Page 49 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 49
PROLETARI' DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ!
1 7 ANS LA C0 M9 RESUI8
AL PARTIDULUI COMUW
ie
S O C I A L I S M U L intensive şt modernizării agriculturii
Paşi fermi pe calea dezvoltării
AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C ramuri de bază a econo
B it W IH M ililM H H a H ÎE lim im ilIllT E „Acum putem să afirmăm cu toată miei noastre naţionale la
fermitatea că numai calea socialistă a progresul multilateral al
agriculturii, în forma proprietăţii de stat României socialiste.
şi cooperatiste, care se completează in Datorită amplului pro
ANUL XXXIV, nr. 7 677 VINERI, 16 IULIE 1982 4 pagini - 50 bani gram de investiţii destinate
mod armonios — poate asigura pro
gresul neîntrerupt şi rapid al agricul dezvoltării agriculturii fiu-
nedorene — numai în cin
Este momentul sâ se acţioneze turii". NICOLAE CEAUŞESCU cinalul precedent s-au alo
cat din fondurile statului
energic, cu toate forţele pentru lalonind cu clarviziune pentru realizarea politicii peste 1,3 miliarde lei ba
za tehnico-materiaiă a cu
p rog ros uJ econ o mic o- soci a 1 agrare a partidului îşi gă noscut o creştere şi moder
recuperarea restanţelor, al patriei noastre, Congre seşte expresie concretă şi în nizare continue, la începu
sul al IX-lea al partidului a ■realităţile judeţului nostru, tul acestui an valoarea
realizarea ritmică a planului înscris dezvoltarea intensivă agricultura mardind paşi fondurilor fixe sporind de
şi modernizarea agriculturii vigurosî pe calea dezvoltă
peste 4,1 ori comparativ cu
ca obiective de o deosebi rii intensive şl moderniză anul T965. In perioada a-
La sfârşitul semestru la acestea desele staţionări frontal în stratul cinci —
lui I, colectivul minei Pe- de utilaje, absenţele (foar cu front scurt şi susţinere tă însemnătate, menite să rii, flecare an şi cincinal re- mintită parcul de tractoare
trila a rămas dator econo te multe nemotivate) de la individuală — unde se vor asigure ridicarea bunăstă lielind pregnant justeţea
miei naţionale, cu 21498 program ţii veţi avea cau obţine peste 7 tone pe rii întregului nostru popor. hotărîrilor adoptate pentru
tone de cărbune. în cele 14 zele reale ale minusurilor. Preocuparea consecventă sporirea contribuţiei aceste! (Continuare în pag. a 2-0/
zile trecute din luna iulie, — In aceste condiţii, ce post. Toate acestea ne vor
în loc să scadă, restanţele a întreprins conducerea permite nu doar recupera
s-au .amplificat cu încă sectorului, organizaţia de rea restanţelor în trimes
8 800 tone. partid ? trul III, ci cîii ar încheie
rea anului cu plusuri. DINAMICA FONDURILOR FIXE
La sectorul 4, Ioan Bo-
denlosz, adjunctul .şefului AGRICULTURA JUDEŢULUI HUNEDOARA
de sector, motivează mi
:
nusul de 1 600 tone acu In p r o c e m l '
Cum cele mai mari ră- — Am acţionat energic mulate în iulie prin faptul
mîneri în urmă (minus pe toate fronturile. întâi că aici s-au realizat o se
2 370 tone) în luna iulie prin măsuri care să ducă rie de lucrări suplimenta
le-a înregistrat sectorul I, re — în vederea lungirii
am căutat să aflăm de la cîmpului de exploatare în
LA
subi.nginerul Gheorghe Gli- ÎNTREPRINDEREA stratul III, între abatajele
gor, şef de sector, cauzele 434—435, dotate cu meca
acestui recul în activitatea MINIERA PETRIIA nizare — care au întîrziat
colectivului. cu două săptămîni avan
— După ce am mers bi sarea complexului. „De ieri
ne în primele cinci luni Ia întărirea disciplinei, la
eliminarea absenţelor. De (14 iulie — n.n.) lucrurile
ale anului, de la jumătatea
lunii iunie am început să asemenea, din aceşte zile au reintrat în normal şl
am deschis câmpul minier vom recupera restanţa pî- IN DEZBATERE siderurgic „Victoria" Călan
nu ne mai realizăm pro
135—136, unde peste puţi nă la sfîrşitul lunii" — ne
ducţia planificată zilnic. nă vreme vom finaliza or PUBLICA
De ce? S-a încheiat ex asigură el. Proiectul Programu SIMULAM
ganizarea unui abataj Ml1B1
ploatarea abatajului fron La sectorul II, minusuri lui de alimentaţie şti
tal 133 şi nu am asigurat frontal ce ne va asigura o le continuă să crească. De inţifică a populaţiei
cu rambleu nici abatajul producţie de aproximativ M1RCEA LEPĂDATU C a u z e c a r e a u d u s
cameră din stratul III, ră- ■5 000 tone pe lună. La sfâr (în pag. a 3-a)
mînînd astfel fără front de şitul lunii august va intra
1 V'ru activ. Mai adăugaţi în funcţiune un alt abataj (Continuare în pag. a 2-a) la n e r e a liz a r e a p r o d u c ţ ie i f iz ic e
o e — ® — ® tilaje din flux (ciururile
Combinatul siderurgic
„Victoria" Căi an a înre de la cald şi rece, plugul
L A S I Î N A G R I C U L T U R Ă gistrat la sfârşitul primu de sub banda de aglome
lui semestru o nerealiza- rare), care au condus la
re importantă la produc numeroase stagnări pe li
ţia de fontă. niile de' producţie, mers
Bătălia Toate forţele satelor să participe la au „marcat" producţia fi redus la furnal (1 200 ore)
Care sânt cauzele care
sau chiar opriri. Dacă la
pentru grîu recoltarea, transportul şi depozitarea finului zică. producţia la fizică siderur-
giştiî din Călan au foste,
O cauză a ncrealizărîi
modeşti,
capitolul
o-
planului
de
producţie
o
constituie furnalul nr. 4, priri, cauzate de defec
doi, 15 iulie a.c., la Coo Cooperativa agricolă de o coasă de pe suprafeţe cit perativă ce se ţine de că care, nici la această dată ţiuni in fluxul de alimen
perativa agricolă do pro producţie din Turdaş este mai întinse. Iată de oe este tre consiliul unic, rezultă nu a intrat in producţie tare cu materii prime sau
ducţie din Deva a început prima unitate din Consiliul necesar să fie mobilizate că doar C.A.P. Pi'icaz a deşi termenul... replanii'i- pentru schimbarea unor
guri de vânt (prea frec
secerişul griului. înainte unic agroindustrial Orăştie la recoltat toate forţele adus în baza furajeră o cat a fost la 31 martie a.c. vente aceste schimbări),
de amiază, Lîviu Gîrbea, care a anunţat terminarea satelor, în aşa fel incit co cantitate mai mare de fi Din acest motiv nu s-a ori a orificiilor de zgură,
recoltării finului. Este ade situl finului să se încheie broase — 110 tone — şi produs c cantitate de
inginerul şef al unităţii, şi fontă de 46'000 tone. Cu modestia i-a... părăsit. 212
vărat că unitatea dispune cît mai repede, mai ales C.A.P. Jeledinţi — 170 to
'Sergiu Sbuchea, şeful fer de numai 80 ha fineţe na fiindcă la Căstău mai stat ne. în celelalte cooperati prilejul altor anchete am asemenea opriri au sub
mei vegetale, s-au dus Îm turale, dar, oricum, faptul ve, ceea ce s-a cosit pînă arătat şi o serie de nea ţiat producţia de fontă cu
preună pe la mai multe merită apreciat. O urmea acum se află în cimp, în junsuri ale constructoru vreo 8 00D tone. Alte to
ne de fontă nu s-au pro
tarlale semănate cu grîu ză C.A.P. Jeledinţi, cu 270 RAID cea mai mare parte La lui-d:arşi ale beneficiaru dus prin încălcarea dis
ca să constate -concret care ha cosite. în celelalte uni ÎN CONSILIUL UNIC Turdaş, de pildă, finul stă lui. Pe lângă acestea s-au ciplinei tehnologice de
AGROINDUSTRIAL
este stadiul de coacere a tăţi s-a cosit foarte puţin ORÂSTIE adunat în căpiţe şl ploile perpetuat altele mai către furnalişti. De la in
holdei, gradul de umidita pînă în momentul de faţă. căzute în ultima vreme vechi. Spre exemplu, fur disciplina tehnologică la
La C.A.P. Beriu s-au re pătrund în furaj deoarece nalul nr. 3, pornit la 22
te după ploile căzute în coltat numai 55 ha din 159, multe căpiţe stat strâmbe, august 1980, n-a ajuns indisciplina în muncă şi
ultima vreme şi, de co de. recoltat 180 ha, ia Din invers, trecerea se face
la Căstău şi Orăştioara de eu Mare aproape 300 ha. n-au vârf cum trebuie. Sânt încă la parametrii proiec
mun acord cu Elena Gros, Sus 80 ha, la Orăştioara de la Orăştioara de Sus 328 unităţi — precum cele din taţi. în primul semestru foarte uşor. Şi acum sânt
preşedinta cooperativei au Jos 60 ha, în vreme ce ha etc. Orăştioara de Sus, Dineu aoest agregat siderurgic foarte frecvente părăsiri
decis să înceapă cu holda cooperativele din Sibişel, într-o discuţie ce a avut Mare şi altele — care au trebuia să aibă o produc le de locuri de muncă
din Sîntuhalm. Mărtâneşti, Dineu Mare şi loc cu puţină vreme în ur depozitat până ieri. doar ţie medie zilnică de 1 300 înainte de iar terminarea
schimbului,
numărul
Primul care a intrat în Ocoliş încă n-au ajuns la mă la sediul consiliului recolta de lolium, deci cir tone fontă. Abia dacă a absenţelor nemotivate
brazdă cu combina a fost 50 ha recoltate. Nâcolae popular din Beriu, instruc ca 15—20 tone. Se impu ajuns să producă jumă se menţine ridicat. Tre
■mecanizatorul Gavrilă Mi Crăciun, inginerul şef al torul de zonă al Comitetu ne, de aceea, ca paralel cu tate din cantitatea plani buie luată o atitudine
consiliului unic agroindus grăbirea ritmului recolta ficată. (Totuşi, în ultima
titeaua, unul dintre cei lui judeţean al U.T.C. s-a tului să se acorde mai perioadă de timp sânt e- mai fermă împotriva ab-
mai buni lucrători ai for trial, arăta că întîrzierea angajat că va organiza, cu sentomanilor şi absento-
înregistrată la recoltarea multă atenţie şi transpor vidente creşterile de pro
maţiei de mecanizatori din fîneţelor naturale se expli tinerii de la Liceul „Aurel tului şi depozitării furaje ducţie la furnal). Desigur, maruel.
Sîntuhalm. Combina înain că prin faptul că s-a aş Vlaicu" din Orăştie, o ta lor în condiţii care să le acest randament scăzut a De asemenea, se înre
ta încet, iar G. Mititeanu teptat multă vreme să mai bără de coasă. Ei bine, se ferească de degradare. Din fost determinat de canti gistrează încă multă fon
pare că promisiunea a fost
şl Sergiu Zbuchea, -,ce-l a- crească iarba care, din tatea si calitatea necores tă declasată. Şi culmea,
uitată, dar socotim că nu cauza producţiei mici de chiar şi la furnalele
sista pe mecanizator, ur cauza vremii secetoase s-a este târziu să prindă viaţă fin la unitatea de supra punzătoare a aglomeratu
lui feros. Cauze sânt şi „mici", unde nu s-a prea
măreau cum se taie holda, înălţat puţin, mai ales pe totuşi, întrucât — cum zi faţă există pericolul ca aici — nefimalizarea in cunoscut această noţiune.
oum curg boabele de grîu. locurile înalte. După ploile ceam — mai este de recol multe unităţi agricole să vestiţiei de la depozitul
căzute în ultima vreme, tat o suprafaţă însemnată
nu-şi poată acoperi neoe- de omogenizare şi a in DORIN CORPADE
B. TURDEANU lucrarea trebuie să fie însă Nccorespunzăto-are este stalaţiei de dozare. Mai
urgentată pentru a oferi situaţia şi în ce priveşte TRAIAN BONDOR intră în discuţie şi fria-
ierbii posibilitatea să'ereas- transportarea şi depozita bilitatea redusă a unor u- (Continuare în pag. a 2-a)
(Continuare în pag. a 2-a) că şi să se mai poată lua rea finului. Din situaţia o- (Continuate in pag. a 2-a)
