Page 47 - Drumul_socialismului_1982_07

676 © JOI, 15 IULIE 1982 pag. S

Realizările in producţie lupei la ora «nor mutaţi istorice

definesc oamenii (Urmare din pag. 1) minieră Lupeni, despre noi­ tatea noastră a lost dotată
ştiu- le condiţii de muncă şi de cu 21 combine de abataj,
epi- înalţă un nou oraş - spre viaţă ale minerilor de aici 12 combine de înaintare şi
Bărbăteni, cu blocuri zvelte ne-a vorbit Constantin Po- 15 complexe mecanizate,
De mulţi oni ia tind, coc- revin sarcini importante în Aici, in uzină, olături de
t* - sarii hunedoreni obţin re­ desfăşurarea unei activităţi aceşti oameni pe care a- şi apartamente confortabi­ pescu, şeful compartimentu­ retribuţia medie a mineri­
zultate bune în producţie, eficiente în producţie, calea cum îi conduce, a învăţat le, cu condiţii de viaţă e- lui planificare: lor a crescut cu 50 la sută,
ană situîndu-se printre fruntaşii cea mai sigură de creştere să respecte tehnologia de xemplare, aşa cum a indi­ - Dacă in anul 1977 ex- s-au dat in folosinţa mine­
omâ- cat secretarul general al rilor aproape 1 500 aparta­
în întrecerea socialistă pe a nivelului de trai material fabricare a cocsului, cum partidului, tovarăşul Nicolae trăgeam cu susţinere me­
ui combinat. Aici s-a format şi spiritual al oamenilor să reducă spargerile de pi­ canizată doar 22,6 la sută mente, s-au construit mai
amu* cu timpul, un puternic de­ muncii, pe care sîntem ferm loţi, să menţină în cuptoa­ Ceauşescu. din întreaga producţie de multe spaţii comerciale,
taşament muncitoresc, pre­ hotărîţi să le transpunem în re un regim termic şi hi­ Pe celălalt plan al mu­ cărbune a minei, in pre­ şcoli, creşe şi grădiniţe, o
i rai că ocupat în cea mai mare viaţă. Avem puterea de a draulic corespunzător, cum taţiilor istorice din Lupeni zent realizăm 54,5 la sută. cantină modernă şi o bază
dină. măsură de îndeplinirea pla­ munci mai mult, de a ne trebuie să-şi facă datoria. se înscrie mina, cu labirin­ Faţă de acelaşi an, 1977, de agrement, alte obiecti­
pcu- tul ei de străzi subterane producţia de cărbune a mi­ ve social-culturale şi edili-
rţi de nului la toţi indicatorii, de face datoria de comunişti, Alte asemenea exemple sînt tar-gospodăreşti.
îmbunătăţirea calităţii coc­ de a contribui într-o mă­ Ştefan Zăpuc şi loviţă într-o extindere Iară prece­ nei noastre a crescut cu
noaş- sului, care să-i mulţumeas­ sură sporită la înfăptuirea Herci, mecanici principali dent. „In 1977, cind a co­ 570 000 tone, producţia rea­ Aici, la Lupeni, in oraş
nţii'ic bori! in abatajul frontal lizată cu combine de aba­ şi la mină, unde a lost în
că pe furnalişti. sarcinilor încredinţate de pe maşinile de şcirjare, me­
oului. Andrei Petresc, secretarul partid. Avem un colectiv seriaşi pricepuţi, cu cele IV-est şi a discutat cu taj ajungind de la 49,8 la vizite de lucru secretarul
comitetului de partid al u- bine sudat şi pregătit pro­ mai puţine spargeri de pi­ noi, tovarăşul Nicolae sută, in 1977, ia 67 la su­ general al partidului nos­
zinei nr. 1 cocsochimică a fesional, în măsură să facă loţi în acest an. Ceauşescu ne-o îndemnat tă in prezent. In această tru, tovarăşul Nicolae
Combinatului siderurgic Hu­ faţă cerinţelor". Şeful de echipă Leontin să muncim mai bine, mai perioadă de 5 ani, valoa­ Ceauşescu, orientările şi în­
nedoara, aprecia că expe­ La uzina cocsochimică lu­ loaneş, mulţumit de apor­ ordonai, să dăm ţării mai rea fondurilor fixe a sporit demnurile sale preţioase se
K323* mult cărbune - ne spunea
rienţa îndelungată a mun­ crează mulţi oameni care tul oamenilor săi, sublinia cu 1,5 miliarde lei, din ca­ materializează neabătut. Is­
citorilor, dăruirea şi abne­ au peste 20 de ani vechime că se străduieşte să recu­ deunăzi Dânilă Caşpar, ad­ re 1,3 miliarde lei in utila­ toria va consemna in timp
0 Ra- junct al şefului sectorului mutaţiile de anvergură pe
i; 6,30 gaţia in producţie, înalta fa aceleaşi locuri de mun­ pereze din gazul de cocs je tehnologice, iar producti­
.Ticul- conştiinţă revoluţionară şi că. De numele lor se leagă cît mai multe produSe. „in IV. Şi tot prin grija parti­ vitatea muncii a crescut de care le-a cunoscut oraşul
recol- patriotică de care dau do­ multe dintre succesele obţi­ iunie am dat peste plan 200 dului nostru, personal a Mi­ la 6,7 tone pe post - acum Lupeni in timpul cel mai
1 8,00 nerului de Onoare al Văii
Curie* vadă sînt doar cîteva din nute. Cîteva exemple: Du­ tone produse benzenice, ob­ cinci ani - la mai mult de fertil al construcţiei socia­
•iiletin trăsăturile specifice ale a- mitru Bălan, luliu Pîrva, ţinute in condiţiile reduce­ Jiului, tovarăşul Nicolae 7,7 tone pe post astăzi. liste in ţara noastră, dar
txulem cestui colectiv. L-am între­ Radu Mastalus, lacob Rus, rii consumurilor de energie Ceauşescu, mina Lupeni a S-ar mai putea spune că, mai ales după anul 1965,
îUletin fost mecanizată intr-un
popu- bat ce rezultate au obţi­ Leontin loaneş, loan Diaco- electrică pe tona de pro­ urmare a orientărilor date an de deplină înălţare ma­
;oară ; nut oomenii muncii de la nescu, llie Neagoe, Gheor- dus". Continuînd ideile ex­ inait grad, producţia de de t o v a r ă ş u l Nicolae terială şi spirituală, a po­
fonicii uzina nr. 1, în primul se­ ghe Bodreanu, Cornel Lup, primate de interlocutori, cărbune a crescut conside­ Ceauşescu în vizita din no­ porului nostru. Este doar o
in de mestru al anului. Gheorghe Toma, loviţă maiştrii Victor Baloşin şi rabil".
copiii iembrie 1977, a grijii per­ pagină, dar atit de semni­
lin de „Rezultate bune. Am dat Munţpanu şi alţii. Toţi sînt Constantin Bildea arătau Despre dinamica produc­ manente pentru îmbunătăţi­ ficativă, in ampla carte de
moara peste pjan circa 8 400 tone conducători ai proceselor pe lingă lucrurile bune, ne­ ţiei de cărbune şi a meca­ rea condiţiilor de muncă şi istorie a devenirii României
agagCii -metalurgic, 1 400 tone de producţie, cu putere de cazurile întîmpinate în pro­ nizării ia întreprinderea de viaţă ale minerilor, uni­ socialiste.
,45 A-
; 13,0» produse chimice şi distila­ mobilizare, adevărate e- ducţie din cauza aprovizio­
Iub li­ te, am economisit la şarje xemple pentru mulţi lucră­ nării neritmice cu cărbune
tiu de circa 9 200 tone cărbune tori. Prin grija lor s-au for­ de Valea Jiului, eforturile
satu-
ticului; cocsificabil, am redus con mat profesional în uzină pe care le fac împreună cu Eforturi susţinute pentru
pOran ; sumurile de energie electri zeci şi zeci de tineri care efectivele din subordine
mizare că cu 88 000 kWh, am rea astăzi obţin rezultate din­ pentru a asigura continui­
.ÎUletin extragerea mai multor minereuri
iria in lizat economii la efort pro tre cele mai bune. Subingi- tate fluxului tehnologic,
7,20 Te priu de 3,5 milioane lei nerul Constantin Văetuş, pentru ca uzina nr. 1 să
ia mea Din expunerea tovarăşului şeful schimbului A (schim­ poată raporta lună de lună (Urmate din pag, 1) perioadă pe intensificarea Dacă aprovizionarea cu
18,00
.diojur- Nicolae Ceauşescu la ple­ bul cu cele mai bune rea­ realizarea planului la toa­ ritmurilor la lucrările de materiale, combustibili, pie­
- o oră; nara lărgită a C.C. al lizări în anul trecut şi în te sortimentele stabilite. în ce mai bine, reuşind ca pregătiri si deschideri, pen­ se de schimb nu va mai
zicale ; P.C.R. din 1-2 iunie a.c., ne prezent), este unul dintre ei. L. CRIŞAN la finele celor .şase luni tru găsirea unor noi zone ridica probleme, atunci
muzi- să obţinem rezultate bune. mineraliere, mai bogate în planul şi angajamentele a~
— Referiţi-vă concret la substanţe utile. Astfel, la sumate de minerii de la
PRIORITĂŢI. î N AGRICULTURĂ ele. — Am recuperat toate lucrările de deschideri mi­ Barza vor fi îndeplinite e-
xemplar.
niere, planul a fost depă­
restanţele, la producţia şit cu 50.9 m, iar la pregă­ Inginerii Nicolae Dineş,
marfă,
O r g a n iz a r e ju d ic io a s a ş i o p e r a t iv it a t e m a x im ă depăşindu-ne planul tiri cu 8 800 m, din care şeful sectorului II Musariu
cu 2,6 milioane lei, iar la
circa 1 800 m sînt galerii
ni peri- sortimentele fizice am rea­ şi Nicolae Oprea, şeful
Pâdurea direcţionale. Sînt cifre ca­ sectorului Valea Morii, a-
; uu> (Urmate din ocsg. 1) disciplină, să fie strânse şi La toate speciile de anima­ lizat peste prevederi 28 re evidenţiază preocuparea p rec iau preocuparea per­
(Flăcă­ le să se realizeze, fără ex­ tone de zinc, 13 tone de bună pe linia asigurării de
ii derur- depozitate fără pierderi manentă a conducerii în­
?ii (Ar- ÎNTREŢINEREA toate resursele de- furaje. cepţie, efectivele planifi­ cupru, 728 tone de sulf, noi rezerve. treprinderii şi a comitetu­
întilnHri CULTURILOR a Recoltarea grabnică a cate, luând măsuri de creş­ 390 tone de calcilă, 1 280 Cele mai bune rezultate lui de partid în direcţia re­
nul şar- ŞI VALORIFICAREA fîneţelor naturale va crea tere suplimentară a pro­ tone de bentonită activată. au fost obţinute de sectoa­ cuperării restanţelor. Mo­
I; LU- De asemenea, s-au execu­
.e încet LEGUMELOR condiţii să se obţină pro­ ducţiei de carne de pasă­ rele Musariu IT şi Valea dificările organizatorice —
-î: Şcoa- ducţii ridicate la coasa a re şi iepuri de casă. tat 110 tone piese de Arsului, respectiv de raioa­ precizau ei — operate, în-
afârul) ; » Toţi locuitorii satelor doua. a .Se impune, de a- schimb şi confecţii pentru nele —150 m şi —120 m.
fără cer au obligaţia să participe la INVESTIŢIILE utilaj minier şi s-nu recu­ cepînd cu luna iunie, in
,A: Nu- întreţinerea exemplară a semenea, urgentarea coasei SI MODERNIZĂRILE perat 1 500 tone de mine­ Minerii şefi de echipă, Ni­ structura sectoarelor, în
(Munci- culturilor, să asigure dez­ a doua la trifoliene. a Fu­ ÎN FERMELE colae Gheaţă, Aurel Şi.poş, scopul cuprinderii de către
I:* Un voltarea în bune condiţii a rajele recoltate să fie eîn- reu din restanţa acumu­ Mihai Negoei, Pavel Stoica personalul tehnico-lngine-
ezatul) ; tărite si depozitate ne- DE ANIMALE lată. resc a unor zone de pro­
(Steaua acestora pe toate suprafe­ întîrziat la fermele zooteh­ — Pentru aceste rezulta­ şi Flori an Stănean ne-au
ZA: Nu ţele. « Lucrările în legu­ a Factorii răspunzători te — intervine Andron vorbit în numele ortacilor ducţie mai largi, sînt opor­
.; (Minc- micultura, inclusiv valori­ nice. de soarta investiţiilor să despre munca lor, despre tune şi eficiente. Mai ales
’ridentul SARCINILE acţioneze energic pentru Junea, secretar adjunct a! rezultatele obţinute, deşi
ia); Su- ficarea produselor, să fie comitetului de partid al în condiţiile în care se lu­
•II (Fla- realizate la un înalt nivel MN SECTORUL îndeplini rea programelor întreprinderii — meritul tonajul (minereul extras) crează în subteran cu un
SAI: o- calitativ şi cu operativita­ ZOOTEHNIC — stabilite, dind la timp în n-a „ieşit'* întotdeauna. minus de efectiv de peste
de cul- ÎNDEPLINITE funcţiune toate obiective­ revine harnicilor noştri mi­ „Nici pe linia calităţii n-am
T om oara te. a La porumbul pentru neri, care s-au mobilizat 100 de muncitori. Am mai
(Dacia); siloz să fie aplicate lucră­ ÎN TOTALITATE ! le planificate. ® Deoarece exemplar, sporindu-şi rea­ făcut totul — arăta Flo- reţinut hotărîrea minerilor
pe ma- rile din tehnologie, la fel e înlăturarea restanţe­ timpul este mult înaintat, rian Stănean. Este adevă­ de la l.M. Barza de a-şi
Copie ca şi pentru porumbul trebuie finalizate grabnic lizările. Cu toţii am fost recupera grabnic toate res­
3 cultu- lor ia livrarea producţiei stăpîniţi de dorinţa de a rat că minereurile sînt mai
enlTU a- boabe. de lapte şi carne obligă la lucrările de modernizare a asigura patriei minereu sărace, dar avem obligaţia tanţele, de a extrage cît
MEHIA: măsuri hotărîte pentru bu­ fermelor zootehnice, acor- să facem o triere mai a- mai multe minereuri de
UflLIA: RECOLTAREA na organizare şi coordona­ rile necesare. aşa cum tentă a sterilului". înce­
(Lumi- FURAJELOR — dînd atenţie deosebită ali­ a indicat t o v a r ă ş u l calitate peste plan, de a
’impiada CU MAXIMĂ re a activităţii fiecărei fer­ mentărilor cu apă, repară­ Nicolae Ceauşescu la ple­ pi nd cu luna iunie, arătau în timpi na Ziua minerului
OPERATIVITATE me zootehnice, e Accentul rii şi revizuirii adăposturi­ nara lărgită a C.C. al interlocutorii, producţia a şi marea sărbătoare naţio­
să fie pus pe folosirea re­ lor în vederea bunei ior­ P.C.R. din 1—2 iunie a.c. început şă meargă tot mai nală — 23 August, cu re­
Prin mobilizarea tuturor surselor de nutreţuri din ii ari a întregului efectiv de în întreprindere un accent bine, restanţele au început zultate care să le facă
forţelor de la sate, intr-un zona montană şi a celor animale. deosebit s-a pus în această să se apropie de cota zero. cinste.
WgSm bun climat de ordine şi din patrimoniul silvic. ®
H' iulie Siriusul f u r a je lo r într-o singură săptămînâ N-a fost de ajuns una. executa ambele pedepse, respectiv
45, 16, (Urmare din pag. 1) perativele agricole de pro­ Acum va executa două 4 ani de închisoare.
ducţie oare au oi — Hârău, | Prin sentinţă penală, Judecătoria Pentru infracţiunea -
menea, eforturile făcute de Banpotoc, Bîrsău-, Şoimuş, 4 din Deva l-a condamnat pe Dumitru pedepse
către cooperativele agrico­ Brăni.şca, Veţel şi altele — * Olariu la 2 ani închisoare pentru in- de tîlhărie
: 88fl 5?9
le de producţie din Şoimuş n-au făcut nici un kilo­ | fracţiunea de furt calificat în paguba Obişnuit să nu lucreze, să vaga­
şi Deva, care au reuşit să gram de frunzar. J avutului obştesc şi personal. Patrun- bondeze, Neculai Barbu, de loc din Stelian Ciucă, Petru Duda şi Ma-
fiecare
Este
necesar
ca
mmm cosească, organizînd echi­ unitate să asigure respec­ I zînd prin forţă la depozitul C.L.F. Si- Tutova, judeţul Vaslui, a cutreierat rioara Amatiesei, toţi din Simeria, au
pe de recoltare, 165 ha fi­ meria, el a sustras de aici diferite toată ţara. Reşedinţa sa cea mai re­ hotărît să ciocnească un păhărel de
neţe naturale din 314 şi, tarea programului de re­ I produse şi bunuri materiale: de la centă — Valea Jiului. Şi aici, ca pe- tărie la restaurantul „Feroviarul" din
respectiv, 122 ha din 130. coltare, strângere şi depo­ ( unitatea nr. 65 din Orăştie, prin a- localitate. La masa lor s-a aciuit,
pentru în alte unităţi însă, cum zitare a fîneţelor naturale, J celeaşi mijloace, a furat 600 de lei, după scurt timp, şi Constantin So-
Z : Vre- este de exemplu C.A.P. Ve- să-şi asigure şi unele sto­ fapte in instanţă can, care avea locul de muncă ia c-
îstabUă. ţel, fîneţele stau nerecolta­ curi de rezervă. Aşa cum I 14 sticle de şampanie, 6 kg cafea ceeaşi unitate unde lucra şi Marioa-
mit no- J boabe, ţigări, mezeluri, alte bunuri ;
îcipitaţli te, iar conducerea coope­ prevede legea, fiecare uni­ | din staţia C.F.R, a furat geanta unui ra Amatiesei. După închiderea loca­
o ploaie rativei, în loc să ia măsuri tate are obligaţia să-şi a- ste tot s-a îndeletnicit cu furturile. lului, s-au deplasat cu toţii Io lo­
:. Izolat pentru organizarea cositu­ sigure furajele de care * cetăţean: de la căminul din Orăştie, Ultima lui ispravă a săvîrşit-o într-o cuinţa lui Stelian Ciucă, unde au
.'seărcări lui şi strîngerea recoltei are nevoie, potrivit balan­ | unde a pătruns prin efracţie, a furat continuat să consume băuturi. Aflind
pînă la * un ceas de mină şi un cearşaf etc. zi din ianuarie 1982. După consu­
ud-vest. de fim, caută tot felul de ţei, pentru întreg efectivul marea unei importante cantităţi de că C.S. are ceva bani la el, Ste­
ime vor justificări. Total necores- de animale şi să vegheze | Şi toate acestea într-o perioadă de alcool, în jurul orelor 23, a pătruns lian Ciucă a început să-l loveas­
Şi 27 punzător se desfăşoară co­ ca depozitarea şi păstrarea , numai o săptămână (? I). în curtea locuinţei cetăţeanului Ion că, pricin.uindu-i leziuni corporale.
Ut lme situl fîneţelor naturale şi lor să se facă în bune con­
Timl- Pe lingă pedeapsa aplicată pen- Sîngerean din Lupeni, sustrăgîndu-i Amatiesei Marioara şi Petru Duda
la C.A.P. Popeşti, Leşnic diţii, pentru a se evita * tru furturile săvirşite s-a dispus să acestuia 11 nutrii. i-au sustras acestuia ceasul de pe
si Bîrsău. orice risipă şi pierdere mînă şi suma de 600 lei. Pentru in­
abi- prin degradarea acestora. l mai execute şi restul de 3 ani, 4 luni Pentru fopta sa a fost condamnat
or os. S-a stabilit Ca toate uni­ J şi 29 de zile închisoare neexecutată, de către Judecătoria din Petroşani la fracţiunea de tîlhărie, cei 3 au fost
■nii sub tăţile agricole cooperatiste Tot ceea ce poate fi folo­ doi ani închisoare. Cum anterior a condamnaţi fiecare la 3 ani şi 6 luni
avei'se care au oi să facă frunza­ sit în hrana animalelor tre­ ţ ca urmare a unei pedepse aplicată închisoare.
•a izolat mai avut o condamnare, tot Ia doi
teorolog re pentru a suplini defici­ buie strîns, păstrat şi bine , anterior, tot pentru asemenea fapte, ani, pe care însă n-a executat-o, be­ Rubrică realizată cu sprijinul
vrtsgyalt tul de fîn. Dar nu s-a fă­ gospodărit. Acestea sînt o- | dar graţiată. neficiind de graţiere, acum N.B. va Tribunalului judeţean
cut nici un pas în această bligaţii de la care nu tre­ ta a ****** r juaxta a naitra a ***** a amsatr a ***** a ***** a .
privinţă. Nici una din coo- buie să se abată nimeni. ouat* a ***** a arm*z a m*ax a «iw * amxt a ***** a **mt a