Page 50 - Drumul_socialismului_1982_07

pag. 2 m UMUL SOCI A LISMULUI
■t» OWKIWW//MHM

Colectarea şi reintroducerea In circuitul Urgenţe \ 17 ANS DE LA CONGRESUL AC tX-VEA
AC PARTSOMCUÎ COMUNSŞT ROMAN m
economic a materialelor refotosiile la drumurile i5,00
forestiere \ J5,0>Invitaţi
15,30 La voi;
pentru
Una din preocupările al oamenilor muncii, ai că­ inca unele neajunsuri in ir» cele şase luni şi ţ şi fermi pe calea de/valtării auto
Consiliului judeţean al ror membri au fost repar­ organizarea acţiunilor, ma­ | jumătate care au trecut î 15,15 Emisiui
Frontului Democraţiei şi tizaţi pe localităţi, unităţi nifestate mai ales în acti­ i din acest an, tuietiivac german
colectivele - #
Unităţii Socialiste, consilii­ economice, instituţii, car­ vitatea consiliilor F.D.U.S. ) din cadrul Grupului de îuni 6UUIUI VlUjVUIUl 6 intensive şi modernizării agriculturii 17,40 Tragere
17,50 1001 de
/
lor locale şi a organizaţii­ tiere şi sate, acordînd spri­ Petroşani, Simeria, Călan, \ şantiere pentru construc- ţ 13,00 închidci
lor componente este colec­ jinul necesar bunei desfă­ Băiţa, Lăpugiu, Orăştioara, ţ ţii forestiere şi industriale ■ lui
i
e
20,00 Tclejuri
tarea şi reintroducerea în şurări a acţiunii. Ca urma­ Vaţa, Sălaş, Vorţa. Aici se r Deva au muncit cu abne- 5 (Urmare din pag. 1) ste 50 ia sută din produc­ 20,25 Actualit
circuitul economic o unor re, au fost colectate şi acţionează cu încetineală, 1 gaţie şi dăruire, obţinînd ţ ţia de lopte şi carne o ju­ 20,10Dcschiz.
cantităţi sporite de mate­ predate aproape 6 500 tone atît în colectarea materia­ ţ unele ■ rezultate bune. I fizice care deserveşte uni­ deţului. muri n<
riale refolosibile. de fier vechi. Cele mai lelor, cît şi la predarea lor. i Astfel, la activitatea de / tăţile agricole de stat şi Datorită lucrărilor de îm­ al IX
Amplu
Pentru realizarea angaja­ mari cantităţi au colectat Există, de asemenea, răniî- > construcţii-montaj a fost ţ cooperatiste a crescut de bunătăţiri funciare executa­ Secţiona
mentelor, consiliile locale organizaţiile U.T.C., cele de neri în urmă la colectarea J înregistrată o depăşire de ( peste două ori, iar numă­ te - desecări, combaterea rii soci»
au format colective din re­ hîrtiei şi cartonului. Din ' plan de peste 1 miiion i rul maşinilor de împrăştiat eroziunii şi irigaţii —, intro­ 21,00 Filin
prezentanţi ai organizaţii­ planul perioadei expirate, ei, la producţia indus- . 1 . îngrăşăminte chimice a spo­ ducerii de noi soiuri şi hi­ genda 1
ţie a st
lor componente care s-au Din activitatea s-a predat la baze abia o trială secundară a fost ţ rit de peste 5 ori, ceea ce brizi cu potenţial productiv ziliene
deplasat în secţii, sectoare, consiliilor F.D.U.S. treime. Insuficient de con­ ţ obţinută, de asemenea, o i oglindeşte grija acordată ridicat, cît şi aplicării pe 22,20 Tclcjurn
ateliere, instituţii, cartiere vingător au acţionat în a- i depăşire de circa 1 mi- ? ridicării gradului de meca­ scară largă a tehnologiilor
şi sate, ţinînd o legătură cest sens Organizaţia jude­ ' lio-n lei, iar la producţia ţ nizare şi chimizare a agri­ înaintate, producţia agrico­
permanentă cu deputaţii sindicat, de pionieri şi fe­ ţeană a pionierilor, Comi­ ţ netă mai mult de 700 000 ţ culturii. De remarcat că lă şi contribuţia la fondul
din circumscripţii, cu pre­ mei. tetul judeţean al U.T.C., l lei, planul de beneficii î suprafaţa arabilă ce revine centralizat au crescut an de RAP)
Rezultate bune s-au ob­
şedinţii comitetelor de ce­ ţinut şi la colectarea bor­ Comitetul judeţean al fe­ ? fiind depăşit cu 1,2 mi- J ta un tractor fizic în uni­ an, asigurîndu-se in tot mal
tăţeni şi asociaţiile de lo­ canelor şi sticlelor, datori­ meilor. Rămîneri în urmă 1 lioane iei. Au fost finali- ţ tăţile agricole socialiste a mare măsură înfăptuirea
catari în vederea organiză­ se înregistrează şi la co­ i zate mai multe drumuri t scăzut la mai puţin de 50 principiilor autoaprovizionâ- BTJCUREŞT
rii acţiunilor de colectare tă acţiunilor întreprinse lectarea deşeurilor textile, t forestiere în zonele Ha- | de hectare. De asemenea, rii teritoriale. Semnilicativ ilioprogrnmul
La ordinea zi
a materialelor. Cadrele teh­ mai ales de organizaţiile sortiment la care din anga­ i ţegului şi Orăştiei, !a Rîu ; in această privinţă este tură. Bătălia
nice din unităţile producti­ de pionieri şi femei. O con­ jamentul perioadei (38,7 to­ ţ Mare-Retezat, !a altele se î agricultura judeţului a iost faptul că In anul trecut Că; 7,00 Radi
ve au fost repartizate pe tribuţie Importantă la do- ne) s-au colectat 21,1 tone. 1 dă zor pentru terminarea l dotată cu peste 220 de s-au livrat la fondul de Kevista prost
rul melodii!»)
secţii şi sectoare, avind bîndirea acestor rezultate Pentru îmbunătăţirea ac­ J lor conform graficelor de î combine autopropulsate, ca­ stat de aproape şapte ori de ştiri; 9,C
sarcina obştească de a răs­ au adus-o consiliile locale tivităţii de recuperare şi ! execuţie, ^ re asigură un grad ridicat mai multe legume, de ascultătorilor;
punde de colectarea mate­ ale F.D.U.S. Deva, Hune­ valorificare a materialelor de mecanizare a lucrărilor peste 4 ori mai mulţi car­ de ştiri; X
Brad,
doara,
Baia
Haţeg,
viata; 10,50 P
rialelor. De asemenea, con­ de Griş, Geoagiu, Romos, refolosibile, Consiliul ju­ de strîngere a recoltei. tofi, de 3 ori mai multă ţării; 11,00 Bu
siliile locale au folosit în Densuş, Baru, Pui, Certej, deţean al Frontului Demo­ Oauze oare au Concomitent cu me­ carne şi de aproape patru 11,05 Vreau s
această acţiune comisiile craţiei şi Unităţii Socialis­ canizarea şi chimizarea, ori mai mult lapte. Buletin de şt
de coordonare si îndruma­ Iiia, Buceş, Luncoi si altele. te a stabilit unele măsuri dus la nereallzarea un accent de s e a m ă a Acţionind cu fermitate, toate pru Vnt t
IZ,15
zică;
re a activităţii de control Cu toate acestea, există politico-organizatorice. fost şi este pus în con­ în spirit de ordine şi dis­ radio-tv.; 13,01
produGţfaf fizice tinuare pe extinderea iriga­ ciplină, în lumina obiective­ 13.00 Student
Buletin de ştii
ţiilor, suprafeţele amenaja­ lor stabilite in domeniul a- , du), Ceausesei
(Urmare din pag. 1) te fiind acum de peste 15 18,20 Sfatul m
E s t e m o m e n t u l s i s e a c ţ io n e z e e n e r g ic , Dacă însumăm toate aces­ ori mai mari decît cele e- Xll-lea al partidului pri­ Coordonate cei
griculturii de Congresul alfa
Buletin de şti
te pierderi, dacă punem xistente in anul 1965. vind realizarea noii revolu­ tril patrie; 17,
c u t o a t e f o r f e le p e n t r u r e c u p e r a r e a r e s t a n t e lo r , cap la cap şi multele ne­ un accent deosebit a iost rientărilor date de secreta­ rele serii; 20
ra de in A 1:
In perioada de referinţă ţii agrare, a sarcinilor şi o-
ajunsuri de organizare de
nai; 22,00 O »
rul general al partidului, to­
platforma
pe
furnalului
r e a liz a r e a r it m ic ă a p la n u lu i III — nerespectarea gra­ pus pe dezvoltarea sectoru­ varăşul Nicoloe Ceauşescu, 23.00 Bijuterii
23,30—3,00 Non
lui zootehnic, care acum de­
cal nocturn.
ficului de evacuare.a fon­
TIMIŞOARA:
tei, fie din lipsa oalelor ţine o pondere de peste 50 la plenara lărgită a C.C. al maţ iile zilei ;
(Urmare din pag. 1) dotare, de ordinea şi dis­ organizalia de partid, con­ de turnare, fie din cau­ la sută in structura produc­ P.C.R. din 1-2 iunie a.c., Utatea in ind
ciplina existente în rîndul ducerea colectivă, organi­ za neterminării în timp a ţiei agricole globale a ju­ lucrătorii ogoarelor judeţu­ şi imperative
tiv prioritar —
la începutul lunii curente colectivului. zaţiile de U.T.C. şi sindi­ rinelor de evacuare sau deţului nostru. Odată cu lui nostru sînt angajaţi cu că de zahăr di
restanţele s-au mai mărit Spre exemplificare re­ cat pentru redresarea pro­ necurăţării benzii de tur­ sporirea electivelor la toate toate eforturile in valorifi­ Chită Ileana l
eu 1 200 tone. Subingineru! levăm câteva cifre. în se­ ducţiei, întărirea ordinii şl nare — găsim pe unde nel itlimtcanu
cea, la taragot
Vasiie Toporan, şeful sec­ mestrul I cele trei combi­ disciplinei, măsurile luate s-au împotmolit miile de speciile a existat şi există carea superioară a poten­ Nlcolae Ceauşi
torului, nu prea are cum să ne de înaintare din dota­ în acest sens. Important tone de fontă nerealizate. preocupare pentru amelio­ ţialului uman şi material de de istorie nou
ie motiveze. „Cu fronturi­ rea unităţii au funcţionat este, că atît cele politico- Aici punem punct pen­ rarea calitativă a acestora, care dispune această ramu­ nară, dezvoltai
le de lucru stăm mai bi­ doar 400 *re în loc de educative cît şi cele teh- tru astăzi. Nu şi pentru ceea ce a asigurat obţine­ ră de bază a economiei cedent a clemo
liste ; 19,00 Kt
ne ca niciodată. Posturile 1173, cît era planificat. nico-organizatorice să fie viitor. Vom fi din nou zi rea şi livrarea ia fondul de noastre naţionale, sporin- casetofonul dv
aplicate energic, cu perse­ de zi în mijlocul siderur- stat a unor cantităţi spo­ întîlnire cu
giunea «an­
verenţă, iar la traducerea giştilor din Călan, pe du-şi astfel aportul la în­ din concertele
lor în viaţă să se implice fluxurile de producţie şi rite de produse animale, h făptuirea neabătută a Pro­ „Banatul", r
temeinic întreg activul de vom consemna atît reali­ noile complexe de stat şi gramului partidului de fău­ arădean.
partid, toţi comuniştii, în zările, modul cum se mo­ intercooperatiste construite rire a societăţii socialiste
aşa fel îneît toate forţele bilizează colectivul pen­ in ultimii ani, în care pro­ GSlNER
colectivului să fie subordo­ tru îndeplinirea ritmică a cesele de producţie se des­ multilateral dezvoltate şl
în cărbune le avem acope­ Restul de 773 ore au sta­ nate unui singur ţel i .re­ sarcinilor de plan, măsu­ făşoară după metode in­ înaintare a României spre
rite, doar aprovizionarea ţionat din cauza defecţiu­ cuperarea restanţelor, rea­ rile care se Iau, cît şi dustriale, se realizează pe­ comunism. ! DEVA : Tre
merge mai rău. Şi totuşi, nilor. La combinele de a- lizarea ritmică a pianului lipsurile care mai persis­ viculoşi (Pat
nu reuşim să ne facem bataj situaţia nu este mai de extracţie. tă pentru a fi înlăturate. do umano (.
planul. Nu înţeleg ce se bună: 1091 ore au lucrat, NEDOARA: O:
ra); De la 9 1
întâmplă". Cauzele? Nu iar 2 335 ore au stat de­ gistul); Saltă
pot fi decît direct legate fecte. La fel si cu maşini- ta); Călăreţul )
structorul);
de modul cum este orga­ le de încărcat, cu celelalte LA II IM Â G H 1 C U I T U H A întîlnh'l tîrzii
nizată munca în acest sec­ utilaje (numai în noaptea Semnul şarpe!
LUPENI
tor, de faptul că în colec­ de 14—15 iulie a.c. s-au brie); (Cultural
încet
tiv disciplina şi ordinea înregistrat şapte defecţiuni Recoltarea O sarcină de prim ordin-«-predarea Şcoala curajul
lasă încă mult de dorit! de utilaje care au dus la rul); LONEA:
11 ore de staţionare). cer (Minerul)
Dacă în momentul de şi depozitarea obligaţiilor la fondul de stat Numele mei
faţă mina Petrila înregis­ In ceea ce priveşte nu­ (Muncitoresc) ţ
(I
trează minusurile aminti­ mărul absenţelor nemoti­ finului Învingătorul Vu
URICANI:
te, pe lîngă unele motive vate, învoirilor şi concedii­ Este binecunoscut faptul cooperative agricole, cum multe cooperative agricole zaţul); BRAD
obiective (se acuza lipsa a lor medicale, în semestrul (Uimaie din pag. t) că predarea obligaţiilor 3a sînt cele din Simeria, Bu- care au restanţe la preda­ multe feţe —
aproximativ 100 de oameni trecut ele s-au ridicat la fondul de stat constituie o nila si Deva se apropie de rea laptelui de oaie şi a li­ (Steaua roşie)
Tridentul nu r
în subteran, aprovizionarea aproape 35 000 zile om (din sarcină de căpetenie a u- încheierea acestei acţiuni, nii. Printre unităţile cu cele tria); Superm
sarul de furaje. La o' ast­
tehnico-materială necores- care 4 458 zile-om nemo­ fel de situaţie nu trebuie nităţilor agricole socialiste, mai avînd de predat can­ mai mari restanţe la pre­ I-II (Flacăra);
BAI: lac eu .1
punzătoare) trebuie arătate tivate ! 7). să se ajungă în nici un pe această cale aslgurîn- tităţi foarte mici faţă de darea linii se situează coo­ (Casa de cullu
şi cele ţinînd strict de De la Trai an Chelba, se­ caz! De aceea se impune du-se produsele agroali­ sarcina de plan. perativele agricole din Ve- Iubirea are n
modul în care sînt folosi­ cretarul comitetului de cosirea tuturor suprafeţe­ mentaro necesare bunei a- De asemenea, şi-au în­ ţel, Rişca, Gheţari, Lelese, seriile I-II (Da
Comoara
Burjuc si altele. Cînd au
din
te, întreţinute şi reparate partid, am aflat principa­ lor de teren ce produc iar­ provizionărl a populaţiei. cheiat sarcina de predare de gînd aceste unităţi să glnt; CAL AN:
Conştiente
maşinile şi utilajele din lele căi pe care acţionează bă, a şanţurilor şi margini­ tatea acestei de însemnă­ a linii la fondul de stat se achite de' obligaţiile asu­ mantice (Casa
îndatoriri,
iepure
p
Un
lor de drum, locurilor numeroase unităţi agricole cooperativele agricole de mate prin planul de stat ? (11 Iunie); SI
dintre şi de la capetele se achită cu cinste de obli­ producţie Rapolt, Gurasa- Sau, pentru conducerile lor, timbaneii (Mu
Bătălia pentru grîu tarlalelor, răzoarelor ş.a., gaţiile la fondul de stat. nlrea şi se apropie de în­ obligaţiile sînt... facultati­ Superpoliţistul
da, Ciginău, Romoşel si U-
GHELARI :
în aşa fel îneît cantităţile Astfel, cooperativele agri­ cheierea acţiunii cooperati­ ve ? Se impune ca, in cel (Minerul).
de fînuri prevăzute în ba­ cole din Căstău, Clopotiva, mai scurt timp, fiecare u-
(Urmare din pag. 1) şi sperăm să secerăm zil­ lanţa furajeră pentru sta- Nădăştie, Ohaba, Cinciş au vele Boşorod, Batiz, Sîn- nitate agricolă să-şi achite
nic 30—>35 ha. Tot ceea ce petru şi Beriu. integral sarcinile de livra­
— Merge bine, a conclu­ secerăm intr-o zi va fi pus bulaţia 1982/1983 să fie predat in întregime can­ Alături de aceste unităţi re la fondul de stat a lap­
zionat, şeful fermei vege­ la adăpost. Pe măsură ce realizate integral, în toate titatea de lapte de oaie cu rezultate bune, sînt telui de oaie si a iînii.
cooperativele agricole.
prevăzută prin plan. Alte
tale, iar combina şi-a con­ secerăm vom elibera ur­ Timpul pr<
tinuat plutirea peste marea gent terenul şi vom culti­ ziua do 1G Iul
de spice. va încă 60 ha culturi du­ me în general
îl abordăm pe Liviu ble. cerul variabil i
după-amlaza
Gîrbea, care ne spune — Sînt condiţii să înde­ vor semnal,
că C.A.P. Deva are semă­ pliniţi obiectivele ce vl ploaie însoţit!
nată cu grîu o suprafaţă le-aţi propus ? cări electrice,
de 210 ha. Holda arată bi­ — Da. Combinele func­ sufla modera'
Temperatv
ne si se preconizează o re­ ţionează foarte bine, au creştere. mm<.
coltă bogată, superioară ci­ fost verificate şi reglate vor fi cuprin:
frelor înscrise în plan. încă o dată după secerişul 16 grade, iar :
mele
intre
— Dorim să stringent cît orzului. Li s-au montat in­ sstiit grade. Izolat
mai repede toată recolta, stalaţia de captare a ple- tPlPf ipi nsaţa.
fără nici un fel de pier­ vei, iar piesele sînt dotate tmmm La munte,
deri. Acţionăm cu cinci cu t ă v i . Mecanizatorii ueral frumo
combine conduse de meca­ sînt harnici, conştiincioşi, variabil. Se vi
nizatori pricepuţi — Pe­ iar noi, specialiştii, vom verse de ploa
eli
descărcări
Mecanizatorul
tru Gavrilă, Nicolae Lupuţ, coordona şi urmări înde­ cu C.A.P. Veţel. Komulus Po Alexandri! Matieş, împreună Aurel Ungur, combinei', alături de care se află şeful teorolog de
pa, Ioslf Staier, Virgil Popa,
cooperatorii
Gavrilă Mititeanu, loan aproape desfăşurarea lu­ Aurel Puiţ, Petru Mica, loan Zasloţi, asigură transportul o- formaţiei de mecanizare Aurei Nojogan, lucrînd la secerişul Proncenco).
Nodiş şi Augustin Olaru — crării. perativ al baloţiior de paie din cîmp Ia ferma de animale. griului în brigada Boz a C'.A.P. Brănlşca.