Page 42 - Drumul_socialismului_1982_07

pag. 3 DRUMUL SOCIALISMULU

ZSPSS &,US-5». #>»Cl£T6n) BS TOATE TiBItţ. 0HIT1VA»
ilE U M U S I
•C^T » — - ' î = r — ~
ni,uo Telex
C IM Ilttl l(i,0i> Bascii
(Up.T
mană.
direcţi
Sportti
stanţa
Răşinile îuranice comprimă... timpul 17,05 Mesaj,-.
Ui,55 Trapei
t Căutători ai «oului, Ch arie
Prima dată a fost o co­ ranice nu constau numai anului în acest sector dc de turnătorie. licrt, 1
illathif
municare într-o revistă de în creşterea productivităţii activitate s-ar datora răşi­ — De aceea se mai spu­ promotori ai progresului 17.50 Heschi
specialitate: „Utilizarea ră­ muncii. De fapt, tocmai a- nilor furanice: ne că la dumneavoastră muri i
al IX-
şinilor furanice în proce­ eeste avantaje au stat la — în comparaţie cu a- semestrul are numai cinci 17.50 1001 d
sele tehnologice din turnă­ baza asimilării şi extinde­ nul trecut, acum avem o luni ? 0 idee de... 18.00 InClliU
lui
torii determină o creştere rii procedeului: înlătură producţie triplată — pre­ — Da, pentru că produc­ 20.00 Telejtn
a productivităţii muncii în complet uscarea miezurilor ciza interlocutorul. Produ­ tivitatea muncii a crescut 20,25 Actual
aceste sectoare de activita­ (autoîntărirea lor se face cem piese pentru cocseriile cu 20 la sută ! 2000 de tone 20,40 Telccir
fau La
te". Apoi, un grup de teh­ intr-un timp relativ scurt), din ţară. Nu puteam răs­ — Ce planuri de viitor 22,20 Telcjti]
nicieni şi ingineri din ca­ aveţi ?
drul turnătoriei nr. 1 a COMBINATUL SIDERURGIC — îritrucît turnătoria nr. Multe necazuri erau pe se consuma suplimentar
Combinatului siderurgic „VICTORIA" CĂLAN 1 va prelua producţia de la cuptoarele de clincher o cantitate de 250 tone iIKae
„Victoria" Călan, printre lingotiere, ne-am îndreptat ale întreprinderii de combustibil convenţional
care Leontin Matesoi, Ga- atenţia spre aceste sorti­ lianţi Deva cînd trebuia pentru reîncălzirea eup-
vrilă Budiu, maiştrii Vasi- elimină consumul de com­ punde tuturor solicitărilor mente. Am experimentat să se facă trecerea de pe torului, BUCUKEŞ
le Nemeş, Ioan Gagiu, Sa­ bustibil consumat la usca­ dacă nu găseam o metodă cu bune rezultate răşinile combustibil lichid pe ga- Intr-adevăr, multe ne- tlioprogratm
bin Mesloşan au trecut la re. în acelaşi timp, canti­ pentru folosirea intensivă ■furanice la pregătirea mie­ zos şi invers. Muncă pe ajunsuri. Pînă într-o zi, La ordinea
tură; 7,00 Ii
asimilarea şi elaborarea li­ tatea de fier utilizată pen­ a capacităţilor de produc­ zurilor pentru lingotiere, rupte, cum s-a exprimat cînd li s-au pus punct, Revista pre
nei noi tehnologii pentru tru armarea miezurilor se ţie. înlăturând procesul de dar tindem să trecem şi la directorul unităţii, ingine- Muncitorul Biro Ioan şi rul melodii!
turnarea miezurilor şi for­ reduce la jumătate. uscare s-a creat posibilita­ prelucrarea formelor tot cu rul Vasile Deae, pentru maistrul Constantin Mar­ de ştiri; !
ascultă toriio
melor. Procedeul a cunos­ De această dată omisiu­ tea utilizării cuptoarelor ajutorai acestui procedeu. că fiecare dintre materia- cuflescu au confecţionat de ştiri; 10,1
cut o extindere rapidă în nile respective nu sînt în destinate acestui scop pen­ Sîntem convinşi că şi cali­ lele combustibile respec- un injeotor... fără proble- Iară; 10,30 r
secţie. Peste 70 la sută din in detrimentul producţiei. tru miezurile şi formele al­ tatea lingotierelor se va îm­ tive cereau un alt tip de me. Ce au făcut ? La ar- liste; 10,45 S
nic — cîntei
piesele turnate se realizea­ Dimpotrivă! Şeful secţiei tor piese ce nu se realizea­ bunătăţi simţitor, iar tim­ injector. Şi de aici: opri- zStorui existent au adap- de ştiri; 11,1
ză prin intermediul 'aces­ turnătorie, Gavrilă Budiu, ză pe bază de răşini fu­ pul de producere va fi rea cuptorului, perioada bat un cap de distribuţie pentru copii
tui procedeu. Dar, avanta­ consideră că succesele în­ ranice. Adică, pentru restul mult... comprimat. Episodul II;
de ştiri; 12,(
jele utilizării răşinilor fu­ registrate de la începutul de 30 la sută din piesele DORIN CORPADE folclorului;
ÎNTREPRINDEREA DE LIANŢI DEVA ştiinţific; 12,
S p e c ia liz a r e a j ră radio-tv.
5; 15,00 4
de răcire, schimbarea ma­ reglabil. Noua instalaţie lor; 10,00 Bi
f o r m a ţ iilo r I nuală a injectoruiui. Toa­ permite trecerea de la un rint; 10,40 C
10.20 Sfatul i
Creaţii dc <
la combustibil la altul fără
acestea
duceau
te
producţie. oprirea
Ba
pierderi
nomice;
p s t ip u r i le j Schimbarea de injectoruiui mai mult, cuptorului. chiar ştiri; 17,05 1 17,0
permite
era o operaţie ce dura un... simultan : utilizarea 17.20 Microre
17,40 Odă li
minimum 16 ore, timp în gazului metan şi a moto­ 18,00 Orele :
*
diojurnal.
care în balanţa producţiei rinei pe acelaşi tip de ar­ lă ; 20,40 Prol
vreo 2 000 de tone de zător şi în acelaşi timp.
gărelor;
21,0
— Profilarea activităţii clincher nu... ieşeau la şCiri; 21,05 La
De acum, mai bine-zis
atelierului electromecanic, cin tar. Dar nu numai atît. de prin martie a.c., utila­ ncavoastră...
din cadrai întreprinderii tr-o oră; 23,0'
miniere Barza, pe produse Odată cu oprirea cupto­ jele au un mers constant zicale; 23,30-
muzical.
de serie mare sau mică — rului apăreau şi unele şi se poate vorbi de rit­
TI.HIŞOAR,
ne spunea Aurel Circo, şe­ riscuri. în primul rând la micitate în producţie. maţiilc zilei;
ful atelierului — a impus zidărie. Din cauza răcirii Totodată,' datorită acestei tatca în in
găsirea unor metode noi bruşte se deteriorau cără­ îmbunătăţiri, adusă în capacităţi de
pi
de lucru, oare să asigure mizile refractare. Altă procesul tehnologic, s-au parametrii Tinii:
ventil!''
ritmicitate şi calitate pro­ manoperă, alţi bani. Şi recuperat toate depăşirile rea ritmică
ducţiei, o eficienţă tot mai posibile întârzieri la re­ de consumuri specifice fizice : Anin;
mare. Prin urmare, ne-am punerea in circuit a agre­ din trimestrul I, iar pe la uie, ţara met
gîndit la specializarea for­ gatului. Nu mai punem cuptoarele respective con­ teee; 18,40 P:
al
devenirii
maţiilor de muncă pe ti­ la socoteală oît combus­ tinuă să se acumuleze... liste : dezvolt
puri de lucrări. Această tibil se pierdea. La fieca­ economii. a agriculturii
organizare a echipelor S-a Colectivul şantierului nr. 4, din cadrul întreprinderii de construcţii siderurgice Hu­ re schimbare de injector D. AlMĂŞAN activităţii ori
ganizaţiilor
0
dovedit a fi de la bun în­ nedoara, a aoumulat de-a lungul anilor o bună experienţă in muncă. Organ izîndu-şi te­ dene; 13,00 Pt
ceput. avantajoasă, atît pen­ meinic activitatea la fiecare lucrare, brigada condusă de Vasile Faur işi realizează săp- ' '«zică uşoai
tru întreprindere, cit şi tămînal prevederile de plan în numai cinci zile. Iată-i pe membrii formaţiei consullîn- —___unea li t
du-se eu maistrul Ion Vasilieă asupra detaliilor unei noi lucrări.
tinăr in liler;
pentru oameni. _______________________________________________________________________Foto: VIRGIL ONOIU Smoală pentru... şosele porană; „Ci
— Enumeraţi cîteva pro­ de prof. uni
duse mai importante şi ce Şcrban.
De
echipe le execută ? Activitate responsabilă pentru oamenilor curând, colectivul rilor de materiale defici­ aw “Mc*ztagne
muncii
de
la tare. Şi încă o precizare:
Întreprinderea creşterea rodniciei pămîntului Secţia ch irnic-di s t il ări c - in acest mod cît urmărim
gudron, din eadr.ul Com­
întrebuinţarea
mai
minieră Barza binatului siderurgic Hune­ largă a produselor pe
— întreaga noastră acti­ tură soiuri de plante care scoţii de produeţie-presta- doara, a reuşit să pună la oare le fabricăm, valori­ DEVA: Itil
vitate — subliniau tovară­ dau cele mai mari produc­ ţii: vulcanizare şi deratiza- punct o tehnologie nouă ficarea superioară a re­ dar nu-ţi nier
— Gama lucrărilor noas­ şii Remus' Popa, secretarul tria) ; Zidit
tre este diversă — ne-a organizaţiei de partid, vi­ ţii în condiţiile locale. Ca re-dezinsecţii. Veniturile eu ajutorul căreia se rea­ surselor secundare aşa H U N E D O A
Iii
urmare, la culturile cerea­
(Flacăra
spus maistrul electromeca­ cepreşedinte al cooperati­ liere — grâu, orz şi porumb obţinute în prima jumătate lizează din smoală, gu­ cum ne cere secretarul de )a mansar
a anului depăşesc 200 000
nic Ion Chiţa. Dar între vei agricole de producţie — se scontează pe obţine­ lei. Acum, C.A.P. Buituri dron deshidratat şi ulei — general al partidului tova­ gistul); Ami
cele mai complexe lucrări Buituri, şi Maria Coş, rea unor sporuri ou 200— are în cont la bancă a- un foarte bun înlocuitor răşul Nicolae Ceausescu. Escndronul hi
(Constr
rători
se situează coliviile de contabil şef — a fost şi 300 kg la ha şi chiar mai proape un milion de lei şi al bitumului pentru as­ — Instalaţia a fost rea­ TROŞANI: Fii
extracţie, executate de e- este îndreptată spre .creş­ îşi acoperă toate cheltuie­ falt. Amănunte în legătu­ rea); Semne
ehipa condusă de Ioan Bol- terea productivităţii mun­ mari faţă de plan. Anul lile de producţie, investiţii ră cu importanţa acestei lizată prin autodotare? Noiembrie); L
acesta s-a înfiinţat pe un
dor, multiplele confecţii cii în agricultură, reduce­ şi retribuţie din fonduri la curajului —
(Cultural);
Vil
metalice din profile, în­ rea cheltuielilor materiale, hectar şi o plantaţie de proprii, fără a mai apela COMBINATUL SIDERURGIC ta Măriei de
căpşuni.
deosebi turnurile pentru obţinerea de beneficii cît la împrumuturi bancare. eeafărul); LO
maşinile de extracţie, rea­ mai mari şi trecerea la O grijă deosebită s-a a- în zootehnie, paralel cu HUNEDOARA nu! (Minerul)
meu
Numele
lizate de lăcătuşii din sub- autofinanţare. cordat şi se acordă zoo­ grija pentru buna desfăşu­ (Muncitoresc)
ordlnea lui Gheorghe Oană, tehniei. Pentru a valorifica rare a activităţii în tabere­ SA : Socrul (ă
mai bine condiţiile şi posi­
confecţiile de macaze, din Acţionînd responsabil şi bilităţile locale, activitatea le d® vară şi folosirea ra­ tehnologii am primit de la — Da. Lăcătuşii din e- URICANI ; Un
specialitatea formaţiei lui perseverent pentru aplica­ ţională a păşunilor, s-a tre­ inginerul George Maro- ehipa lui Katona Gbeza cit (Retezatul)
(SI
Chemarea
Candin Botici. Executăm şi rea în viaţă a prevederilor cut la .asigurarea furajelor sin, şeful secţiei. s-au descurcat admira­ GURABARZA:
alte piese, unele chiar uni­ documentelor de partid şi Cooperativa pentru perioada de stabu- — Instalaţia este sim­ bil. Toate subansamblele aud nimic (!
cat pe ţară, cum sînt co­ de stat, a principiilor auto- agricolă plă şi poate fi realizată au fost croite din mate­ HAŞTIE: De lt
tria);
Tinereţe;
roanele de foreze realiza­ conducerii şi autogestiunii, laţie. în acest scop, s-au cu mijloace proprii. Toa­ riale recuperate. Zilele (Flacăra); GE
te de strungarii, frezorii ş! organizaţia de partid şi de producţie recoltat .şi însilozat peste tă greutatea eonstă în trecute am încheiat pro­ Oglinda spartă
rabotorii revirului dc ma­ conducerea cooperativei, cu Buituri 350 tone furaje din prima asigurarea materiei pri­ bele tehnologice şi după cultură); HATJ
şini. sprijinul organelor locale recoltă si este aproape gata din lacul dc ar
de partid şi al celor agri­ cositul celor 59 ha de fi­ me necesare. Pentru noi reluarea activităţii Ia dls- BRAZI: Conce
Eficienţa specializării for­ cole, au luat măsuri pen­ neţe naturale. De aseme­ însă nu este o problemă, tilărie, mimează să pro­ Iul mării; Ci
maţiilor de muncă ale ate­ tru folosirea raţională, cţi în acest domeniu s-a axat nea, cu ajutorul întreprin­ dispunem de asemenea ducem din plin. Instala­ la indigo (Cai
lierului electromecanic pe randament sporit, a fon­ pe creşterea şi îngrăşarea derii de industrie mică Hu­ resurse în cantităţi sufi­ ţia are o capacitate de ră); SIMERL
(Mureşul);
IL1
anumite lucrări se poate dului funciar, punerea de­ bovinelor. în acest scop au nedoara, s-a construit un ciente. 3 mc pe şarjă şi permite tul fluviului (1
deduce şi din cifrele care fost asigurate adăposturi
plină în valoare a resurse­ corespunzătoare şi furaje, lin ar cu o capacitate de — Din eîte cunoaştem fabricarea mai multor
urmează: comparativ cu lor locale şi înfiinţarea u- îngrijitori harnici şi price­ 200 tone, care asigură con­ îdeea realizării „instala­ sorturi de smoală şi gu­
primul semestru al anului nor secţii de producţie- puţi. Unitatea trebuie să diţii bune de depozitare şi ţiei pentru gudroane pre­
trecut, producţia marfă a pres taţii care să aducă ve­ livreze la fondul de stat păstrare a fînurilor. parate" vă aparţine. La droane preparate, în
funcţie de reţete şi, evi­
sporit la finele primului nituri cooperativei în tot în anul curent, pentru au- întărind şi dezvoltînd de- ce v-al i gândit în mo­ dent, de necesităţi. Timpul prol
ziua de 14 iulii
semestru cu 7 milioane lei, cursul anului. în această to a prov i z i o nare a teritoria­ mooraţia cooperatistă, prin mentul proiectării ei ? mea va fi ins1
în timp ce numărul mediu privinţă, unitatea şi-a îm­ lă, 100 tone carne de bo­ atragerea şi participarea — Fijresc, la înlocuirea — Desfacerea ? ceroasă eu ce
bogăţit experienţa, au cres­ — Deocamdată vom li­ noros. Vor cădi
al lucrătorilor atelierului a vină. Asigurându-se o bu­ aotivă şi efectivă a mem­ bitumului — material de­ ţii suh formă
scăzut în această perioadă cut Producţiile şi venitu­ nă îngrijire şi furajare a brilor cooperatori la con­ vra această smoală com­ averse locale U
cu 35 de muncitori, iar rile in sectoarele vegetal, animalelor se obţin sporuri ducerea întregii activităţi ficitar pe economie, in­ binatului, dar şi pentru soţlte de descăl
productivitatea muncii a animal .şi cel de produc- în greutate superioare ce­ economico-sociale, la adop­ tens utilizat în asfaltarea repararea drumurilor din ee. Izolat, c;
crescut cu aproximativ ţie-prestaţii. Astfel, s-au lor planificate, iar la fon­ tarea şi înfăptuirea hotărâ­ drumurilor. Smoala pre­ apă în 24 de oi
20 litri pe mp.
5 000 lei pe fiecare om al aplicat măsuri de amelio­ dul de stat s-au predat în rilor luate de adunarea parată de noi este folo­ municipiul Hunedoara. sufla moderat di
muncii. Şi încă o cifră \ în rare a solului — arături a- primele G luni ale anului generală, se asigură rea­ Apoi şi pentru alţi be­ peraturile vor
anul trecut, colectivul a- dînci, fertilizări, combate­ aproape 60 tone carne, ob- lizarea exemplară şi depă­ sită drept înlocuitor al neficiari. noaptea între 1
de, iar ziua în
ccstui atelier a realizat pe­ rea excesului de umidita­ ţinîndu-se un venit de pe­ şirea indicatorilor de plan, asfaltului şi se înscrie pe de grade. Dimii
ste 12 milioane lei bene­ te —, care au condus la ste 600 000 lei. dezvoltarea continuă a a- linia reducerii consumu- L. CRIŞAN ceaţă. (Meteoro
ficii. sporirea gradului de ferti­ Importante venituri aduc vutiei obşteşti. viciu : Ludovic
B. LIVIU litate, s-au introdus în cul­ cooperativei şi cele două N. BADiU