Page 45 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 45
Ha*** ^ ***'
........_.................................,sjjjuMt^ cţwA
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ
17 ANI DE LA CONGRESUL AL IX-LEA }
AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN
fâ V %
S O d A L I S i M I I lup sui ia ora unor mutaţii istorice i
cocsificabil pentru metalur
gia din România". Şi pen
„Să facem din Valea Jiului nu numai
tru că mina Lupeni este
ORGAfy AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUMEDOARA AL P C. un centru minier puternic, ci şi un cen cea mai mare producătoare
tru muncitoresc în care condiţiile de via de cărbune cocsilicabil din
Şl AL COm SI LI U L U I ţă şi de muncă să fie exemplare ţară, aici s-a amplificat cei
mai mult bătălia pentru
NICOLAE CEAUŞESCU cărbune. Bătălia aceasta de
Anul XXXIV, nr. 7 676 JOI, 15 IULIE 1982 4 pagini - 50 bani mari proporţii se desfăşoa
ră azi pe mai multe fron
Acest mobilizator îndemn s-a construit mult, s-au înăl
al secretarului general al ţat oraşe noi, moderne, turi, la suprafaţă şi in sub
partidului nostru, tovarăşul prospere. Vulcanul este u- teran şi angajează impre
în întîmpinarea „Zilei constructorului" Nicolae Ceauşescu, adresat nul dintre cele mai repre sionante forţe umane şl
mijloace tebnico-materiale.
cu prilejul vizitei în Valea zentative in acest sens. Azi Se spune că străzile au
Imperativ major, permanent-încadrarea Jiului din noiembrie 7 977 este rîndui Lupeniului să-şi amintiri. Şi Lupeniul are
schimbe din temelii înfăţi
se materializează neabătut.
Toate localităţile din acest şarea. multe străzi şi multe amin
tiri. Unele - din anul sum
tuturor lucrărilor în graficele de execuţie bru dar eroic 1929, iar cele
A ic i a J o ş i in v iz ită d e lu c r u mai multe de după 23 Au
Colectivele din cadrul nr. 2 Deva. Pe ansamblul activitatea sa, colectivul to v a r ă ş u l N I C O L A E C E A U Ş E S C U gust 1944 şi mai ales de
după 1965 - încărcate de
Trustului de construcţii trustului, planul producţiei T.C. Deva este hotăirît să-şi
Deva, care-şi desfăşoară ac globale industriale a fost îmbunătăţească permanent semnificaţii şi de speranţe.
tivitatea în întreg perime depăşit cu 4 milioane lei, activitatea, să-şi realizeze mare bazin carboniler al In august 1979, cind a Dar iată că, odată cu dis
trul judeţului, depun efor iar planul producţiei mar ritmic sarcinile de plan ţării cunosc ritmurile vigu vizitat din nou Valea Jiu pariţia unor străzii a celor
turi pentru îndeplinirea fă cu 3 milioane lei. ce-i revin în acest an şi în roase ale dezvoltării şi bu lui, t o v ă r ă ş i e i Nicolae din insalubra colonie „80 de
prevederilor de plan în a- Dintr-o discuţie cu sub- întregul cincinal. năstării, se împrospătează Ceauşescu a spus la marea case", dispar şi tristele a-
cest al doilea an al cinci inginerul Florea Bărbules- Sigur, mai sînt greutăţi continuu, primesc noi valen adunare populară de la mintiri. Azi, pe fostele străzi
nalului calităţii şi eficien cu, secretarul comitetului şi neajunsuri. Din cauza u- Lupeni : „Activitatea din din „Lopştein", se aliniază
ţei, pentru predarea tutu de partid al Şantierului nor deficienţe în aotivita- ţe de frumuseţe şi modern. Valea Jiului va ocupa un spre soare solarii şi zone
ror obiectivelor la terme nr. 2 Deva, am reţinut a- tea de transport, în aprovi Dealtfel, de 17 ani încoa loc prioritar şi în viitor, şi
nele prevăzute şi de cali precierea privind activita zionarea cu materiale, a ce, de la istoricul Congres trebuie să facem totul pen verzi. Dispar străzi vechi,
tate tot mai bună. în cen tea responsabilă şi ordo unor carenţe de organizare al IX-lea al Partidului Co tru realizarea, în 1985, a dispare colonia veche, se
trul preocupărilor, con- nată pe care un mare nu- a lucrului şi de disciplină munist Român, de cînd des cel puţin 15-16 milioane
a muncii în primul semes tinele ţării sint condu tone de cărbune ! Pină în G. DINU
tru nu s-au îndeplinit unii se de tovarăşul Nicolae 1990 trebuie să asigurăm
Trustul de construcţii Deva indicatori de plan. Se mai Ceauşescu, şi in Valea Jiu
manifestă insuficientă pre lui, ca pretutindeni in taro, din Valea Jiului cel puţin
ocupare şi responsabilita 80 la sută din cărbunele (Continuare în pag. a 3-a)
structorii deveni situează măr de constructori de pe te pentru respectarea ter
creşterea productivităţii şantierele nr. 1, nr. 2, nr. menelor de predare a o-
muncii pe şantiere, folosi 6 Deva şi nr. 5 Orăştie o biectivelor, pentru calita
rea integrală şi eficientă a depun la lucrările ce le e- tea unor lucrări şi gospo
mijloacelor tehnice din do xecută în Valea Jiului (Pe dărirea materialelor, fac
tare, a forţei de muncă şi troşani, Lupeni, Vulcan, tori ce grevează sensibil a-
a timpului efectiv de lu Petrila). Am reţinut şi nu supra cheltuielilor de pro
cru şi — prin acestea — mele unor asemenea con ducţie, a indicatorilor de
încadrarea riguroasă a tu structori destoinici: Ilie eficienţă economică. Bilan
turor lucrărilor în grafice Ciungu, Dumitru Matei, ţul activităţii, întocmit cu
le de execuţie. Ca urma Vasile Răducu (şantierul prilejul „Zilei constructo
re a eforturilor depuse, de nr. 2), Cornel Berteanu, Ion rului", va trebui să se con
la începutul anului au fost Petrescu, Dumitru Niculiţă, stituie intr-un angajament
predate beneficiarilor 848 Tiberiu Angaliţa, Gheorghe ferm pentru înlăturarea
de apartamente — în De Moisa (şantierul nr. 6). lipsurilor şi neajunsurilor
va, Orăştie, Călan, Lupeni, în întâmpinarea „Zilei de pe şantiere, din activi
Vulcan —, 12 obiective so constructorului", oamenii tatea unor colective şi con
ciale, zootehnice şi edili- muncii de la T.C. Deva dau ducători ai procesului de
tar-gospodăreşti, între care zor la o serie de lucrări şi producţie, intr-un angaja
cantina din cadrul Şcolii obiective importante, cum ment de recuperare grab
sportive Deva şi ferma de sînt Fabrica de produse nică a tuturor restanţelor
berbeeuţi de la Haţeg, fi lactate Deva, magazinul u- şi îndeplinirea integrală a
nalizate înainte de termen. niversal Petroşani, cantina planului anual.
— De menţionat că, prin de pe platforma siderurgi
predările din primul se că Călan, secţia de băuturi DUMITRU GHEONEA
mestru, loturile din Călan răcoritoare Haţeg, ca şi la ® ©
şi Vulcan şi-au îndeplinit un mare număr de aparta
planul anual la locuinţe — mente în Deva, Lupeni, Pe
ne spunea Iancu Todoroni, troşani, Petrila, Orăştie, P R I O R I T Ă Ţ I ÎN A G R I C U L T U R A
şeful compartimentului do Brad, Haţeg.
organizare a muncii din Intrînd în al 4-lea de
cadrul trustului. Rezultate ceniu de existenţă, din ca Organizare juicioasă şi operativitate B u n ii g o s p o d a r i z o r e s c s ir iu s u l
bune în primele şase luni re anii ce 6-au scurs de
ale anului au înregistrat şi la Congresul al IX-lea au
şantierele nr. 1, nr. 6 şi fost cei mai fructuoşi din maximă la efectuarea lucrărilor f u r a je io r , ia r c o d a ş ii... ju s t if ic ă r ile
pe ogoare! în toate unităţile agrico toare a mijloacelor meca
le din cadrul Consiliului nice de recoltat şi a cosa
fi fix ru* £ LA SECERIŞUL ELIBERAREA unic agroindustrial Deva şilor.
GRÎULUI — TERENULUI s-a trecut la cositul fîneţe- Situaţia recoltării fîne-
RIALII ATU INTEGRAL MOBILIZATE ŞI SEMĂNATUL lor naturale. Dar ritmul do ţelor naturale în unităţile
TOATE FORŢELE CULTURILOR DUBLE lucru nu este corespunză Consiliului unic agroindus
Eforturi susţinute pentru ® Timpul înaintat im • înlăturarea restanţelor tor posibilităţilor şi cerin trial Deva la data de 13
ţelor, fapt ce se reflectă
iulie a.c. se prezenta ast
pune trecerea coi toate la strîngerea paielor şi în folosirea necorespunză fel :
extragerea mai multor forţele si folosirea la în- realizarea planului la se-
Unitatea Suprafaţa Recoltat
minereuri de buna calitate DE LA COMANDAMENTUL JUDEŢEAN agricolă planificată (ha) (ha)
Oamenii muncii de la în — Confruntîndu-ne cu a- PENTRU COORDONAREA ACTIVITĂŢII Banpotoc 40 35
treprinderea minieră Bar ceastă situaţie, comitetul Bîrcea Mică 18 10
za au început anul 1982 de partid şi conducerea în DIN AGRICULTURĂ Birsău 119 60
hotărîţi să extragă canti treprinderii au luat o serie Brănişca 47 35
tăţi tot mai mari de mi de măsuri vizînd buna or Cristur 26 20
nereuri pentru nevoile eco ganizare a activităţii în a- treaga capacitate a combi mănatul culturilor duble Deva 130 122
nomiei naţionale, să conti- bataje, la toate punctele de nelor la secerişul griului. obligă la măsuri hotărî te, Hărău 14 14
• Formaţiile de recoltat să pentru ca tractoarele să Lesnic 108 20
intre în lanuri şi să lucre lucreze în schimburi pre Popeşti 78 40
ze, sub directa conducere lungite şl în două schim Soimus 314 250
La I. M. Barza a specialiştilor din unităţi, buri la efectuarea acestor Veţel 332 50
pînă seara tîrziu. • Aten lucrări. • Toate suprafeţe
ţie maximă să se acorde le eliberate de orz să fie Această situaţie arată că grijă, preocupare şi interes
nue seria succeselor în pro lucru din subteran şi de evitării oricăror pierderi, fertilizate cu gunoi de acolo unde conducerile u- pentru asigurarea bazei fu
ducţie. Cu toate acestea, la suprafaţă. începînd din producţia din lanurile că grajd şi semănate grabnic nităţilor dovedesc grijă şi rajere există şi la coope
în primele luni, desele în februarie, treptat, produc zute strîngîndu-se manual. ou furaje şi legume, reali răspundere pentru buna rativele agricole de pro
treruperi în alimentarea ţia a început să se redre • în toate unităţile trebuie zând suprafeţe suplimenta organizare şi desfăşurare a ducţie Banpwtoc, Cristur,
cu energie electrică au de seze. Printr-o utilizare ra să se ţină o evidenţă co re faţă de prevederi. • De muncii la cositul şi strân Brănişca, Bîrcea Mică,
terminat unele restanţe la ţională a tuturor bunuri rectă a recoltei, punând asemenea, maximă opera sul fîneţelor naturale, re Complexul Chimindia, un
planul de minereuri. Despre lor, prin încadrarea severă accentul pe onorarea inte tivitate se cere la elibera zultatele sînt pe măsura e- de cositul finului este a-
rezultatele obţinute şi mă în consumurile specifice grală a prevederilor la rea terenurilor cultivate cu forturilor ce se depun. In proape încheiat şi se află
surile luate pentru recupe stabilite la nivel de sector, fondul de stat. • Asigura grîu, care urmează să fie această privinţă un exem strinse în depozite mari
rarea restanţelor, am dis- raion, chiar şi echipă, am rea seminţelor necesare plu bun îl constituie C.A.P. cantităţi de fînuri şi siloz.
outat cu tovarăşul Ionel început să lucrăm din ce pentru anul viitor să con însămânţate cu culturi du Hărău (preşedinte Trai an Sînt do remarcat, de ase-
Lung, directorul adjunct LIVIU BRAICA stituie o preocupare deo ble. Ursan), care a terminat re N. BAD1U
tehnic cu producţia ai în sebită a conducerilor C.A.P. coltatul, strlnsul şl depo
treprinderii. (Continuare în pag. a 3-a) şi I.A.S. (Continuare în pag. a 3-a) zitarea finului. Aceeaşi (Continuare în pag. a 3-a)
