Page 54 - Drumul_socialismului_1982_07

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

In intimpinarea
\
n ANI PE LA eomQUBSUt AL f%~L&A \
al PAmwmm camumsr womau „Mei
11.00 T«‘» X
11,05 i wl î
du lur
Măsuri ferme, Constructorului" 12,25 Dcsolîi
muri r
al IX'
{Urmare din pag. 1) 12,45 Centre
ţării -
Ani memorabili în viafa înlreprinderii angajamente mobilizatoare ventilatoare Petrila-sud, a- 13.30 La sf
mină
limentarea cu apă, tot la 18.30 Report
constructoare de maşini miniere {Urmare din pag. 1) lor miniere s-au angajat, Petrila-sud. Şantierul Live­ noram.
I în numele colectivelor lor, zeni a finalizat 105 garso­ 18,35 Săptăr
| (Urmare din pag. 1) in august 1979, cu prilejul ba de meserii noi. Şeful te la 4 750 tone zilnic, iar să sporească în cel mai niere la Aninoasa şi Vul­ 18,50 1001 d
19.00 Tclcju
altei vizite de lucru in Va­ secţiei, ing. Gheorghe llies- începînd de săptămîna vii­ scurt timp producţia de can, baza de producţie se­ 19.30 Tclccn
"
t care acum primea din par­ lea Jiului. Atunci secreta­ cu, lucrează strins cu toţi toare vom ajunge la 4 800 cărbune extras. Dar pentru cundară Vulcan şi funicu- 20.10 Ritmui
s tea secretarului general al rul general al partidului a oamenii pentru realizarea tone pe zi“. ca aceste angajamente să larul de la preparaţia Co- 20.30 Film s
tiune
partidului o unică şi reve­ apreciat că in ultimii doi ansamblurilor de hidrauli­ Ovidiu Avramescu, di­ nu rămînă fără acoperire, roeşti ; şantierul Lupeni a limul
latoare dovadă de încrede­ ani s-au lăcut paşi impor­ că. Ţin aproape subingine- rectorul I.M. Bărbătcni ; să poată fi traduse în via­ terminat staţiile de compre- 21.10 Inttlni
seara
re. Iar colectivul, in frunte tanţi in realizarea utilajelor rul Ionel Livadaru, inginerul „Ne angajăm ca începînd ţă imediat, este necesar ca soare de la puţul Carolina 22,15 Telcju.
cu organizaţia de partid, a necesare mecanizării mun­ Gheorghe Marcu şi cu şe­ cu 19 iulie să extragem cel fiecare dintre cei ce răs­ — Lupeni şi de la Bărbă- 22.30 întilnii
trecut cu toată nădejdea cii in minerit, dar trebuie ful atelierului de proiectare puţin 1 700 tone zilnic, iar pund de soarta producţiei, teni, tablourile de distribu­ seara
să-şi dovedească demnita­ să se accelereze procesul a s.d.v.-urilor şi autoutilă- din data de 25 iulie să ri­ de la reprezentanţii com­ ţie şi staţiile de transfor­ drăgitf
tea faţă de încrederea a- de asimilare şi să se treacă rii, ing. Mircea Munteanu, dicăm producţia la 1815 binatului minier, pînă la mare de la puţurile de ex­
cordată. A început să lu­ mai rapid la producţia de maiştrii Demeter Alexandru, tone de cărbune pentru fiecare brigadier, şef de tracţie Sterminos şi Ştefan
creze concomitent pe două serie, paralel cu creşterea loan Predai, care este şi cocs în fiecare zi“. schimb şi miner din Valea - Lupeni, lucrările de dis-
planuri de fond - cum spu­ performanţelor utilajelor. O secretarul comitetului de Titus Costache, directo­ Jiului, să-şi sporească res­ pecerizare a minei Lupeni,
nea tovarăşul Nicolae sarcină importantă a con­ partid din întreprindere, rul I.M. Lupeni: „Din 22 ponsabilitatea în muncă, telescaunul de la cabana
bucurus
Ceauşescu - cel al dezvol­ structorilor de maşini a fost Viorel Angliei, Vasile ,Ro- iulie producţia de cărbu­ să se implice mai hotărît Straja. Şi şantierul din A- dioprogram
tării vertiginoase a capaci­ urgentarea lucrărilor de in­ man, Gheorghe Maghiaru, ne cocsificabil extrasă de pentru realizarea ritmică nina a finalizat în această La ordinea
tăţilor productive, iar in al vestiţii, in special a halei şefii de echipe Nicolae Tu- minerii Lupeniului va a- a sarcinilor de plan. Orga­ perioadă unele lucrări la tură. Bătăi
doilea rind, pe cel al pro­ de echipament hidraulic dor, Ambruş Martin, loan tinge zilnic nivelul de nizaţiile de partid, de sin­ întreprinderea minieră din tă; 7,00 Re.
pri
Revista
iectării, asimilării şi produ­ pentru complexe - tot o Giţ, Marin Ştefan, loan Lă- 7 000 tone“. dicat, U.T.C., consiliile oa­ localitate. rul melodii
cerii noilor utilaje pentru premieră. Astăzi, sarcina ban, Svoboda Adalberl şi Carol Schreter, directo­ menilor muncii, conduce­ — La ce obiective mai de ştiri; 9,
cărbunele de care energe­ este in bună parte realiza­ alţii. rul I.M. Uricani ; „Vom rile sectoarelor trebuie să importante se lucrează în dio; 10,00 1
10.05 Revist
tica românească are nevoie tă. Se produc aproape ju­ Gama asimilărilor este in lua toate măsurile pentru acţioneze cu fermitate prezent ? 10,10 Orehe
in proporţii cit mai mari. mătate din reperele insta­ plină desfăşurare, cuprin- a diminua cît mai mult pentru întronarea unei or­ - în principal, eforturile ansamblului
S-a pus şi se pune ac­ laţiei hidraulice de coman­ zind elementele de îmbi­ din restanţele pe care dini şi discipline exem­ colectivelor noastre sint rumbescu"
nare rapidă a furtunelor,
11.00 Buleti
cent prioritar pe producţia dă. Hala este în curs de instalaţia de perloraj, ele­ le-am acumulat pînă a- plare la fiecare loc de concentrate la noua prcpa- Un unf
de complexe mecanizate de dotare finală, paralel asi- mente de comandă auto­ cum“. muncă din subteran şi de raţie de la Petrila, pec' ru dan; 12,ou
,
susţinere şi de combine milindu-se şi producindu-se mată a combinelor şi trans­ Teodor Cosma, inginerul la suprafaţă, pentru elimi­ a ne înscrie în graficuP jb 12.05 Atlas
Din comoa
pentru abataje - agregate in serie cealaltă jumătate portoarelor şi altele, in ca­ narea neregulilor şi defi­ predare (trimestrul IV a.c.), 12,45 Avan;
de repere. şef al I.M. Aninoasa i tv. ; 12,00
care reprezentau premiere re constructorii şi-au dat „Chiar de astăzi vom ex­ cienţelor de natură teh- la glisarea puţului de ex­ 15.00 Mcridi
naţionale. Alte cerinţe, alt Realizarea hidraulicii este mina cu cercetătorii Insti­ trage o producţie de peste nico-organizatorică. O a- tracţie de la mina Lupeni Buletin de
nivel tehnic, altă concepţie una dintre cele mai com­ tutului de mine şi ai filia­ 2 700 tone, iar din 25 iu­ tenţie maximă să se acor­ (cel mai înalt obiectiv de zică de pi
in cercetarea, proiectarea plexe sarcini, ea reprezen- lei Petroşani a Centrului de lie vom atinge un nivel de acest fel din ţară), la com­ Tineri intci
şi construcţia de maşini şi tind, cum spuneam, un ca­ cercetare şi ingineria teh­ 3 400 tone zilnic". de întreţinerii şi reparării plexul sportiv din Petroşani, populară;
utilaje miniere. Este un în­ păt de drum, un domeniu nologică pentru utilaje mi­ utilajelor din dotare, efec­ prevăzut să-l terminăm în ştiri; 17,05
ceput, dacă vreţi, al cişti- de cercetări continue nu niere Satu Mare. Aurel Marlian, directo­ tuării lor la timp şi de ca­ cinstea „Zilei minerului", tecului; 18.
gării independenţei noastre numai in această întreprin­ Priceputul şi harnicul co­ rul I.M. Dîlja : „No anga­ litate. Sub conducerea or­ la o serie de staţii de corn- 20.00 Rădic
şi in acest domeniu. dere. In secţie s-a format lectiv al întreprinderii con­ jăm ca de mîine (16 iulie culturală; 2
In anul 1978 şi in prima un grup de ingineri, sub- structoare de utilaj minier — n.n.)să ridicăm produc­ ganelor şi organizaţiilor de presoare şi de transformare ai şlagăreh
jumătate a anului 1979 au ingineri şi maiştri care s-au a inceput un drum nou, iar ţia noastră la 1 450 tone partid, comuniştii, toţi oa­ care vor asigura condi­ de ştiri * 1
fost asimilate complexele specializat in echipament prin rezultatele dobîndite zilnic". menii muncii din colecti­ ţii mai bune de desfăşurare neavoastră..
mecanizate de abataj hidraulic şi care azi sint pină acum dă garanţia că Ion Diaconu, directorul vele minereşti ale Văii a activităţii întreprinderilor jurnal; 2‘-
S.M.A.-1 şi S.M.A.-2 şi com­ „profesorii" viitorilor mun­ va îndeplini conştiincios sar­ I.M. Livezeni : „începînd Jiului să se mobilizeze pu­ miniere. . Realizările între­ dans; 23,30-
binele de tip C.A.-1 şi citori din acest domeniu. cinile pe care i le-a încre­ de mîine nivelul produc­ muzical.
C.A.-2. Prototipul acestor u- Întregul personal muncitor dinţat partidul, secretarul ţiei extrase va ajunge la ternic pentru a-şi respec­ prinderii, în perioada care
tilaje a fost prezentat tova­ trece prin cursurile teoreti­ său general, tovarăşul 1 500 tone, iar din 22 iu­ ta angajamentul luat în a trecut din acest an, în­
răşului Nicolae Ceauşescu ce şi practice, căci e vor­ Nicolae Ceauşescu. lie vom realiza o medie faţa conducerii partidului sumează o depăşire de
zilnică de 1 600 tone". şi statului, a secretarului plan la activitatea de con-
După cum se vede,- toţi general al partidului, to- strucţii-montaj de peste un
KADAR COTIDIAN conducătorii întreprinderi- varăşul Nicolae Ceauşescu. milion lei. DEV
PE PLATFORMA C.S. riculoşc (i,
„VICTORIA" CALAN din adinctu
NEDOARA:
L A Z B § N A G R I C O L T U R A ra); De la
Responsabilitatea în m u n c a n u este facultativă! gistul); Călăreţ
S;
ta);
Io a ie combinele folosite din plin f a s e c e r iş u l g r iu lu i I structorul); ti’
Intilniri
Pentru cîtă fontă se pro­ nit cînd şi cum au putut. respectivă are foarte mul­ Semnul şar
duce la Călan şi mai ales Printre aceştia era şi Ste- te comenzi de onorat. (Urmure din pag. 1) Aceeaşi hărnicie dovedesc realizate şi depăşite atît la brie); LUPI
pentru modul în care se lian Gheorghiu, care, a- Sînt numai cîteva din­ Iosif Modoş şi Pascu Oni- recoltarea orzului, cît şi încet (Cultt
produce, răspunzători sînt juns la ora 8,30 la lucru, tre stările de fapte consta­ trat la recoltarea celor 163 şor la balotarea paielor, acum la secerişul griului. Şcoala cur.
şi cei ce muncesc la gos­ nu s-a prea... îndurat să tate ieri. Evident ele tre­ ha cultivate cu grîu şi la loan Niţu şi Gheorghe Toată lumea este conştien­ rul); LONE
podăria de materii prime. facă ceva, să vină cu echi­ buie înlăturate. La aceasta C.A.P. Băcia. Toţi combi- Danciu, şeful formaţiei de tă de ' răspunderea ce-o ccr (Munciţi
Dacă de aici se pleacă cu... pa la intervenţii. L-am gă­ trebuie să contribuie între­ nerii — Aurel Oprea, loan mecanizare, la transportul poartă pentru soarta re­ SA: înving
stângul, cu siguranţă la sit pe la orele 11 6tînd gul colectiv de muncă din Secheleanu şi Iosif Lorincz recoltei. coltei şi acţionează în rcsc); URI'
furnale se bate pasul pe încă prin atelier. Cu aşa sector. — realizează vitezele de Şeful formaţiei de meca­ mod hotărît ca întreaga (Retezatul);
loc. Aici, la gospodăria de activitate i se potriveşte DORIN CORPADE lucru şi normele de recol­ nizare ne informează că producţie să fie strînsă la arc multe
materiale, munca, ordinea zicala : „ziua trece, leafa tare stabilite prin program. vitezele de lucru au fost timp şi fără pierderi. (Steaua roţ
şi disciplina trebuie mult merge...!". Tridentul ni
întărite. Unii muncitori lip­ Dincolo de indisciplină, â c o lo u n d e n is p o t in t r a tria); Supe
(
sesc de la lucru. Abonaţi acest sector se mai con­ I-II (Flăcăi
la nemotivate sînt cam a- fruntă cu unele probleme BAI: lănci
ceiaşi i electricianul Con­ de natură tehnică. Vulca­ c o m b in e le , a u in t r a t c o s a ş ii (Casa de ci-’
stantin Plic, vulcanizatorii nizarea benzilor de cauciuc Iubirea arc
loan Moldovan, loan A- nu se face în mod cores­
xente, pregătitorii de şarje punzător. Deocamdată lip­ în raidul nostru am vrut mare. Ani strîns tobele la seriile I-II
Virgil şi Iulian Munteanu, sesc unele dispozitive a- să vedem şi cum se ac­ maximum şi tot mai rămîn Come. ,ra c.
Vasilica Safter (de la par­ decvate pentru această o- ţionează, ce se întreprinde boabe în spice. Nu puteam gint; CALA
tea minereu). Dincolo, par­ peraţie. Apoi, lipsa unor pentru recoltarea lanurilor lucra aşa şi ne-nm oprit. mantice (C
tea de cărbune are şi ea ateliere, fie pentru lăcă­ căzute din cauza vîntului Intrăm mai tîrziu, după S1MERIA :
„tăietori de frunze" : Ste- tuşi, fie pentru electricieni, şi care nu pot fi secerate ora 17. Grîul căzut din (Mureşul);
lian Gheorghiu, Adam If- dotate corespunzător cu cu combinele. La C.A.P. tarlaua între drumuri, cir­ liţistul (Lu
timie, Corvin Onest, Gheor­ maşini-unelte, îngreunează Rapoltu Mare am consta­ ca 12 ha, îl cosim.
ghe Mureşan. Şefii de e- foarte mult executarea u- tat că s-a intrat cu coa­ Ieri, la cooperativa din
lanurile
sele
în
de
grîu
Dara,
loan
chipe, maiştrii, şefii de nor piese de schimb, în­ teanu Combinerii Emilian secerişul roan Dobra şi ogoarele Aruncu- Rapolt, s-au secerat cu
la
griului
pc
C.A.P.
lucrează
schimb nu iau o atitudine greunează intervenţiile la Timpa. căzute. Grîul cosit este a- combinele 21 ha, fiecare ca
dunat în grămezi şi apoi
mai hotărîtă împotriva ab- defecţiunile apărute în combinei' realizînd şi de­ Timpul f
sentomanilor. Ba, pc alo­ f l u x u l de producţie. Şi fi­ e treierat staţionar, cu păşind cu un hectar nor­ ziua de 17
curi ii tratează cu duhul indcă am adus vorba de combinele. La cosit lucrau ma stabilită. mea va fi >
blîndeţei. Aşa se întîmplă dotare, trebuie să mai ară­ Miha-i Pop, Ştefan Dunca, Tot ieri au început re­ duroasă cu
în schimbul lui Octavian tăm că La unul din atelie­ Dumitru Petrovan, loan coltarea griului combinerii Izolat după
dea averse
Raica, unde cei ce fac ne­ rele gospodăriei de materii Dunca, loan Trelenciuc, Petru Evi, Victor Bolea şi ţ.ite de de.
motivate sînt mai mulţi. prime am găsit un strung Vasile Dunca şi loan Dan­ Nicolae Bolea de la C.A.P. ee. Izolat
Vă prezentăm o situaţie, care s e r v e a doar ca o- ciu, care răspunde din Bobîlna — brigada Foit. Ei grindină,
moderat di'
într-una din zile, la înce­ biect de inventar, deşi era partea cooperativei de a- au strîns recolta de pe 15 Temperatul
ccastă activitate.
put de schimb, trebuia nou-nouţ. Era descomple­ Inginerul şef al coope­ ha. La balotat lucrează 1'i cuprinse
făcută o intervenţie la tat. Electricienii erau do­ rativei, Cornel Tărăpoan- loan Sav, iar la transport de grade, i.
între 12 şi
banda T 6. Stătea fluxul taţi cu o maşină de găurit. că, care se afla împreună Nicolae Ştefan. neaţa ■* v;
de descărcare. Vagoanele Numai că aceasta era prin La Şoimuş, între Bohoit locală.
aşteptau la culbutor. , Era magazie. Nu s-a găsit un cu combinerii Nicolae Gli- şi Balata sînt lanuri de La munte
necesară schimbarea \ cu­ spaţiu corespunzător pen­ gor, Ioniţă Adam şi loan grîu căzute. Dar aici n-am moaşă cu c
plajului unui motor. Ingi­ tru amplasarea ei. Din a- Gordea sus, în dealul Ra- întîlnit cosaşi ca la Ra­ cădea nver 1
nerul Ştefan Zota n-a prea ceastă cauză şi din altele, polţelului, ne spunea : polt. Trebuie acţionat ne­ soţite de di
ce. Vintul
avut cu cine interveni. Din multe dintre piesele de — Avem de strîns recol­ întârziat ca acolo unde nu rat cu int.
ta de grîu de pe 150 ha şi
nouă lăcătuşi, cîţi ar fi tre­ schimb sau recondiţionări- ne străduim ca toată pro­ şi tcmpoi
buit să fie la lucru, după le acestora se fac la ate­ pot intra combinele să in­ km/h. din
iar
cosaşii,
tre
treieratul
o oră de la î n c e p e r e a lierul mecanic al combina­ Echipa compusă din Mihai Pop, Ştefan Dunca, Dumitru ducţia să ajungă neîntîr- teorolog de
cenco L.).
schimbului, erau prezenţi tului, unde se întîrzie exe­ Petrovan, loan Dunca, loan Trelenciuc şi Vasile Dunca ziat în hambare. Azi (joi — să se facă staţionar, din
cosesc grîul căzut din lanurile C.A.P. Rapolt.
doar trei. Restul au tot ve­ cuţia lor fiindcă secţia n.n.) avem umiditate prea grămezi.