Page 5 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 5
JiA, Hciwd ®»r..
L SALlt sg L&CTURA
Minerii sfnt hotărî!! să-şi amplifice eforturile,
si dea firii mai molie minereuri!
te. Ştim că înfăptuirea cin te bune: Ioan Văduva, Va-
■— Cum aţi încheiat cinalului calităţii şi eficien sile Cri.şan, Anton Bicealc,
primul semestru ? ţei necesită concentrarea Bodo Janos şi altele.
— Cu depăşiri de plan tuturor eforturilor în direc Pentru a se valorifica cît
la metal şi la indicato ţia ridicării calităţii pro mai eficient timpul de lu
rii de eficienţă. ducţiei, creşterii productivi cru în abataje şi a se des
tăţii muncii, reducerii chel congestiona transportul pe
Au trecut şase luni de tuielilor materiale şi spori puţ, la orizontul —310 s-a
activitate intensă, în care rii eficienţei economice. în amenajat un depozit cu
oamenii muncii de la Ex aceste direcţii ne vom con materiale, foarte util mine
ploatarea minieră Deva, centra toate eforturile. rilor. De asemenea, au în
mobilizîndu-se exemplar la Lunile mal şi .iunie au ceput lucrările de montare
toate punctele de lucru au fost încheiate de mina De a unui lift în blocul 9.
obţinut rezultate bune la va cu cele mai bune rezul Realizarea planului la
de
indicatori
J 4 pagini - 50 bani j principalii Planul produc tate. toţi indicatorii este urmă
producţie.
| Anul XXXIV, nr. 7 666 SÎMBĂTĂ, 3 IULIE 1902 — Toţi minerii noştri rită cu aceeaşi răspundere
ţiei marfă a fost depăşit cu şi de colectivele de la mi
5,6 la sută, al producţiei s-au mobilizat, dovedind
.......... " sa* nete cu 3,6 la sută, iar be înţelegere, dăruire exem na Muncel şi uzina de pre
parare a minereurilor. N-a
VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI neficiile cu peste 2 milioa plară, o înaltă răspundere fost însă soluţionată pro
sarcini
pentru
înfăptuirea
ne lei.
Rezultatele acestea pu lor încredinţate de partid, blema transportului de mi
nereu de la Muncel. Ca
secretarul său general,
de
teau fi mai bune dacă în
NICOLAE CEAUŞESCU perioada la care ne refe- pe linia sporirii producţiei urmare, numai în iunie
restanţa este de peste 1 200
tone. Inginerul Horia Sîr-
bu, şeful coordonator al
IN JUDEŢUL SUCEAVA secţiei flotalie, ne mai spu
nea că în ultima vreme
s-au produs unele schim
bări în fluxul de produc
T o v a r ă ş u l Nicolae Elena Ceauşescu, tovarăşul tinuă a autoconducerii ţie. Vechea flotaţie a fost
Ceauşescu, secretar general Constantin Dăscălescu, alţi muncitoreşti, precum şl Exploatarea miiiieră Deva oprită, iar minereurâle ca
al Partidului Comunist Ro tovarăşi din conducerea de stabilirea măsurilor ce se re se prelucrau aici au fost
mân, preşedintele Republi partid şi de stat. impun pentru înfăptuirea preluate spre valorificare
cii Socialiste România, a Noua întîlnire a tovară prevederilor actualului cin rim nu existau unele pro do minereuri, sublinia in în uzină. Astfel, se asigu
şef
ginerul
bleme în aprovizionarea cu
Ionel
Lazăr,
întreprins, vineri, o vizită şului Nicolae Ceauşescu cu cinal în condiţiile unei materiale şi combustibil, în sector schimb ia mina De ră pe lingă randamente de
de lucru în judeţul Sucea muncitori şi specialişti, cu înalte eficiente şi calităţi. transportul minereului de va. în vederea asigurării în extracţie ridicate şi o eco
va, legendară vatră româ lucrători ai ogoarelor, cu Vizita de lucru — eve la Muncel. S-au făcut însă perspectivă -a fronturilor nomie la consumul de e-
nească înscrisă cu litere reprezentanţi ai organelor niment cu profunde rezo în unitate eforturi mari, active s-au intensificat rit nergic electrică de 200
de aur în istoria luptelor locale de partid şi de stat, nanţe în conştiinţa celor ce iar Centrala minereurilor murile la lucrările de pre kWh.
In întîmpinarea Zilei mi
pentru neatîrnare, pentru cu factori de răspundere trăiesc şi muncesc în a- Deva a sprijinit în mai gătiri şi deschideri. Este nerului şi a marii sărbători
apărarea gliei strămoşeşti din unele ministere econo ceastă parte a ţării, care mare măsură colectivul, a- vorba despre pregătirea naţionale de la 23 August,
şi păstrarea fiinţei naţio mice a prilejuit o amplă a avut loc în pragul îm sigurindu-se astfel un flux pentru exploatare a feliilor — oamenii muncii de la
nale, judeţ care înaintează analiză a modului în care plinirii a 17 ani de la Con continuu producţiei. i şi II, din blocul 9, despre E.M. Deva — bare împli
— în toată această peri
astăzi, în pas cu ţara, pe se acţionează pentru reali gresul al IX-lea al P.C.R., oadă — ne spune îoan Ru- amenajarea rostogoalelor neşte acum 30 de ani de
drumul societăţii socialiste zarea sarcinilor de plan pe oînd în fruntea partidului su, secretarul comitetului pentru colectarea minereu activitate — sînt hotărâţi
multilateral dezvoltate. anul în curs, pentru apli a fost ales t o v a r ă ş u l de partid al minei — s-a lui. La pregătiri şi deschi să-şi amplifice eforturile,
împreună cu secretarul carea fermă a noului me Nicolae Ceauşescu — se în- pus un accent deosebit, la deri am realizat pe primul să raporteze însemnate pro
general al partidului la vi canism economico-finan- toate secţiile exploatării, trimestru o depăşire de ducţii suplimentare de mi
zită au participat tovarăşa ciar şi perfecţionarea con- (Continuare in pag. o A-a) pe realizarea producţiei fi peste 250 ml. lată şi cîteva nereu.
LIVIU BRAICA
zice şi încadrarea în con dintre brigăzile cu rezulta- «* S juunr / J.«M> jr Anv.r / aun- J «ram* * j
populară din municipiul Suceava
Marea adunare ţinuturile de metal planifi muncii de la Oficiul P.T.T. S |
la
extras.
cate
minereu
au
colectat
şi
Hunedoara
Pentru noi, debutul în a-
vechi, 500 kg de cupru, 500 J
Momentul cel mai impor la un eveniment de maxi căldură manifestărilor de cest an n-a fost prea bun. trimis oţelăriilor 930 kg fier
kg de plumb şi 2,5 tone hîr- 9
tant al vizitei tovarăşului mă însemnătate pentru dragoste şi recunoştinţă ale Primul trimestru l-am în tie. S-au evidenţiat Adela s
Nicolae Ceauşescu la Su istoria contemporană a sucevenilor. cheiat cu restanţe. în con « 33 Înainte de termen. Qo- Gălâţian, Maria Fanca, Mar- 1
ceava l-a constituit marea Sucevei, pentru întreaga Adunarea a fost deschisă tinuare însă, lună de lună, * leciiV'til fermei zootehnice a gareta Silion, Dumitru Uţ şi 1
Buruian.
Dumitru
>>
(Vasile
adunare populară desfăşu evoluţie viitoare a judeţu de primul secretar al Co am reuşit .să ne facem pla | * C.A.P. ilcYtiău. condus de ing. Grigoraş, corespondent). h i
I. Popa, a îndeplinit .înainte
nul si chiar să-l depăşim.
rată în piaţa centrală a lui lor. mitetului judeţean Sucea Sîntem hotărâţi să răspum- J de termen planul pe semes- Asigură baza furajeră. Lu- 8
municipiului. Zeci de mii Sosirea t o v a r ă ş u l u i va al P.C.R. dern cu fapte demne de 1 Irul 1, livrînd la fondul de oratorii complexului pentru '
t stat suplimentar 200 hl lapte
vaci cu lapte nfle la Bobîlna, |
de oameni ai muncii din Nicolae Ceauşescu, a tova în continuare au luat cu- muncă îndemnurilor secre J do vacii. 0 cosit, ©in cu sprijinul mecanizatorilor 5
întreprinderile şi institu răşei Elena Ceauşescu, a vîntul Aurel Chifan, di tarului general al parti a iniţiativa conducerii Minei Petru Evi. Victor Bolea, J
Petru Beştereagă şi alţii au I
ţiile oraşului şi din localită celorlalţi tovarăşi din con rectorul întreprinderii de dului, tovarăşul Nicolae * Ţeben, personalul tehnico-ad- însilozat pînă acum 900 tone *
2
niinistrativ de aici a început
ţile învecinate au ţinut să ducerea partidului şi sta maşini-unelte din Suceava, Ceauşescu, formulate în | prin muncă voluntar-patrio- suculente şl au depozi- *
fie prezenţi la această nouă tului este marcată de pu Mariana Şerbănescu, ingi- expunerea la plenara lăr J tică cositul finului de pe tal peste 500 tone fin.
întîlnire cu secretarul ge ternice aplauze şi urale, ner-şef la Integrata de lină, gită a C.C. al P.C.R. din 1 toate suprafeţele unităţii. în 1
prima zi, 20 de bărbaţi şi
neral al partidului, pre de îndelungi aclamaţii. Mihai Sandu, preşedintele 1—2 iunie a.e. şi la înche s . femei au -cosit şi împrăştiat I
şedintele Republicii, tova T o v a r ă ş u l Nicolae C.A.P. Dumbrăveni, Pa- ierea lucrărilor Congresu finul pe o suprafaţă de cir- «*.
răşul Nicolae Ceauşescu, Ceauşescu şi tovarăşa Elena lui al II-lea al educaţiei (. ca 3 ha. jg Acţiuni de recu- !
„ pe rare a metalelor. Oamenii
cu convingerea că participă Ceauşescu au răspuns cu (Continuare în pag. a 4-a) politice şi culturii sncialis- «m, i urna* t mmrxr s ataca M jmasa c stataf
DECRETUL CONSILIULUI DE STAT PRIVIND du-se o creştere in perioa
da la care ne referim de
GOSPODĂRIREA JUDICIOASA ŞI REDUCEREA 2,7 ori. Funcţionează, de a-
CONSUMULUI DE ENERGIE ELECTRICĂ, semenea, la sate 17 farma
cii deservite de 24 farma
TERMICĂ, GAZE NATURALE ŞI COMBUSTIBILI cişti şi 59 de puncte sani
tare.
P r in b u n i o r g a n iz a r e ş i d is c ip lin ă mai bune in ocrotirea sănă
Suportul rezultatelor iot
t e h n o lo g ic ă , c o n s u m ă r ile d e Asistenţa medicală la sate — tăţii populaţiei rurale îl
constituie, pe lingă dezvol
tări şi dotări, creşterea con
c o m b u s t ib ili ş i e n e r g ie p o t ş i în plină dezvoltare ştiinţei personalului medical
de specialitate. Mzdici ca
Artur Gavriş din Sarmizege-
t r e b u ie s ă f ie r e d u s e menilor muncii constituie u- ratură medicală de investi cordă asistenţă medicală tusa, Tiberiu Dâncescu din
Satisfacerea cerinţelor oa
Mărtineşti (cu peste 30 de
gaţie şi tratament.
de înaltă specialitate.
nul din obiectivele ce s-au Reţeaua spitalicească ru ani vechime in acelaşi loc
Centrala termoelectrică Costina, şeful secţiei elec Numărul medicilor din de muncă), Mihai Costache
Mintia este un important trice, Niculai Lazăr, mais situat şi se situează per rală a judeţului s-a îmbo mediul rural este în prezent
producător de energie e- tru la atelierul de repara manent in centrul întregii găţit cu noi construcţii. de 173 şi al cadrelor me ESTERA SiNA
lectrică, dar în acelaşi timp ţii cazane, ing. Isaia Miu- politici a partidului şi sta S-au înălţat şi sint in curs dii sanitare şi personalului
si un mare consumator de Iescu, şeful secţiei terrno- tului nostru. In acest con de execuţie un număr de auxiliar de 964, inregistrin- (Continuare în pag a 3-a)
energie şi combustibil. Şi meoanice. text, dezvoltarea ocrotirii 23 de dispensare comuna
până acum au existat aici Redacţia : Ce acţiuni, ce sănătăţii — componentă im le, numărul actual al uni
preocupări şi eforturi pen măsuri şi iniţiative au fost portantă a ridicării nivelu tăţilor medico-sanitare (spi
tru diminuarea consumuri- luate ori sînt vizate în lui general de civilizaţie al tale, sanatorii, staţionare de
poporului, cuprinsă în di cifcumscripţii, dispensare
rectivele Congresului al IX- medicale de întreprinderi,
Masă rotundă la termocentrala Mintia lea şi ale congreselor al policlinici, circumscripţii şi
X-lea, al Xl-lea şi al Xll-lea case de naşteri) ajungind
ale partidului se materia astfel la 76, cu peste 1 600
lor de orice natură, dar re continuare, în lumina re lizează cu .succes. locuri. Dotarea cu utilaje şi
centul Decret al Consiliului centelor reglementări pri In domeniul activităţii aparatură medicală a cres
de Stat îi angajează pe e- vind gospodărirea judicioa sanitare rurale din judeţul cut de ia 1,1 milioane lei
nergeticienii de la Mintia să şi reducerea consumului nostru s-au intensificat e- in 1965, la 16 milioane lei
la moi cote în vederea gos de energie, gaze naturale torturile pentru îmbunătăţi în prezent. In localităţi ca
podăririi judicioase si re şi alţi combustibili ? rea asistenţei de urgenţă şi
ducerii consumului de e- Cornel Costina : Măsuri ambulatorii, s-au intensifi Lăpugiu, Dobra, Cîrjiţi, Şoi-
nergie electrică şi termică, le lua.te de conducerea cat măsurile profilactice, muş, Bunila, Topliţa, Den-
de gaze naturale şi com partidului vin ca o cerinţă antiepidemice, de igienă şi suş, Toteşti, Rîu de Mori,
bustibili. firească de gospodărire cît Răchitova, Romos, Bulzeşti,
Pe această temă am or mai judicioasă a tuturor protecţia muncii, au fost Bucureşci, Crişcior şi altele,
ganizat ieri o masă rotun resurselor energetice, ca sprijinite eforturile populaţiei au fost ridicate sau extinse,
dă la Centrala termoelec săteşti de a construi dispen pentru a avea un grad ri
trică Mintia. Au partici Masă rotundă realizată de sare cu case de naşteri, s-a dicat de utilitate, dispensa
pat : ing. Erşek Tiberiu, DUMITRU GHEONEA re comunale (unele cu case
secretar adjunct al comite Îmbogăţit dotarea cu apa de naşteri) in care se a Dispensarul din comuna Romos.
tului de partid, ing. Cornel (Continuare în pag. a 2-a)