDINIŢE
şi rrc& n te€& - loc". EDUCATOARE
Paşi semnificativi s-au
făcut şi pe linia îmbună SAU DE CLASĂ
tăţirii aprovizionării locu
T
rilor de muncă cu mate LICEE__________
— Am încep.ut acest an pre care ziarul nostru a riale si scule, a mecani x
— ne spune Dorel Iu ga, scris la vremea respectivă, zării transportului spre şi
inginerul şef cu producţia au condus la rezultatele dinspre abataje, a creşterii ATELIERE SCOALĂ /
minei, ferm liotărîţj să scontate. Harnicii mineri randamentelor de extrac ELEVI "
ne îndeplinim plan.ul rit de la Ţebea şi-au depăşit ţie. în - această privinţă,
mic, lună de lună, să ne sarcinile la producţia fi Virgil Niţă, inginer şef CADRE DIDACTICE
situăm şi noi printre uni zică de cărbune, ceea ce electromecanic, releva că l
tăţile miniere cu rezultate le-a permis, în această pe s-au efectuat revizii şi re
bune în extracţia de căr rioadă, să livreze supli paraţii la timp şi de bună
bune. Să dovedim prin mentar diferiţilor benefi calitate la utilajele din
fapte concrete de muncă ciari peste 120 tone de dotare, iar pentru reduce Nici o restanţă la îndeplinirea
că putem fi eficienţi, aşa cărbune. „O contribuţie în ÎN ZIARUL DE AZI:
cum ne-a cerut în repetate semnată la depăşirile a- rea duraţei de staţionare a indicatorilor de plan
rînduri secretarul general mintite şi-.a .adus-o — ne acestora, în cazul unor de « Tribuna experienţei.
al partidului, tovarăşul spunea tovarăşul Avram fecţiuni în orele de pro Căutători ai noului, pro
Nicolae Ceauşescu.. Mult Manaţe, şeful biroului teh gram; s-au luat măsuri de motori ai progresului. în sectorul zootehnic!
mai precauţi decît altă nic — şi colectivul carierei întărire a asistenţei tehni Activitate responsabilă
dată, în acest an ne-am de la Ţebea, unde s-au ce pe schimburi cu perso pentru creşterea rodni Analizând modul cum au te prin programul judeţean
străduit să ne creăm la făcut eforturi deosebite nal de specialitate. ciei pământului. Răşini fost îndeplinite sarcinile de autoaprovizionare, se .e-
timp noi capacităţi de pro pentru a se extrage canti — Un rol activ în dina le turanice comprimă... de plan în zootehnie pe vitau sacrificările de ne
ducţie, să asigurăm linie tăţi cit mai mari de căr mizarea .activităţii oameni timpul. primele şase luni ale anu cesitate şi se reduceau
de front activă, care să bune. însă, în general, ho- o Preocupare perma lui, constatăm că bilanţul mortalităţile. La producţia
permită realizarea zilnică tărîtoare a fost orientarea lor — sublinia maistrul nentă pentru îmbunătă activităţii din acest impor de lapte de vacă şi de
principal V.enicu Cean, se-
şi chiar depăşirea planului activităţii colectivelor spre ţirea prestaţiilor de poş tant sector de producţie al oaie s-au înregistrat serioa
la producţia de cărbune. zonele de exploatare cu un LIVIU BRAICA tă şi telecomunicaţii ! agriculturii judeţului nos se restanţe, a căror recu
Am reuşit ceea ce ne-am grad mai mare de cunoaş ® Dialog cu cititorii. tru este nesatisfăcător. perare impune acţiuni ho-
propus şi ne bucură mult tere, valorificarea deplină (Continuare în pag. a 3-a) Efectivele totale şi matcă tărîte în toate fermele zoo
la bovine nu s-au realizat tehnice. Unele ferme cum
ca urmare a unui indice sînt cele din Peşteana,
Haţeg,
LA za £ N A G R I C U L T U R Ă scăzut de natalitate, ceea Hărău, Mărtinesti, Silvaş,
Romos,
Nădăştia,
ce denotă o slabă activita
te desfăşurată de medicii Ostrov şi altele au reali
veterinari şi personalul de zat şi depăşit producţia de
Să fie urgentate recoltarea şi depozitarea furajelor! dispensarele veterinare lapte marfă şi livrările Ia
la
fondul de stat. AMe însă,
teritoriale, de şefii fermelor
zootehnice privind organi între care amintim pe ce
'Tovarăşul Zefir Ştefănes- furaje. Dar aceasta cu con ha), Peştişu Mic (70 ha), roului executiv al consiliu zarea şi conducerea proce le din Strei, Ribiţa, Ţebea,
cu, inginerul şef al Consi diţia — cum sublinia in şi Mînerău (65 ha), în alte lui popular Peştişu Mare — selor de reproducţie şi se Rapolt, Toteşti, Vaţa, Sîrbi,
liului unic agroindustrial terlocutorul — ca recolta cooperative — Buituri, deoarece oamenii au fost lecţie. La această situaţie Burjuc, Lăpuşnic, Şoimuş,
Hunedoara, spunea că uni de pe suprafeţele respec Ghelari, Cinciş ,şi Izvoa ocupaţi cu întreţinerea cul nesatisfăcătoare au contri Gurasada şi Simerla nu au
tăţile agricole din zonă tive să fie cosită şi strîn- rele — suprafeţele cosite turilor. In zilele următoa buit, pe de altă parte, sa îndeplinit nici jumătate
dispun de circa 5 000 hn să la timp. Cum se acţio se apropie de 50 ha, în re însă vom accelera lu crificările de necesitate şi din planul primului semes
fineţe naturale, din care nează în acest scop ? vreme ce la Ilăşdat, Nan- crarea. neeconomice, cît şi morta- tru.
•însă o parte sînt invadate Recoltatul a început. Dar dru, Teliuc şi Dumbrava Accelerarea ritmului re lităţile care s-a.u menţinut O slabă preocupare exis
de tufişuri şi mărăcinişuri. se desfăşoară foarte timid. suprafeţele recoltate sînt coltării furajelor se pune la un nivel ridicat. tă şi în ceea ce priveşte a-
Cu toate acestea, coopera Suprafeţe mai însemnate sub 20 ha. cu deosebită urgenţă în Natalitatea este total ne • s i g u r a r e a bazei fu
tivele agricole de produc au fost recoltate la unită — Este drept că am cam toate unităţile agricole. Din corespunzătoare şi la spe rajere pentru viitoarea
ţie au suficiente fineţe na ţile agricole din Boş (77 întârziat cu recoltarea fânu cauza ritmului lent al re cia ovine, unde indicele perioadă de stabulaţie.
turale pentru a-şi asigura ha), Peştlşu Mare (60 ha), lui — ne spunea Ion Da- coltării, strânsul şi depo este de numai 75,5 la sută Astfel, la însilozări pla
în întregime necesarul de Bunila (70 ba), Lelese (65 mian, vicepreşedintele bi- zitarea furajelor sînt mult faţă de 97,1 la sută plani nul perioadei este realizai)
întârziate. Cantităţile de ficat O slabă preocupare doar de consiliile unice a-
fin aduse în depozitele de pentru îndeplinirea indica g.roindustriale Simeria şi
furaje sînt destul de mici torilor de plan se constată Hunedoara, jn timp ce la
la unităţile agricole din la personalul sanitar-vete- Călan, Orăştie şi Toteşti
Boş (30 tone), Hăşdat (40 rinar şi şefii de fermă de nu s-a însilozat nici 50 la
tone), Bunila (20 tone), la C.A.P. Deva, Şere'l, Sîn- sută din cantitatea de fura
Ghelari şi Mînerău (10 tone) tămăria-Orlea, Bretea Mu- je stabilită. La finuri este
ş.a. în multe cooperative reşană, Roşeam, Sîrbi, Pui, un mare decalaj între ce
agricole — Bunila, Lelese, Lăsau, Geoagiu, Cristur, s-a recoltat şi depozitat. în
Dumbrava, Cinciş şi alte Veţel, Pestişu Mare, Bretea consiliul unic Brad, din
le — se află mari canti Strei, Vâlcele, Rîu Bărbat, 1172 tone fîn recoltat s-au
tăţi de fîn adunat în că Densuş, Peşteana, Clopoti- depozitat abia 288 tone, la
piţe pe câmp, supus degra va, Căstău, Zdrapţi, Lunca, Deva din 1323 tone sînt în
dării. întârzierea transpor Ribiţa, Birtin, Rîu de Mori, depozite 668 tone, iar la
tării finului cosit este pusă Băcia, Şîntandrei şi altele.- Orăştie din 1157 tone s-au
pe seama lipsei braţelor de în ceea ce priveşte pro depozitat 444 tone. în une
muncă, ca şi a mijloacelor ducţia animalieră şi pre le consilii, cum este cel din
de transport. dările la fondul de stat, Toteşti, nu s-a recoltat nici
Ţinând seama de situaţia sarcinile de plan semes un hectar de fineţe na
existentă, conducerile uni triale au fost îndeplinite şi turale, iai’ in unităţile
tăţilor agricole şi consi depăşite la doi indicatori din Ilia, G e o a g i u , Că
liile joopulare au datoria şi anume : came de bovi lan, Simeria s-au cosit doar
să acorde mai multă aten cîteva zeci de hectare. Ac
ţie strîngerii şi depozitării nă şi carne de ovină. Aces ţiunea de recoltare a fîne-
în timp cît mai scurt a te depăşiri puteau fi şi ţelor trebuie intensificată
La C.A.P. Leşnic transpo rtul paielor din cimp se face cu ajutorul atelajelor şi se
depozitează in spaţii acoperite pentru a nu se deprecia caii tativ. finului. mai mari dacă se realizau
TRAIAN BONDOR greutăţile la tăiere stabili (Continuara în pag. a 3-a)
