Page 53 - Drumul_socialismului_1982_07

Vizita de lucru a tovarăşului

NICOLAE CEAUŞESCU

in judeţul Constanţa
T o v a r ă ş u l Nicolae mari înfăptuiri din istoria cum şi portului mari tun
Ceauşescu, secretar general ţării. Constanţa Sud se des­
al Partidului Comunist Vizita din acest an pe făşoară în avans. La A gi ­
Român, preşedintele Repu­ traseul Canalului Dunăre gea, podul de cale ferată
blicii Socialiste România, ~~ Marea Neagră, a fost a fost dat în funcţiune, iar
a făcut, vineri 16 iulie — consacrată analizei stadiu­ celelalte poduri rutiere şi
la puţine zile după intîl- lui de execuţie a lucrări­ feroviare care traversează
nirea cu lucrătorii ogoare­ lor la punctele cheie ale în diferite puncte magis­
lor judeţului Constanţa — acestei măreţe construcţii, trala de transport pe apă,
o nouă vizită de lucru în acum cînd a mai rămas se află în plină construc­
acest judeţ. De această da­ mai puţin de un nn pînă ţie.
tă, secretarul general al la deschiderea navigaţiei în timpul dialoga* u* to­
partidului s-a întâlnit cu pe noua magistrală de varăşul Nicolae Ceauşescu
Anul XXXIV, nr. 7 678 SiMBÂTĂ, 17 IULIE 1982 4 pagini - 50 bani constructorii a trei mari transport pe apă. cere tuturor factorilor care
obiective de investiţii pre­ Elicopterul prezidenţial a participă la înfăptuirea a»
văzute pentru perioada ac­ aterizat" pe platforma nou­ cestui important obiectiv
tualului plan cincinal — lui port Cernavodă, obiec­ al transporturilor româ­
Canalul Dunăre — Ma­ tiv care, din acest an, con­ neşti să acţioneze cu a-
ca
pînă
turează în linii bine defi­
I n ANI m, VA COHQRESUt AL \ rea Neagră, Centrala ato- nite punctul de început al ceeaşi fermitate îndeplinirea
acum,
pentru
mo-electrică de in Cerna­
al pMrmutm.coMimtsr uomah \ vodă şi noul port Constan­ Canalului, respectiv locul ritmică a prevederilor de
ţa Sud. de unde o parte din apele plan.
\
împreună cu secretarul bătrânului Danublu pără­ în continuare, este pre­
general al partidului, la sesc albia lor milenară, zentat noul port Cernavo­
această vizită au participat pornind pe o cale mult dă, care poate realiza în
tovarăşa Elena Ceauşescu, mai scurtă, durată de om, prima etapă un trafic a-
A ni memorabili în viafa întreprinderii tovarăşii Emil Bobu, Ni­ din înalte raţiuni econo- nual de un milion tone,
colae Constantin, Ion Pă- mico-sociale, pentru a se capacitatea sa puţind să
constructoare de maşini miniere ţan, Constantin Olteanu, îngemăna cu cele ale Mă­ fie extinsă la 7 milioane
rii Negre.
tone.
vice-
Gheorghe
Petrescu,
prim ministru al guvernu­ în raportul muncitoresc Apreciind eforturile de­
rămine memorabil pentru prezentat secretarului ge­ puse în acest punct de în­
„în aceste zile am discutat cu Ministe­ ceea ce urma să se pe­ lui, Ion Stoian, prim se­ neral al partidului de ge­ ceput al'canalului, tovară­
cretar al Comitetului jude­
rul Minelor şi cu Ministerul Construc­ treacă. ţean Constanţa al P.C.R., neral colonel Vasile Ionel, şul Nicolae Ceauşescu re­
A început cea de a doua
ţiilor de Maşini să organizăm un grup etapă a dezvoltării sate. Nicu Ceauşescu, secretar adjunct al ministrului comandă ca paralel eu
telecomu­
.şi
de uzine de utilaje miniere — printre Prima s-a desfăşurat in in­ al C.C. al U.T.C. transportului directorul gene­ menţinerea ritmului de pî­
nă acum al lucrărilor de
nicaţiilor,
care şi uzina din Petroşani — în scopul tervalul 1972-1975, in care Desfăşurat sub semnul ral al Centralei Canalului construcţie, să fie luate
ca, în următorii cîţiva ani, să asigurăm statul a investit circa 100 muncii pline de abnegaţie Dunăre — Marea Neagră, măsuri pentru . taluzarca
depuse de oamenii muncii
rezolvarea rapidă şi de fond a mecani­ milioane lei pentru dezvol­ din întreaga ţară, al pro­ se precizează că, în mo­ dealurilor oare împrejmu-
tare. In cea de a doua e-
zării lucrărilor miniere din Valea Jiului, tapă volumul investiţiilor a fundului omagiu pe care mentul de faţă, lucrările iesc vastul platou al por­
tului,
astfel
se desfăşoară ţiin plin pe
cadrul
îneît
ca şi din întreaga ţară". sporit de şase ori, ceea ce toţi cetăţenii patriei noas­ întreg traseul Canalului. natural să creeze împreună
NICOLAE CEAUŞESCU 'înseamnă că pinâ la slir- tre, fără deosebire de na­ Cei 25 000 de constructori ou impunătoarea construc­
şitul actualului cincinal pro­ ţionalitate, îl aduc tovară­ au excavat, pînă la sfârşi­ ţie portuară, un mediu cu
şului Nicolae Ceauşescu, la tul primului trimestru al adevărat ambiant.
Era in noiembrie 1977, împlinirea a 17 ani de la
în continuare se vizitea­
c ind tovarăşul Nicolae A ic i a fo s t in v i& ifd d e lu c r u alegerea sa în fruntea acestui au, 175 milioane ză ecluza de la Cernavodă
mc pământ, din cei 276 mi­
Ceauşescu făcea o vizită partidului, dialogul de lu­ lioane mc prevăzuţi în — poartă dinspre Dunăre
de lucru in bazinul Văii Jiu­ to m m s u l N I C O L A E C E A U Ş E S C U cru cu oamenii muncii din proiect şi s -au turnat a- a canalului —, care va a-
lui. La data vizitei se hotă- această parte a ţării a proape 1,9 milioane mc sigura un trafic fluent, în
rise destinul Uzinei de uti­ n-au avut darul să produ­ ducţia se va tripla ! Era o constituit, pentru colecti­ beton, din totalul proiec­ dublu sens, al navelor.
laj minier din Petroşani. primă deschidere a per­ vele de constructori, încă tat de aproape 3 milioane Gazdele informează că,
că o asemenea schimbare.
Destin ? Da, adică trecerea Hotârirea conducerii parti­ spectivei unui colectiv ce un prilej pentru a expri­ mc. La cele doua ecluze în prezent, aici se află în
ei de la statutul de unita­ şi-a dovedit capacitatea şi ma, din adîncul inimilor, ale Canalului — de la stadiu avansat de execuţie
te reparatoare la cel de dului a înscris vechea uzi­ sentimentele lor de neţăr­ Cernavodă şi Affigca — montajul porţilor de la
nă pe o traiectorie nouă, probitatea profesională şi murită dragoste, de înaltă
întreprindere constructoare constructorii au atins co­ ecluză, operaţiune ce ur­
de maşini miniere. Toate care avea să capete con­ CORNEL ARMEANO stimă şi respect faţă do tele finale, iar lucrările de mează să fie încheiată pî­
na­
a
transformările ce avuseseră tur într-o perspectivă doar conducătorul iubit al numele construcţie Cernavodă, porturilor nă la sfirşifcul acestui an.
de
noastre,
Med­
ţiunii
fluviale
loc aici pinâ la acea dată de cîţiva ani. Momentul (Continuare în pag. a 2-a}
căruia se leagă cele mai gidia si Basarabi, pre­ (Continuare în pag. o 4-a}
In întîmpi-narea „Zilei Conslructorului"
m m n Ritmuri oieri®
ebh
IMMi
Io obiectivele miniere
M ă s u r i f e r m e , a n g a ja m e n t e - Ştim câ şi în acast an, — Gama lucrărilor ps ca­
întreprinderea de construc­ re ie realizăm noi este
m o b iliz a t o a r e p e n t r u r e c u p e r a r e a ţii şi mo-ntaje miniere Pe­ foarte diversă şi ne-am
troşani are sarcini mobili­
străduit să ne încadrăm in
r e s t a n ţ e lo r ş i r e a liz a r e a zatoare, realizînid o serie graficele de execuţie la cit
de obiective şi lucrări în
mai multe dintre ele. Ca
toată Valea Jiului, precum urmare, colectivul şantieru­
r it m ic ă a p la n u lu i şi ia Anina, Cum s-a m u n ­ lui Petrila a executat şi
cit în cele şase luni şi ju­
mătate ale anului, cu ce predat beneficiarilor maşi­
na de extracţie şi staţia de
La Combinatul minier ne. Redăm, pe scurt, an­ rezultate întîmpină colecti­
„Valea Jiului" a avut loc gajamentele pe care şi vul pe care-l conduceţi DUMITRU GHEONEA
o temeinică analiză de lu­ le-au propus să le îndepli­ I.U.M. Petroşani, Aspect din hala de montaj combine „Ziua constructorului", to­
cru cu toţi conducătorii nească fiecare colectiv mi­ de mină. Foto : VIKGIL ONOIU varăşe director loan Lăsat ? (Continuare în pag. a 2-a5
întreprinderilor subordo­ nier.
nate, în cadrul căreia s-au Benone Costinaş, direc­
examinat cauzele rămâne­ torul I.M. Petrila : „Prin - ~ # î — a — — « s - a — © — « — » — # — » — * > — © — — a — ® — s> — ® — a — « — » — a — a — ® - *
rilor în urmă la extracţia măsurile tehnieo-organiza-
de cărbune. Cu acest pri­ torice pe care le-am luat,
lej au fost stabilite măsuri începînd de luni (19 iulie L A Z I Î N A G R I C U L T U R A
concrete oare să ducă, în — n.n.) ne vom atinge ni­
cel mai scurt timp, la îm­ velul planificat pe mină la
bunătăţirea muncii, recu­ producţia de cărbune ex­
perarea restanţelor şi rea­ tras" . Toata combinele folosite din plin li secerişul griului
lizarea ritmică a produc­ Emeric Kovacs, directo­
ţiei de cărbune planificată. rul I.M. Petroşani : „Şi noi
Din cele afirmate de că­ ne angajăm ca începînd Joi după-amiază, în la­ mar, vicepreşedinte al bi­ lui şi fiecare combinei’ îşi ta a fost ziua încercărilor.
tre conducătorii unităţilor de luni să ne realizăm rit­ nurile mai bine zvîntate, roului executiv al consiliu­ realizează şi îşi depăşeşte Prima zi de lucru în plin
miniere s-a desprins con­ mic sarcinile planificate, s-a intrat cu combinele la lui popular comunal, aflaţi norma ziinică. Imediat ce a fost 16 iulie. Ieri, cu re
cluzia că nu sînt cauze respectiv 2 800 tone de seceriş. Toţi cei angajaţi la C.A.P. Timpa, unde for­ umiditatea scade intrăm la s-a mai strîns joi, s-au re­
deosebite care să împiedi­ cărbune in fiecare zi". în marea bătălie ce se dă maţia de recoltare compu­ seceriş. coltat 28 ha cu grîu. fie­
ce creşterea producţiei dc Iulian Costescu, directorul acum pe ogoare pentru să din combinerii Emilian — Aşteptăm doar sem­ care combină depăşi udu-şi
cărbune extras, problema I.M, Lonea : „De săptămâ­ strângerea la timp .şi fără Dara, loan Aruncuteanu şi nalul inginerului şef al norma. Iar Viorel Rad. fo­
principală pentru toate co­ na viitoare vom atinge o pierderi a recoltei de grîu, loan Dobra se pregătea să cooperativei, Ştefan Po- losind un tractor cu două
lectivele miniere din Va­ producţie medie zilnică de acţionează în mod hotărît intre în lanuri. pescu, ne spune Alexandru remorci, a dus la baza
lea Jiului, rămânând in 3 400 tone, pe care ne vom şi responsabil sub deviza : — Avem pregătite toate FI orei u, şeful formaţiei de dc recepţie 50 tone do
continuare întărirea orga­ „Nici o zi pierdută, nici utilajele de recoltare, pre­ mecanizare, pentru a intra grîu. Sînt deci condiţii ca
strădui să o menţinem, ur- sele de balotat şi mijloa­ cu combinele în lanuri. recolta de pe cele 120 ha
nizării muncii, a ordinii şi mînd ca în continuare să un bob risipit ! - cele pentru transportul o- Inginerul şef mai con­ cultivate cu grîu, să ajun­
disciplinei, sub toate as­ ne consolidăm poziţia pen­ perativ al recoltei direct trolează încă o dată starea
pectele. tru a ne realiza producţia NORMELE ZILNICE din lan la baza de recep­ de umiditate a boabelor şi gă cît mai grabnic în ham­
bare.
DE RECOLTARE —
La întrebarea privind e- zilnică planificată". REALIZATE ţie, onorarea obligaţiilor la decide : mai aşteptam încă
voluţia concretă, în viito­ loan Dumitraş, directo­ ŞI DEPĂŞITE fondul de stat fiind pe o oră. TOATA PRODUCŢIA —
rul imediat, a activităţii rul I.M. Vulcan: „în mod primul plan al preocupă­ După ora 16 începe se­ STRÎNSĂ LA TIMP
de creştere ritmică a pro­ cert de astăzi (15 iulie) în raidul nostru am rilor noastre — ne asigu­ cerişul. Se iau mereu ŞI PARĂ PIERDERI !
ducţiei de cărbune, fieca­ producţia extrasă va creş- poposit în comuna Băcia. ră interlocutorii. Am luat probe. Se controlează cum
re dintre conducătorii în­ Aici am avut ca primi inter­ toate măsurile ca produc­ se seceră şi se balotează Ieri, după încercările şi
treprinderilor miniere s-au MIRCEA LEPÂDATU locutori pe tovarăşii Sabin ţia să fie strânsă intr-un ca să nu rămână spice ne­ probele făcute joi, s-a in-
timp cît mai scurt şi fără
angajat, în numele colec­ Iga, preşedintele Consi­ pierderi. în acest scop toa­ recoltate şi netreierate. N. BADIU
Totul este normal. Numai
tivelor lor să crească ni­ liului unic agroindustrial te combinele . sînt folosite umiditatea este încă ridi­
velul extracţiei de cărbu­ (Continuare in pag. a 2-a) Simoria şi Constantin Ti­ din plin la secerişul griu­ cată — 22 la sută. Aceas- (Continuare in ptsg. o 8*®j)