Page 56 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 56
Psq \ DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 678 ® SiMBATA, 17 IULIE 1982
KOMA. PREZENTAREA VOLUMULUI
(Urmore din pag 1) La plecarea din şantier, to piuaţi cu deosebit entu . Analiza efectuată de se
varăşul Nicolae Ceauşescu ziasm, cu însufleţire _ la cretarul general al parti ; „Ceauşescu şi rolul internaţional
Se vor crea astfel condiţii a felicitat pe constructori Şantierul naţional al tine dului a fost axată şi' la
ca, după beton a rea piese pentru realizările obţinute. retului de ia lcm 50. ultimul obiectiv al vi î al statelor mici şi mijlocii"
lor înglobate şi montarea O scurtă oprire ia km 18. La coborîrea din elicop zitei — Portul Constanţa
echipamentelor hidro rn c c a - Aici funcţionează de mai ter, t o v a r ă ş u l Nicolae Sud — pe principalele 3 ROMA 16 (Agerpres). — Partidului Democrat Creş
nice, ia începutul lunii ^a- multă vreme o staţie do Ceauşescu. tovarăşa Elena probleme legate de darea *- în suita de manifestări de tin, Cian Lui;'i Berti, au
prilie anul viitor să în pompare care deserveşte Ceauşescu sînt salutaţi de în exploatare la termen a dicate marii sărbători a torul lucrării, cunoscut ora
ceapă probele do apă. sistemul de irigaţii din a- tovarăşul Pantei imon Gă- acestui important obiectiv poporului român — 23 Au politic şi scriitor din Sau
în continuare, se dau ceastă parte a judeţului. vănescu, prim-secretar al al economiei naţionale. gust — la Biblioteca Ro Marino, membru al Consi
explicaţii în legătură cu Deoarece traseul car,aiului Comitetului Centrai al Noul port — situat in mână din Roma a avut loc liului Mare şi General
podul combinat de cale fe va trece prin acest loc, U. T. C. Tudor Mohora, punctul terminus al Cana p r o z e n t a r e a volumu (parlamentul), fost minis
rată dublă şi şosea cu staţia urmează să fie dez preşedintele Consiliului li lului Dunăre — Marea lui „Ceauşescu .şi rolul in tru de externe şi ambasa
două benzi de circulaţie, afectată, funcţia sa fiind ni unii Asociaţiilor Studen Neagră — este un imens ternaţional al statelor mici dorul ţării noastre în Ita
care va trece pe deasupra preluată de o staţie simi ţilor Comunişti. şantier, unde se depun e- si mijlocii", de Cian Luigi lia, Ion Mărgineanu.
ecluzei. Constructorii ra lară la lcm 4 — Cernavo T o v a r ă ş u l Nicolae forturi concentrate pentru Berti, apărut recent în e- Cu prilejul manifestării
portează că la începutul dă. Lucrările de transfe Ceauşescu. tovarăşa Elena accelerarea ritmului de ditura „Edimez", cu o pre a fost organizată o expozi
anului viitor podul va pu rare a pompelor la noua Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi execuţie a capacităţilor faţă de Giulio Andreotti, ţie de carte social-politică
tea fi dat circulaţiei. staţie au început. din conducerea de partid - prevăzute. fost prim-ministru a! Re şi istorică, la loc de frunte
In încheiere, tovarăşul T o v a r ă ş u l Nicolae şi de stat sînt invitaţi apoi T o v a r ă ş u l Nicolae publicii Italiene, în pre aflîndu-se lucrările dedica
Nicolae Ceauşescu a urat Ceauşescu. atrage atenţia, în faţa unor planşe, unde Ceauşescu a cerut con zent preşedintele Comisiei te personalităţii şi activi
succes constructorilor de atît celor care construiesc comandantul Şantierului structorilor să ţină cont de politică externă a Ca tăţii tovarăşului Nicolae
pe şantierul de la ecluză, Canalul Dunăre — Marea naţional al tineretului, Ni de termenele de punere în merei Deputaţilor a Parla Ceauşescu. De asemenea, a
aceştia asigurîndu-1. la rîn- Neagră cît şi cadrelor din colae Ivanov, informează funcţiune a capacităţilor mentului italian. fost organizată o expoziţie
dul lor, că vor acţiona cu conducerea Ministerului A- despre realizările dc pînă din prima etapă de dezvol Au luat cuvântul, Gian- documentară de fotografii
hotărîre pentru îndeplini griculturii şi Industriei A- acum ale brigadierilor. tare a portului, cărora să carlo Pajetta, membru al înfăţişînd realizările obţi
rea în cele mai bune con limentare ca pe măsură cc T o v a r ă ş u l Nicolae le acorde prioritate. în a- Direcţiunii Partidului Co nute do ţara noastră de la
diţii a sarcinilor ce le re se încheie lucrările pe şan Ceauşescu a apreciat mo celaşi timp, a recomandat munist Italian, şeful secţiei cel dc-ai IX-lea Congres
vin. tierele acestei mari con dul de organizare a şan să se asigure cît mai ra relaţii internaţionale, Rug- al Partidului Comunist Ro
El icopterui prezidenţial strucţii, terenurile ocupate tierului pe trepte de exca pid u-mplerea şi amenaja goro Poletti, vicesecretar na mân.
aterizează apoi pe .şantie acufn de diverse depozite, vat ie, fapt ce conduce ia rea spaţiilor îndiguite, ţional al Partidului Socia Manifestarea, ia care au
rul Centralei nuclearo- de pămîntul şi sterilul ex utilizarea eficientă a mij precum şi utilizarea cît list Democratic Italian, participat oameni de artă
electrice de la Cernavoda cavate să fie de urgenţă loacelor mecanice, şi a ce mai eficientă a suprafeţe si cultură, ziarişti, precum
— obiectiv deosebit de im reintroduse în circuitul a- rut ministerelor aprovizio lor portuare. t membru al Parlamentului şi un numeros public, s-a
. vest-european, Giorgio Spi-
portant înscris în progra gricol. nării tehnico-materiale şi în legătură cu dezvolta j telia, senator membru a! bucurat de un «•deosebit
mul energetic al ţării. De aici elicopterul prezi gospodăririi fondurilor fixe rea ulterioară a marelui * Consiliului Naţional al succes.
Constructorii şi specia denţial se îndreaptă spre şi transporturilor şi tele complex portuar, tovară
liştii, cărora ii s-a încre Medgidia, alt punct-cheie comunicaţiilor să asigure şul Nicolae Ceauşescu a i I.A SOFIA A FOST DESCHISA
dinţat sarcina realizării a- al canalului, unde se vizi cele necesare în vederea •cerut proiectanţilor şi
cestei unităţi ce marchează tează podul. Podul dc la încheierii lucrărilor La ter constructorilor să studieze I Expoziţia economică
începutul energeticii nu Medgidia, cu o lungime menul prevăzut. posibilităţile optime de a-
cleare româneşti, primesc totală de 688 metri, va a- Următorul moment al menajare în această zonă
în mijlocul lor pe tovară vea patru benzi de circu dialogului cu constructorii a unui şantier de reparaţii j a Republicii Socialiste România
şul Nicolae Cenuşescu şi pe laţie, cîte două pe sens, canalului s-a desfăşurat la pentru nave româneşti şi
tovarăşa Elena Ceauscscu şi va prelua tot traficul kilometrul 58, punct aflat străine. j SOFIA 16 (Agerpres). — liste vecine, relaţii in dez
cu deosebită bucurie, cu rutier din zonă. Secreta pe traseul celor doi kilo Dialogul secretarului ge » Vineri s-a deschis, ia So- voltarea cărora rolul liotă-
sentimente de dragoste şi rul general al partidului metri care, la vizita făcu nera! al partidului cu con I fia, Expoziţia economică a ritor l-au avut .şi 11 au
ale .să stimă. este informat că infrastruc tă exact cu un an in urmă structorii marelui port | Republicii Socialiste Româ- tradiţionalele întâlniri şi
n centru! dialogului de tura şi suprastructura po de secretarul general al eonstănţean s-a extins » nia. Ceremonia deschiderii convorbiri dintre tovarăşul
lucru al secretarului gene dului sînt terminate, mon partidului, a fost reparti apoi la problemele dezvol | oficiale s-a desfăşurat in Nicolae Ceauşescu, secretar
ral al partidului cu con tarea părţii centrale — un zat pentru execuţie arma tării unui alt port din a- * sala „Universiada", unde general al Partidului Co
structorii centralei se află tăbliei- metalic cu o descin tei. ceastă zonă — cel de ia | erau arborate drapelele dc munist Român, preşedin
analiza concretă, la faţa dere de 100 metri —, ur- Secretarului general al Midia. Pocnind de la exa J stat ale României şi Bul tele Republicii Socialiste
locului, a stadiului lucrări mînd să se încheie în tri partidului îi sînt prezenta minarea stadiului actual al gariei. România, şi tovarăşul To-
lor, a modului cum sînt mestrul doi al anului vii te, în faţa unor planşe, si lucrărilor de extindere a A participat delegaţia gu~ dor Jivkov, secretar gene
transpuse în practică mă tor. tuaţia la zi a lucrărilor din portului Midia, situat în ) vernamentală română con- ral al Comitetului Central
surile stabilite cu prilejul T o v a r ă ş u l Nicolae zona de platou a canalu imediata vecinătate a Com f dusă de tovarăşul Gheorghe al Partidului Comunist Bul
vizitei făcute în iulie anul Ceauşescu se interesează lui, cuprinsă între kilome binatului petrochimic, to * Oprea, membru al C omite- gar. preşcdinţele Consiliu
trecut în vederea grăbirii despre stadiul lucrărilor trii 49 şi 60, respectiv lo varăşul Nicolae. Ceauşescu | lului Politic Executiv ai lui de stat al Republicii
ritmului de execuţie. Gaz la podul.de cale ferată ca calităţile Straja şi A gigo a, ■ a insistat'asupra necesită > C.C. al P.C.R., prim vlce- Populare Bulgaria.
dele raportează că, pe şan re leagă Medgidia de Ne precum şi măsurile luate ţii executării la termen a | prim-ministru al guvernu- A luat apoi cuvîntui to
tier s-a înfăptuit o.mai ju gru Vodă, o reuşită reali astfel îndt să fie îndepli digurilor de larg şi a ca * lui. Au fost prezenţi tova- varăşul Grişa Filipov care,
dicioasă eşalonare a mun zare a constructorilor .ro nit angajamentul asumat pacităţilor portuare, ară t răşul Grişa Filipov, mem- exprimând satisfacţia că
cii, astfel că. în prezent, mâni. Este informat că ca la jumătatea anului vii tând că este momentul să > bru al Biroului Politic al relaţiile româno-bulgare,
construcţiile se desfăşoară podul, cu o deschidere tor acest grandios obiectiv înceapă şi amenajarea u- j C.C. al P.C.B., preşedinte- de colaborare prietenească
pe un front larg la toate centrală de 105 metri şi să fie finalizat. nor capacităţi de reparare f le Consiliului de miniştri pe multiple planuri sr,
obiectivele de bază si că cale ferată dublă, va putea în încheierea vizitei, to şi întreţinere a navelor. în * al R.P. Bulgaria, alţi repre- dezvoltă continuu, a eviden
j zentanţi ai conducerii ele
au început lucrările !a u- fi traversat încă de la în varăşul Nicolae Ceauşescu legătură cu modul in ca ţiat că aceste relaţii sînt
nitătile II si Iii ale cen ceputul anului viitor. recomandă să fie mobili re vor fi executate, secre , partid şi de stat bulgare. puternic impulsionate de
tralei. Felicitînd proiectanţii şi zate toate forţele materia tarul general al partidului I Luând cuvîntul tovarăşul întâlnirile dintre tovarăşii
T o v a r ii ş u i Nicolae constructorii pentru reali le şi umane existente şi în a subliniat că trebuie să ‘ Gheorghe Oprea a relevat Nicolae Ceauşescu şi To-
Ceauşescu este informat zările de pînă acum, se această zonă a canalului, se opteze pentru soluţii că expoziţia se înscrie ca dor Jivkov, care au defi
despre folosirea unor teh cretarul general al parti astfel încit lucrările pre constructive rapide, fără s o importantă manifestare nit, de fiecare dată, direc
nologii noi, specifice, şi a- dului a indicat să se rea văzute să fie executate in construcţii mari şi costisi * în cadrul relaţiilor de prie- ţiile de dezvoltare şi adân
similaren în ţară de mate lizeze, în continuare, o termenele stabilite, în con toare, iar dezvoltarea lor > tenie şi colaborare rodnică cire a colaborării dintre
riale şi echipamente pen amplă mobilizare de for diţiile evitării oricărei pier să se facă pe parcurs, în 1 dintre cele două ţări socia- cele două ţări.
tru centrale nucleare. Sînt ţe, să se lucreze cu toată deri dc teren arabil. etape, după darea in ex
prezentate unele produse abnegaţia, pentru ca obiec La ecluza de Ia Agigca, ploatare.
siderurgice şi chimice, cc tivele prevăzute în plan poartă dinspre mare a în încheierea vizitei, to vorbire între Alvaro Cun-
Ceauşescu
înlocuiesc pe cele din im să se realizeze în timpul Canalului Dunăre — Marea varăşul Nicolae constructori s a a iifi hal, secretar general al
port. fixat. Neagră sînt prezentate se a felicitat pe Partidului Comunist Portu
Specialiştii arată cu jus Se survolează o porţiu cretarului general ai parti pentru realizările obţinute ghez, şi Herbert Mies, pre
tificată satisfacţie că lu ne a arterei de ap'ă ce va dului stadiile avansate si le-a urat să muncească şedintele Partidului Comu
crările realizate la prima lega Dunărea de Marea ale lucrărilor la acest im cu spor pentru îndeplini îa BELGRAD. - Preşe nist German, aflat în Por
centrală nuciearo-eiectrică Neagră şi se ajunge în portant obiectiv. rea angajamentelor asu dintele Prezidiului R.S.F. tugalia in fruntea unei de
a ţării sînt la nivelul ce sectoru! în care îşi desfă Constructorii de la I.C.H. mate. Iugoslavia, Petar Stambolici, legaţii a P.C.G., transmite
rut de normele şi practici şoară activitatea, cu toată — Constanţa şi montorii . Miile de constructori l-a primit pe secretarul ge agenţia TASS. în cursul
le internaţionale pentru o- vigoarea tinereţii, militari de la Trustul Energomon- prezenţi aici şi~ati expri neral a! O.N.U., Javier Pe convorbirii au fost exami
bieclive de acest gen. ai forţelor noastre armate. taj-Bucureşti au înregistrat mat, din nou, prin puter rei de Cueilar, aflat în vi nate probleme legate dc
Secretarul general ‘ al Conducătorul partidului aici ritmuri înalte de lu nice aplauze, îndelungi u- situaţia internă din Portu
partidului urmăreşte pe .şi statului nostru; coman cru. Tovarăşul Nicolae raie şi ovaţii, sentimente zită oficială la Belgrad, galia şi din R.F. Germania,
grafice şi la faţa locului dantul suprem al forţelor Ceauşescu apreciază că le de înaltă stimă şi pre informează agenţia Taniug. precum şi probleme inter
stadiul lucrărilor de con armate este întâmpinat de ecluza de la Agigca se pre ţuire, dragostea lor fier in cursul convorbirii, s-a naţionale actuale.
strucţie a radierului pri general-locotenent Constan zintă ca un obiectiv con binte faţă de cel care, în efectuat un schimb de opi
mul uj re:a tor şi modul tin Oiteanu, ministrul apă turat. în pragul finalizării. fruntea partidului şi sta nii cu privire Io actuala si 2§ NAŢIUNILE UNITE. -
ou ni se desfăşoară lucrări rării naţionale, care rapor în continuare, directorul tului, asigură, cu deplină tuaţie internaţională şi ro După o reuniune de con
le la unităţile li si 111 ale tează că sarcinile încredin general a] Centralei Cana c 1 a r v i z i u n e şi nease lul O.N.U. în soluţionarea sultări cu uşile închise pri
centralei. ţate militarilor la prece lul Dunăre — Mire-a Nea m u i t patriotism, dezvolta numeroaselor probleme cu vind conflictul irakiano-
Secretarul general al denta vizită au fost înde gră prezintă programul rea multilaterală a Româ care este confruntată ome iranian, Consiliul de Secu
partidului a indicat con plinite exemplar. de lucrări la cele două po niei contemporane, împli nirea în prezent. Au fost
structorilor, factorilor de Adresîndu-se ostasilor- duri din zonă : cel de ca nirea neabătută a destine ritate al O.N.U. şi-a expri
răspundere chemaţi să constructori, t o v a r ă ş u l le ferată de pe magistrala lor saie comuniste. Atmos abordate problema dezar mat îngrijorarea in legătu
contribuie ia realizarea a- Nicolae Ceauşescu a trans feroviară Constanţa — fera vibrantă ce domneş mării şi necesitatea înlătu ră cu gravitatea situaţiei
cestui obiectiv de impor mis calde felicitări tuturor Mangalia, în lungime de te acum, la încheierea vi rării obstacolelor ce mai existente intre cele două
tanţă deosebită pentru în militarilor care lucrează pc 348 metri, care a fost re zite: dc lucru şi care s-a stau în caisa acţiunilor ho- ţări, precum şi în legătură
făptuirea programului e- acest mare şantier. cent dat în funcţiune, si regăsit pe întreg parcursul iărîte desfăşurate pe pian cu faptul că rezoluţia din
ncrgetic al ţării, să urgen Ca şi în alte puncte vi podul rutier de pe au le- ei. exprimă în acelaşi internaţional în vederea 12 iulie a consiliului - ca
teze ritmul lucrărilor şi să zitate, tovarăşul Nicolae- strada E 15, ce. leagă sta timp hotărârea oamenilor dezarmării. re cerea instaurarea unei
asigure asimilarea în ţară Ceauşescu, tovarăşa Elena ţiunile turistice de pc li muncii constănţeni de a j încetări a focului intre
a materialelor şi utilajelor Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi toral. eu patru benzi dc întâmpina eu noi fapte de , SSI LISABONA. - La Li Irak şi Iran - nu a fost
conform măsurilor stabili din conducerea partidului circulaţie, nvîn-d o lungi muncă Conferinţa Naţio- j sabona a avut loc o con- aplicată.
te. şi statului au fost întîm- me de 264 m. nală a partidului.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Son Ciocîei, Tibsriu isfuite (redactor şef). Lucia Eleno Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasite Pâţan, Nicolae Tîrcob
Preţul abonamentelor s lunar — 13 leî} trimestrial — 39 iei: pe 6 luni —
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA i 2 100 Deva, «tr Dr Petru ©roza. ar 35 78 iei; anual — 156 iei. Taxa de distribuire îa domiciliu — 6,50 lei lunar.
Telefoane î ÎÎ275, 11585, Î2157 Telex i 72288
TIPARUL i Tipografia Deva. str 23 August n.r . 257 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şî difuzoril voluntari
din întreprinderi ?i Instituţii