Page 46 - Drumul_socialismului_1982_07

pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

W elevi

11,00 Tel «LV;
11,05 Film .•"j&riaJ
ne dc «mo;
,Ca oi el societăţii, ce mm trebuie se fi şi educatoare'
sortul l
Femeile-prezentă remarcabila 11,55 Paşi dc vii
12,25 Matineu de
desene anii
Educarea ' tineretului, blocul in care locuim, pe rea grădiniţei cu program de cultură Brad: Majori­ 10,00 Telex
îi toate domeniile de activitate deopotrivă stradă, în magazine, peste munca de educatoare este de comitetul orăşenesc al 16,20 Revista Cin
10,05 Şcoala eoni
acţiunilor
tatea
de
organizate
omului
prelungit nr. 1 Brad: în
formarea
mîi-
tot şi în orice moment tre­
implică
ne,
nici
şcoala şi familia. Rolul buie să fim un exemplu nevoie de femei pentru că femeilor se desfăşoară în 17.00 Studioul tii
Noul statut al femeii în viaţa social-economică si lor instructiv-educativ a pentru cei din jur. Şi în ele sînt dotate cu mai unităţi economice şi au o 18.00 închiderea
lui
fost pregnant subliniat în mod deosebit trebuie să multă afecţiune, cu pu­ tematică variată. Foarte e-
politică a ţării a fost cîştigat în anii construcţiei so­ 20,00 Telejurnal
expunerea-program .a se­ influenţăm pozitiv oame­ terea de a înţelege copiii fieiente au fost cele pe te­ 20,25 Actualitatea
cialiste şi în mod deosebit în aceşti 17 ani care nu cretarului general al nii cu care lucrăm, pentru şi a găsi metode adecvate me medicale. împreună cu 20,35 Floarea d;
trecut do la Congresul al IX-lea al partidului, pe­ partidului la plenara lăr­ care să constituim un mo­ pentru a le forma deprin ­ tovarăşa Livia Fumurescu, Emisiunc-co
tru tineri ir.
rioadă pe care ne-am obişnuit s-o numim epoca ma­ gită a C.C. al P.C.R. din del, de care să ne apro­ deri şi a le transmite cu­ preşedinta Comitetului o- muzică pop
I— 2 iunie a.c., ca şi în răşenesc al femeilor am 21,30 La frontiere
rilor realizări ale României socialiste. piem şi să încercăm să ne noştinţe. In munca noas­ terii — seri
documentele celui de-al facem înţelese. deschis clubul „Femina“,
21,50 Telejurnal
Condiţia nouă, de care se bucură femeia în patria II- lca Congres al educa­ tră trebuie să investim care ne oferă un cadru a- 22,00Meridianele
noastră este rodul politicii înţelepte a partidului co­ ţiei politice şi culturii so­ Nicoleta Tudoran, muri­ mult suflet si dăruire. decvat activităţilor noastre.
munist, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae cialiste. în lumina acestor Emisiunile radiofonice, re­
Ceauşescu, politică ce i-a creat un statut în care nobile, umane şi comple­ D e z b a t e r e vista de cultură cu public
xe cerinţe, am organizat „Agora" au în programul ; IE adio
competenţa, prestigiul, simţul de răspundere, corec­ o dezbatere în oraşul lor rubrici destinate femei­
titudinea, calităţile de bun gospodar sînt tot mai Brad in rîndul mai mul­ citoare la Unitatea de bu­ Elisabeta Rus, responsa­ lor.
BUCUREŞTI
I:
mult puse în valoare. încrederea cu care au fost in­ tor categorii de femei. nuri metalice Brad: La bilă unităţii nr. 90, secre­ — Care sint direcţiile in dioprogramul dim
— Cum vedeţi rolul e- noi în unitate, unde peste tar al comitetului de partid La ordinea zilei 1
vestite femeile este însoţită de o tot mai bună pre­ care se acţionează pentru
dueativ al femeii în fa­ 75 la sută sînt femei, una pe ramura comerţ Brad: în a face educaţie, mai ales tură. Bătălia pen
gătire profesională, de specialitate, la nivelul exigen­ milie, la locul de muncă, din iniţiativele pe care le calitatea pe care o am, caut tinerei generaţii ? tă; 7,00 Racliojur
Revista
presei;
8
ţelor revoluţiei tebnico-ştiinţifice contemporane. în societate ? aplicăm şi pe care o gă­ să mă apropii de colege ca rul melodiilor; 0,
Constanţa M'ăstăcănea- sesc deosebit de instructi­ să trăim şi să muncim ca Eugenia Mirza: Educa­ de ştiri; 0,05 R
nu, medic pediatru, Spi­ vă, este „Educaţie-econo- intr-o familie unită. Pe toarele se ocupă special şi ascultătorilor; 10, i
de ştiri; 10,05 Muz
X7 AHt DE LA CONGRESUL AL «XfiEA talul orăşenesc Brad: Prin mie-energie“. Ca vicepre­ cele mai tinere încerc să organizat de educarea co­ Iară; 10,15 Muzici
al pAurwuLmcoMUtei&rnoM&M însăşi natura sa — ca şedinte în comitetul sindi­ le fac să înţeleagă nece­ pilului preşcolar, pun ba­ 10,35 Corul Fi
sale
viitoarei
zele
munci
B
u,00
mamă şi om al societăţii catului şi responsabilă a sitatea unei serviri irepro­ de elev, îl pregătesc pen­ Banatul; 11,05 Sîntei
ştiri;
— prin atitudini şi modul cercului educativ pe unita­ şabile, a solicitudinii faţă tru viaţă. în acelaşi timp, Soarelui; 12,00 E
său dc existenţă, femeia te stau de vorbă cu tova­ de cumpărători. facem şi educarea mame­ ştiri; 12,05 Din
în judeţul nostru, ponderea femeilor în numărul are şi trebuie să aibă un răşele mele de muncă, le — Ce se face la nivel de lor, pentru ca ele să conti­ S r arului; V',2,15
te**hico-ştiinţifio;
personalului muncitor se ridică azi ţa 34,6 la sută, important roi educativ. în atenţionez pe cele care oraş, pentru a Ie ajuta pe nue acasă munca începu­ vauprcmicră radio
iar în industria uşoară —■ la 82 la sută. Cifră semni­ primul rînd pentru copii, greşesc. Ca mamă mă stră­ femei să-şi exercite cu tă de noi în grădiniţă. De Ia I Ia 3; 15,0(
ni vers 20; 16,00 lî
ficativei pentru ocuparea forţei de muncă feminine în care au darul de a imita, duiesc să-i formez băieţe­ succes rolul educativ ? Constanţa MSstScăneanu: ştiri; 16,05 Cîntec
unităţi noi, apărute pe harta judeţului, ca urmare a în creşterea lor se reflectă lului meu sentimente pa­ Bianca Leucian, respon­ în colaborare eu şcoala, lui; 16,20 Sfatul n
orientărilor date de secretarul general al partidului climatul creat de mamă în triotice, dorinţa de auto- sabila comisiei educative medicii fac educaţie sani­ 16,25 Folclor conte
16,40 Tehnică şi o
în vizitele de lucru făcute pe meleagurile hunedore- familie. Dar nu numai în depăşire. din Comitetul orăşenesc al tară în cadrul orelor de di- in agricultură; 17,0
ne : Fabrica de încălţăminte Hunedoara, Întreprinde­ familie facem educaţie. în Eugenia Mirza, dir-ectoa- femeilor, directoarea Casei rigenţie, unde se prezintă de ştiri; 17,03 Cu
rea de tricotaje tip lînă Hunedoara, Ţesătoria de mă­ probleme specifice vîrstei gîncî şi în faptă;
apăr şi te chit, pa
tase Deva, întreprinderea de tricotaje Petroşani, Fa­ şi de igienă a învăţării. în — program muzici
brica de confecţii Vulcan. Numai enumerarea lor e şedinţele cu părinţii le Orele serii; 20,00 )
nai; 22,00 O zi în
impresionantă. Iar cînd ştii că 80—90 la sută din per­ WImIB tf vorbim acestora despre boli 23,00 Bijuterii n
sonalul muncitor sînt femei, că în conducerea activi­ i nf ec to-co n t agi o as e, d esp re 23,20—5,00 Son sii
tăţii economice, politice .şi sociale a acestor unităţi Zenoviei pregătirea ştiinţifică a lec­ cal.
sînt tot femei, mîndria este şi mai mare ! ţiilor ş.a. Ca medic pedia­
Nu există domeniu al activităţii economico-sociale tru fac educaţie copiilor şi
a judeţului în care femeia să nu fie prezentă cu ca­ La Şoimuş, în preajma părinţilor care trec pragul C mmm
pacitatea .şi competenţa sa profesională. In industria şcolii generale, o casă şi cabinetului medical, în
chimică — 50,17 la sută sînt femei, în minerit — 17 grădina din preajmă-i te funcţie de situaţia concre­
îndeamnă să poposeşti şi DEVA: Trei oam
In sută, în metalurgie — 19 la sută, în agricultură — să le admiri cu adevărată tă în care sînt pusă, în ouloşi (Patria);
65 la sută, în învăţămînt şi cultură — 65 la sută, în incinta re. sensul conştientizării lor că spinzuraţllor (Arta
circulaţia mărfurilor — 73 la sută, în cercetare-pro- — Aici e mina Zenoviei e necesar ca omul să aibă NEDOARA: OrgoJi
ra); Dc la 0 Ia 5 i
un mod disciplinat de e-
iectare — 50 la sută, asistenţă socială — 69 la sută. Bălan. Harnică femeie ! — xistenţă încă de cînd este gistul); Sallimbar.
remarcă Ionel Mureşean, ta); PETROŞANI:
Cifrele reprezintă transformări adinei, de structu­ sugar. E vîrsta de la care Urzii (Unirea) ; Serr
secretar adjunct al comite­ "•iui <7 Noiembrie
ră, femeile puţind mînui azi utilaje complexe, de tului comunal de partid. E începem să-i facem edu­ r t Grăbeşte-
înaltă tehnicitate, sau exercitând funcţii pînă nu de­ printre cele mai vrednice caţie. VIORICA ROMAN (Uu. .11); VUJLCA1
curajului
(Lucc
la
mult inaccesibile lor: strungar, macaragiu, primar, cooperatoare din sat, a lu­ LONEA: O lume :
crat peste 20 de ani in zoo­ (Minerul); PETRII,
cercetător, director de întreprindere...
tehnie, acum e la cultura mele meu e iubire
Dreptul la demnitate, cîştigat prin competenţă, i-a mare, iar casa-i casă, gră­ torcsc); URICAN
fost deschis prin statornicia cu care partidul nostru, dina — grădină. Realizea­ glonte rătăcit (Ret
Chemarea
BRAD:
secretarul său genera], se preocupă de afirmarea egală ză două-trei culturi intr-un roşie); GURABAE
an, de pe fiecare palmă de vreau să aud nimii
şi echitabilă a femeii în toate sectoarele vieţii social- rul); ORĂŞTIE: ’1
pămint;
economice. nu răspunde (Patr
Intrăm pe sub arcada de perman — seriile I-
Sînt ani în care femeia, cîştigîndu-şi demnitatea, a trandafiri intr-un interior căra); GEOAGIU-:
devenit un factor activ, dinamic, o prezenţă remarca­ în care toate sînt la locul gllnda spartă (Casa .
tură);
HAŢEG:
bilă în multe domenii, cu contribuţie însemnată la lor, într-o ordine şi cură­ din laeul de argint
ţenie desăvîrşite. Iar gră­ BRAZI: Concediul
izbînzile cucerite pe planul vieţii materiale şi spi­ Cornelia Lupu şi Aurelia lacol) <le la faza de cusut, îm­ Iul mării; CA LAN
preună cu controloarea dc ca-litatc Clara Toma, se numără dina rîde sub soare încăr­ la indigo (Casa tb
rituale. printre cele mai harnice mu» citoare de la Fabrica de în­ cată de flori şi legume. ră) ; Un iepure p
călţăminte Hunedoara. Foto : VIRGIL ONOIU — Ne daţi un trandafir ? vocal (11 Iunie); SI
Asociatul
— Cum să nu, numai că Răsunetul (Mureşul;
fluviului
aseară i-am stropit cu var... na); ghelari: o:
Să onorăm prin fapîe condiţia de muncitor ifl (Minerul).
„Gu var ?“ — întrebăm.
„Da — 200 de grame de
var^şi 100 grame de piatră
- Indiferent de faza la Nu ştiu dacă seninul o- prima vedere, dar au con­ condiţiile în care ne-am de­ vînătă la o găleată cu apă. |®RONOEXf
care este chematâ sâ lu­ chilor Măriei Stăncuiea, bri­ secinţe în munca oameni­ păşit planul fizic cu 2 900 Pe fasole — văd că vă
creze, Anuţa Moraru este gadiera de la Fabrica de lor, în îndeplinirea sarcini­ perechi“ — remarcă briga­ uitaţi spre ea — am dat cu
Rezultatele» din
deosebit de activă şi rea­ încălţăminte Hunedoara - lor profesionale. Apropiin­ diera, avind convingerea că altă soluţie, pe cartofi cu 1982 :
lizează cu pricepere orice unitate apărută pe harta du-mă de ele, au înţeles linia tehnologică pe care o alta". Se numeşte Florentina
operaţie. E mamă a două industrială a oraşului în mai bine ce înseamnă res­ conduce a contribuit şi con­ — Din prima c u l t u r ă Berian şi este şefa labo­ Extr. I : 14, 41,
fetiţe şi pot spune că sînt urmă cu cinci ani şi unde pectarea ordinii şi a disci­ tribuie la izbînzile pe care ce-aţi dus la piaţă, la De­ ratorului de cofetărie a 17, 22.
Extr. a II-a : 44,
mîndră de ea. Şi parcă nu­ şi-au găsit loc de muncă şi plinei de producţie, cită fabrica ie raportează lună va ? Cooperativei de produc­ 11, 24.
mai de ea ? Uitaţi-o pe rostul vieţii aproape 1000 valoare au acestea în rea­ de lună. — De toate. Spanac, sa­ ţie, achiziţii şi desfacerea
Cornelia lenăşesc, la fel de de femei - a căpătat stră­ lizarea ritmică a planului. Nici 50 de femei nu nu­ lată, ceapă... Am avut un mărfurilor din Orăştie. lei. Fond dc cîştiguri
activă, ea este şi liceana lucirea doar în clipa cînd Şi să ştiţi, roadele nu în-' mără linia tehnologică cu­ spanac! Că l-am pus de Activitatea laboratorului,
la seral, sau Mariana Bin­ am rostit numele fiilor săi, tîrzie. sut III B, condusă de bri­ cînd s-a dus zăpada... circumscrisa in cea a u-
der, cea de colo, şi ea e sau ea i s-a aprins în pri­ Nu întîrzie. Aici, unde gadiera Moria Stăncuiea, — Dar din a doua cul­ nităţii, a contribuit activ
mama unei fetiţe, iar Ni­ viri de la începutul dialo­ femeile au învăţat să-şi o- dar aportul acestora este tură ? la ocuparea de către i Vremea.
coleta Zorilă are un băie­ gului nostru ? Cert este că noreze prin fapte condiţia convingător în împlinirile — Ceapă, ţelină, pătrun­ cooperativă a iacului II
ţel în clasa a lll-a şi o fe­ întreaga-i înfăţişare era nouă de care se bucură - colectivului fabricii. Şi este jel, morcovi, roşii, ardei, pe ţară in intrecerea so­ Timpul probabil
tiţă. Dar nu le-aţi cunos­ aureolată de acea frumu­ aceea de muncitor — aici, convingător pentru că noua castraveţi... cialistă pe ramură, in o- ziua de 15 iulie J!)s
cut pe Livia Pleşca, pe seţe lăuntrică, care se dez­ roadele se numără în acest calitate pe care o deţin — Cum reuşiţi să aveţi nul trecut. Lunar, colecti­ ine în general j;
Magdalena lojcf... M-aţi pus văluie doar atunci cînd vor­ an în depăşiri la producţia ca muncitoare, le impune o grădină atft de bogată ? vul pe care il conduce Cerul va îi mai n-
ros. Vor cădea pr<
în încurcătură cerîndu-mi beşti despre cei apropiaţi fizică ce depăşesc 9 000 să dea şi o nouă calitate — Cu munca. La ora 4 îşi depăşeşte sarcina de locale sub formă d-
să vi le prezint pe cele mai inimii. perechi încălţăminte, iar la muncii. Ele se consideră dimineaţa sînt în grădină. plan cu 5-10 la sulă, rea- şi averse de ploait
vrednice şi demne de lau­ — Am convingerea că producţia marfă şapte mi­ moral datoare să răspundă Mă ajută şi fata, după ce liiind produse de calita­ se vor semnala dr
electrice.
Vint
slab
dă. Ca şi cum aţi cere u- numai apropiindu-mă de lioane lei, într-o productivi­ astfel îndemnurilor pe care vine de la şcoală, şi soţul moderat din sud şi t
nei mame cu mulţi xopii femeile cu care lucrez, nu­ tate ce înregistrează un secretarul general al parti­ cînd vine de la lucru. M-au te, mult apreciate de ce­ Temperaturile raax
tăţeni. In acelaşi timp,
să spună care-i mai... gro­ mai cunoscîndu-le bucurii­ procent de 114 la sută, în dului le-a adresat oameni­ ajutat şi la cînip. Noi am f! cuprinse Xrttiî '
de grade, W cer,.,'
zav. le şi necazurile, cauza în­ căutări creatoare pentru lor ţării în expunerea-pro- fost primii la hotar eu sfe­ Florentina Berian se pre­ între io şi îs p-acu
- Vorbiţi despre copiii tristărilor le pot ajuta, ne folosirea la maximum a ma­ gram la plenara Comitetu­ cla; cu cartofii tot aşa. ocupă cu toată răspunde­ neaţa izolat ceată.
femeilor din brigada pe putem ajuta. Un om cu su­ teriilor prime, „Pentru o cit lui Central din 1-2 iunie - Şi tăind bobocii de tran­ rea de realizarea unui La munte,
care o coordonaţi de par­ fletul greu munceşte mai mai bună valorificare a de a înţelege calitatea ca dafir, împărţindu-i, îi de­ sortiment bogat de pro­ lă. Cer m
că ar fi vorba de Lucian şi greu, cel cu sufletul des­ „M.R.R.“-urilor (materiale un act de angajare depli­ numea pe fiecare, după so­ duse, de asigurarea or­ Vor cădea ]
Mircea, fiii dumneavoastră, chis, voios, are alt randa­ recuperate, refoiosite), în­ nă faţă de lucrul ce tre­ iuri. „Dacă-i cresc şi-i în­ dinii şi disciplinei In uni­ formă de p
de ploaie. D
despre care am aflat, !a ment. Putem oare fi indi­ tr-o singură lună am reali­ buie bine făcut. grijesc, cum să nu le cu­ tate, lapte pentru care ceată pe vă
şcoala generală nr. 3, nu­ ferenţi faţă de aceste as­ zat trei modele noi !a în­ nosc si numele?". se bucură de stima şi a- de servicii
mai fapte merituoase. pecte ? Eie par mărunte la călţămintea pentru copii, în LUCIA LICIU precierea tuturor. luliu).
L, LARA