Page 43 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 43
'5 @ MIERCURI, 14 IULIE 1982 pag. 8
Preocupare permanentă pentru îmbunătăţirea
Cine sîntefî azi, absolvenţi ii anului 1085?
(Urmate din pag. 1} doua casă. Şi din nou a Felicia Cristian, Otiiia Mag- prestaţiilor de postă si telecomunicaţii!
simţit chemarea perfecţio laşu, al inginerilor Remus
e : zice plăcerea de a munci. nării. Şcoala de maiştri, ab Rotea, Maria Moga, Ion Bî-
iV- Am aliat despre utilitatea solvită în aceste zile la li ja, al economistului Nicolae Mai multe sesizări — so tali in prima cursă, între însă că foarte multe şî
ne site prin corespondenţă orele 10,30—14, împreună frecvente defecţiuni la a-
\la acelui caiet de matematică, ceul energetic, i-a îndrep Podeleanu, al medicului 17- ori făcute direct de către cu presa periodică şi cu parate le produc unele per
m- ajuns In cele 15 000 de tăţit opţiunile, beriu Nicula, al juristului
exemplare in toate şcolile ,,Sintem noi inşine !“. Ion Itie... cetăţeni, prin audienţe — trimiterile poştale sosite în soane care folosesc mone
cs Oameni ridicaţi prin dem ne-au adus la cunoştinţă cursul nopţii şi dimineţii, de deformate, rondele, bla-
ui: judeţului, despre practica „O reuşită deplină a ge cîteva nereguli privind în cursa a doua, între o- eheuri sau alte obiecte, cît
iii- pedagogică introdusă de neraţiei noastre'! Dintre ab nitatea muncii!
iile dumneavoastră la clasă, ca solvenţii clasei, 17 sintem ,,Sintem noi inşine !". serviciile efectuate de O- rele 14,30—18,00, se distri şi uncie procedee pentru a
re contribuie la mai buna Mircea Lac nu mai tre ficiul poştal din Deva. buie trimiterile poştale so obţine tonul la aparat sau
ru profesori de limba română Punctăm, pe scurt, cîteva: site pînă la ora 14 şi pre chiar a prelungi convorbi
sul pregătire a elevilor şi care, şi de istorie ! buie s-o spună. Munca i-a sa centrală. rea, ceea ce duce la blo
in acest an, aţi efectuat-o dat eligia personalităţii, iar ® Sînt abonat la ziarul
ia trei clase. V-om intîlnit, Şi, după ce ne vorbeşte de cind conduce clasa ex „Drumul socialismului", ® Sîntem permanent pre carea telefonului.
alături de părinţi, aşteptînd despre locul acestor disci ternă a Şcolii populare de dar sînt nevoit să renunţ ocupaţi de a asigura la lu ® Abonaţii al căror nu
cu emoţie rezultatele la pline, cărora Congresul e- artă Petroşani a ieşit în lu ia abonament şi să-mi crătorii noştri o comporta măr de telefon începe cu
ii ca concursurile de admitere ale ducaţiei politice şi culturii me, prin ,,Cintarea Româ procur ziarul de in chioşc re civilizată în raporturile cifra „doi" sînt conectaţi
an- socialiste le-a dimensionat findcă nu-1 p r i m e s c de
toştilor dumneavoastră elevi. niei", ca să arate cit de
Întregul drum pe care l-aţi valorile, prof. Silvia Matieş trainică, cit de adevărată, cât după-amiaza (M.N).
parcurs a fost numai urcuş. ne împărtăşeşte rosturile e- de sănătoasă este arta din © Solicitudinea şi bună
EŞ — Urcuş in ambele laturi: ducaţiei patriotice, materia- popor. învaţă viitorii învă voinţa lucrătorilor de la
al formării mele profesio list-ştiinţifice in care orga ţători, să cinstească şi să serviciul de mesagerii şi
ă nale şi al formării de cadre nizaţia judeţeană a pionie ducă mai departe tradiţia chiar de Ia unele ghişee
pentru societate. rilor - a cărei preşedintă incrustării in lemn. Cele Tfl ale poştei nu este cea do
Ră este - are datoria să se rită (A.G.) a Se întîmplă
ii,30 „Sintem noi inşine !". lucrări ajunse in etapa re
cul- Electricianul Avei Lobonţ implice cu toată răspunde publicană s-au intors aca ca telefoanele pentru con
8,00 o spune fără rezerve. O rea. „O reuşită deplină a să, la Deva, cu tot atitea vorbiri interurbane insta- cu solicitanţii serviciilor la centrala telefonică din
irie- iate în sediul poştei să în de poştă şi telecomunica cartierul „Dacia", a cărei
letin spun laptele lui, urcuşul fa generaţiei noastre" - o ge titluri de laureat ! ghită monezi după monezi, ţii. în cadrul cursurilor de instalaţie este testată în
clem ţă de sine şi laţâ de mun neraţie pentru care probi Columna demnităţii mun
letin ca ce o prestează la Ter tatea profesională, politică cii, înălţată in acest răstimp fără a reuşi să-l auzi cel instruire periodică. în şe parcursul exploatării şi nu
apu- puţin pe chemat (L.S.) * dinţele de grupă sindicale în prealabil. Din această
>cia- mocentrala Mintia. Şcoala şi morală se conlundă cu de 17 ani, le-a dat dimen Trebuie să insişti foarte se prelucrează normele cauză, funcţionarea ei a
>m&- proiesională a însemnat numele arhitectului Dumitru siunea socială, i-a înavuţit în
letin prea puţin pentru dezvolta Armăşescu, al profesorilor procesul creaţiei materiale mult pentru a reuşi sâ noastre interne’ privind e- comportat multiple reme
erial Florin Păunescu, Eieonora şi spirituale cu virtuţi civice vorbeşti local, aici, în De tica profesională şi se dieri, produeîndu-se în u-
>rii“. rea uzinei şi pentru pro va, cu un număr de tele popularizează cazurile de nele cazuri şi defecţiuni
letin pria-i pregătire. Şi atunci Naşca, Mircea Lac, M/'rcea şi morale, le-a dat dreptul
1
oara liceul „DecebaT i-a iost, Sîrbu, învăţătorilor Maria să spună: „Sintem noi fon care începe cu cifra abateri constatate ca ur care i-au nemulţumit pe
izont cinci ani, seară de seară, a Străulea, Emilia Rahoveanu, înşine !“, „doi". mare n controalelor ce se abonaţi. Pe parcurs aceste
mic- Am prezentat aceste pro fac de noi, sau sesizărilor neajunsuri au fost în cea
la 1 bleme tovarăşului Mihai şi redamaţiilor din partea mai mare parte remediate,
itaţif
ştiri; Colectivul minei Ţebea este hotărî! să Cimbru, director adjunct publicului. iar faptul că se mai pro
10,25 al Direcţiei judeţene do <s în organizarea noastră duc unele greutăţi în ob
de extragă cantităţi sporite ele cărbune!
Srffă- poştă şi telecomunicaţii. există prevăzut personal
eco- Redăm în continuare cele pentru verificare, chiar de ţinerea numărului dorit se
idio ; relatate de interlocutor. mai multe ori pe zi, a pos datoreşte ocupării la capa
orie ; (Urmate din pag. 1) oameni de nădejde ai mi despre condiţiile grele în ® în Deva, difuzarea turilor telefonice publice. citatea maximă a centra
ane ; care au lucrat (datorate lei, fără a respecta rezer
i Ra- nei Ţebea. ziarului „Drumul socialis Nu excludem posibilitatea
itura- crelarul comitetului de Am discutat cu mulţi tectonicii zăcământului), mului" ia vînzare se face ca unii dintre lucrătorii va impusă de instrucţiuni
i şla- partid pe mină —, in întă mineri. Şeful de brigadă dar şi despre realizările ob in primele ore ale dimi ndştri să nu-şi îndeplineas pentru echilibrarea trafi
î de rirea ordinii şi disciplinei ţinute. Cu toţii însă şi-au că de fiecare dată sarci cului.
dum- Petru Ivănuţ no spunea că neţii. La abonaţi, ziarul ESTERA Si?4A
z 1 în- în subteran, în creşterea are un „frontal" bun, sin exprimat dorinţa fierbinte este dus de factorii poş nile. Este cazul să arătăm
i mu* spiritului de responsabili gura problemă fiind viitu de a-şi onora în continuare
stop tate al fiecărui miner, îl rile, de ape, că a dat, pe sarcinile încredinţate, de a
au organizaţiile de partid, şase luni, circa 150 tone întâmpina ziua de 23 Au o Cititorul nostru,-Pă-
Infor- care se implică în proble gust cu rezultate dt mai truţ Popa din Hunedoa
tuali- de cărbune peste pian. ra, a sesizat unele defi
noile mele producţiei, intervin Gheorghe Raţ arăta că lu bune. Şefii sectoarelor I şi cienţe în furnizarea apei
ţie la prompt şi eficient pentru crează la pregătiri şi a II — Ioan Gruieţ şi Ioan
„Sol- eliminarea oricăror neajun Dragoşa — au întărit spu potabile pe străzile Ple-
‘aliza- realizat suplimentar, îm şului şi Corbului, la care
iucţici suri. Cei aproape 300 de preună cu schimbul pe sele minerilor reiiefînd că răspunde Consiliul popu
!îomu~ comunişti, cuprinşi în şapte care-1 conduce, 40 ml lu există condiţii şi rezerve AVEŢI CyVIMTUL
î ein- organizaţii de baz.ă, sînt pregătite pentru ca mina lar ăl municipiului Hune
trateg crări miniere, iar Dumitru « Pe locul noului porc din centrul Devei au fost mai doara. Cităm: „Prin racor
soeia- repartizaţi la cele mai im Margbidan preciza că ob Ţebea să obţină pe mai darea l-a noua conductă
ensivă portante puncte do lucru, ţine productivităţi mari In departe rezultate frumoase. multe case care s-au demolat. In urma lor au rămas o ce alimentează rezervoa
nată a dovedind că sînt mineri a- abatajul său, că este mul „Oamenii — conchidea in mulţime de cîini părăsiţi, care revin noaptea pe aceste
şi or- devăraţi, preocupaţi de rea ginerul Viorel Sirca, direc locuri şi conturbă liniştea locatarilor cu lătrăturile lor. rele cu apă, s-a rezolvat
1 ara * ţumit de sprijinul prompt şi problema apei pe stră
Iiţii de lizarea şi depăşirea pla acordat de conducerea mi torul unităţii — sînt cel Oare nu s-ar putea face ceva pentru asigurarea li nişte! zile arătate în scrisoare".
1—20,00 nului la 'Arbune. Intre ei nei în rezolvarea unor mai, de preţ bun al minei in această zonă ? (Ilona Po.n, bloc 22, B-dul De ce bal,
spirit noastre. De ei depinde rea- Deva). ® Pe marginea sesiză
intern se manară : luşco Ştef an, greutăţi, dar mai ales că rii unui grup de nave
ai ra Ioaohim Faur, Terente Lo- este fericit că are posibi 1 izarea planului. Avem un © Printr-o notă publicată în 9 iunie la această rubrică, tişti din satul Păuliş, ca
Vasile li.ş, Florin Dragoşa, Gheor- litatea să-şi definitiveze colectiv harnic, bine su un grup de elevi din Crişcior sesiza faptul că ştrandul din re ne-au scris nemulţu
ghe Josan, Ştefan Pro- pregătirea profesională, ur dat, care se bucură de localitate nu funcţionează, la care Consiliul popular ai miţi de faptul că s-a
fiecare tonă de cărbune comunei Crişcior dă următorul răspuns: „Cele sesizate co
dan, Petre Tomescu, Gheor- mi nd cursurile şcolii de mutat staţia de autobuz
trimisă la „ziuă“. Şi vor fi respund adevărului. Prin asociaţia „Aurul" au fost luate
ghe Bolog, Traian Băjan, maiştri. Ioan Martin şi tot mai multe asemenea măsuri pentru remedierea defecţiunilor provocate de inun din sat într-un alt loo,
Remus Bătrîna, mulţi alţi Ioan Băiţan ne-au vorbit tone“. daţii, incepînd din luna iulie, ştrandul este redat în func Consiliul popular al co
munei
Şoimus
răspunde,
ubeşte, ţiune". printre altele: „Schimba
si (Pa
Orgo- ic i o r e s t a n ţ ă la în d e p lin ir e a in d ic a t o r ilo r
rt a) ; SESIZĂRI —SOLUŢII rea staţiei s-a impus, de
oarece vechea staţie era
/edere « O scrisoare anonimă S-a luat legătura cu con amplasată la piciorul li
iclerur- d e p ia n în s e c t o r u l z o o t e h n ic !
Arta) ; din Sirneria sesiza unele ducerea depoului pentru nei pante şi, după sta
zbu- nereguli la cantina din schimbarea castroanelor, ţionare, autobuzele nu
)î PE- (Urmare din pag. I) lor şi aplicarea corectă a în primul rând a fînarelor, cadrul întreprinderii me iar aceasta a emis coman mai puteau lua demara
tUni- tratamentelor pentru com silozurilor de suprafaţă, dă pentru cumpărarea u- jul necesar. Noul loc pen
clui (7 canice de material rulant.
: Şcoa- în toate unităţile pentru a baterea sterilităţii, contro bucătăriilor furajere şî a- Conducerea întreprinde riora noi. Din verificările tru staţia de autobuz a
a IlI-a fi terminată cît mai repe lul evidenţelor de .repro limentărilor cu apă, cît şi rii, care a cercetat situa efectuate, prin sondaj, nu fost stabilit de către bi
: C’ase- de. ducţie în vederea realiză efectuării lucrărilor de re ţia, răspunde: „Masa şi s-a constatat că pr servi roul executiv, organele
s <I.h- în acelaşi timp trebuie rii indicelui de natalitate paraţii, întreţineri şi igie
Vulca- vesela sînt proprietatea masă lucrători care n>u au de miliţie şi întreprinde
.’KTI-.A : acţionat cu insistenţă pen stabilit; înregistrarea zilni nizarea tuturor adăposturi cantinei depoului C.F.R. abonamente". rea de transporturi auto".
iubire tru realizarea lucrărilor de că a produşilor obţinuţi si lor de animale.
UNOA- modernizări în ferme — verificarea în taberele de
nresc) ; silozuri de suprafaţă, bu vară a reproducţiei, scoate I.L. Chişcădaga şi Toadey
produsele Sitrînptîini dt recoltă din... vapane
rătă- în loc să-şi asigure prin
3R.AG : cătării furajere, drumuri rea din efective a animale muncă cinstită Nichita, muncitor la distric
roşie) ; de acces, platforme de gu lor necorespunzătoare ; or de care au nevoie, unii ce tul L 3 din Mintia a C.F.R.
■eau să noi, alimentări ou apă, fî- ganizarea si supravegherea La cercetare, ei au mărtu
’l); O- nare — precum şi pgntru mulsului, controlul procen tăţeni certaţi Cu legile ţă risit intenţia ce o aveau,
5 (Pa rii, au săvârşit fapte repro
ul meu executarea lucrărilor de tului de grăsime, evitarea babile, sustrăgînd recolta iar la p.rcheziţia domici
t-BAI : reparaţii şi întreţineri la aciduiării laptelui prin păs liară s-au găsit 135 kg orz
.asa tle toate adăposturile de ani trarea lui în bune condiţii din... vagoane. Un aseme
-.moara male. nea caz, descoperit de or şi 20 kg făină furajeră
raci a); .şi preluarea în mod ope ganele de miliţie s-a pe provenită din furturi comi
be raa- în faţa conducerilor uni rativ de industria laptelui; trecut în staţia C.F.R. De se anterior. Celor în cauză
: Copie tăţilor agricole socialiste şi controlul săptămânal ai
cultu- va. Vasile Roman, Petru li s-a întocmit dosar de
.ociatul a fermelor, a personalului turmelor de ovine şi pre Asultanei şi Pavel Gher- cercetare penală în confor
(ăsune- sanitar-veterinar, a tuturor darea laptelui şi lînei la mitate cu‘prevederile De
.a). lucrătorilor din sectorul de fondul de stat şi a oilor.re man — prezenţi în foto cretului 306/1981.
alăturată
ia
grafia
locul
creştere a animalelor, a formă la complexul Sime- faptei — au sustras în
consiliilor populare stau o rla ; asigurarea bazei fura noaptea de 8 spre 9 iulie Dc asemenea, în staţia
serie de sarcini importante. jere conform balanţei pen a.c. cantitatea de 160 kg C.F.R. drăştie au fost
prinşi cetăţenii Ion Matiş,
Aceste sarcini privesc în tru toate speciile de anima boabe dintr-un vagon a- Margareta Mărdar şi Au
pentru deplinirea tuturor indicato le. De asemenea, maximă
: Vre atenţie trebuie acordată re flat în tranzit. Alţi trei relia Mate, care au sustras
şl ră rilor de plan în fiecare fer „strîngători" —> Vasile Ma- produse agricole (grîu, po
ii mult mă şi complex zootehnic la coltării, transportului şi de nole, Constantin Topci şi rumb sau făină) din vagoa
iciţtita- efective, producţii, natali pozitării nutreţurilor, în
.oaie şi tate şl livrări la fondul de deosebi la fîneţele natura Ileana Costea au sustras ne aflate în tranzit, iar Li~
•ale în- tot din vagoane cantităţi viu Lefter a încercat să fu
sleetri- stat; intensificarea asisten le ; realizării de frunzare
ri 'ea de ţei zooveterinare pentru pentru ovine ; însămânţăm între 50 şi 115 kg orz boa re grîu dintr-un vagon a-
VW' depăşi be. Organele procuraturii flat In staţia C.F.R. Petro
•j» prevenirea ieşirilor din e- culturilor duble conform
•*V «eu va fective prin sacrificări de necesarului ; strângerii şi au emis mandate de ares şani, însă nu a reuşit de-
Tem- tare pentru cei vinovaţi.
prinse necesitate, neeconomice şi depozitării paielor de orz eît să deschidă un oblon,
«5 gra- mortalităţi; organizarea te şi de gcîu ; înregistrării fu Cu intenţia de a sustra scurgîndu-se astfel 10 tone
-w. şi 22 meinică a montei naturale rajelor intrate în fiecare u- ge cereale din vagoane ve
, local, boabe (!). Cei vinovaţi vor
ie. ser- şi însăminţărilor artificia nltate prin cântărire; exe niseră la gară, avînd doi răspunde pentru faptele
seneo). le în taberele de vară, cutării tuturor lucrărilor saci asupra lor, şi cetăţenii
controlul lunar al gestaţii- de modernizări în ferme şi Petru Moga, electrician la săvârşite.