Page 58 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 58

pag. 2                                                                                                                                      DRUMUL SOCIALISMULU



                                17 ani de io                                             C o n g r e s u l                              al IX-lea <



                                           EPOCA MĂREŢELOR REALIZĂRI






          Anii cei mas rodnici, de istorie nonă, pe meleagurile hunedorene




               România  socialistă  la  dimensiunile  prezentului  este   să  nu  fie  valabile,  în  care  ele  să  nu  se  verifice.  Judeţul   Conducerea  de  către  p-artid  a  întregii  ac­  Puternic
            opera  conştientă  şi  dorită  a  întregului  popor  condus  cu   Hunedoara  -  această  minunată  parte  de  ţară,  s-a  bucu­  tivităţi  —  care  se  amplifică  şi  se  diversifică,   clasei  noi
            înţelepciune de Partidul Comunist Român. Să străbaţi în­  rat din plin de binefacerile socialismului.    edificarea   societăţii   socialiste   multilateral   constructoi
            treaga  ţară  pas  cu  pas  şi  încă  n-ai  aflat  adevărul  com­  Cei  17  ani  care  s-au  scurs  de  la  cel  de  al  !X-!ea  Con­                         cărămizi  i
            plet.  Să  urmăreşti  sute,  mii  de  destine  umane  în  evoluţie   gres  al  partidului  reprezintă  o  perioadă  istoriceşte  scurtă.   dezvoltate  —  constituie  rodul  creşterii  ca­  tarea  Ron
            şi  încă  nu  ştii  adevărul  complet.  Să  interpretezi  prin  in­  Dar,  prin  densitatea  de  fapte  ce  reflectă  dezvoltarea  ţării   pacităţii   de   acţiune   a   organizaţiilor   de   De  aproai
            termediul  cifrelor  ce  s-a  putut  transforma  în  aceşti  ani  în   şi  evoluţia  către  o  nouă  calitate  a  vieţii,  cei  17  ani  se   partid, a calităţii comuniştilor.  de  cind  ţa
            toate  compartimentele  vieţii  şi  încă  nu  ai  adevărul  com­  arată  cei  mai  fertili  din  întreaga  istorie  a  ţării.  Sînt  ani                      venit  liber
            plet despre ceea ce au însemnat pentru România anii so­  în  care,  asupra  dezvoltării  şi  evoluţiei  noastre  şi-a  pus   ©  Dacă  în  anul  celui  de-al  iX-lea  Con­  destinele :
            cialismului. Doar alăturarea tuturor acestor elemente, in­  amprenta  gîndirea  clarvăzătoare  şi  cutezanţa  revoluţio­                                      — laolaltă
            terpretarea  lor  ca  un  ansamblu  dă  o  imagine  aproxima­  nară  a  secretarului  general  al  partidului,  preşedintele   gres  în  judeţ  desfăşurau  activitate  politică   por - dau
            tiv  fidelă.  Şi  încă  şi  din  acea  imagine  ar  lipsi  un  element   României,  tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu  -  omul  niciodată   62  000  membri  de  partid,  astăzi  organizaţia   goare plai
            de  primă  mărime  :  disponibilităţile  capabile  să  amplifice   obosit în truda pentru a asigura fericirea poporului.  judeţeană  de  partid  numără  peste  98  000  de   le conferă
            realităţile de azi.                                  Despre adevărurile acestor 17 ani în judeţul Hunedoa­  comunişti,  cuprinşi  în  peste  2  300  organizaţii   valenţe de
               Nu este colţ al ţării pentru care adevărurile respective  ra îşi propune să vorbească pagina de faţă.                                                      loare şi mi
                                                                                                                      de bază.
                                                                                                                                                                            Şi melea
                                                                                                                                                                          ne se buc
                                                                                                                                                                          împlinirea
                                                                                                                                                                          ale muncii
             Democraţia    muncitorească şi     sie  a  democraţiei  conducerii  în  e-                                                                                   împliniri c
           socialistă  a  cunoscut  în  aceşti  conomie,  consiliile  oamenilor  mun­                 PRODUCŢIA                               VOLUMUL                     zeci de mii
           ani  un  proces  de  dezvoltare  şi  a-  cii.                                             INDUSTRIALĂ                          FONDURILOR FIXE                 te, mari ui
           dîncire  fără  precedent.  în  organe­                                                                                                                         impunătoari
           le de partid    alese, ponderea o      ©  Frontul  Democraţiei  şi  Uni­                                                                                       culturale, ir
                                                tăţii  Socialiste  cuprinde  acum  or­                                                                                    tive agroze
           deţin  producătorii  direcţi  ai  bu­                                                                                                                          crări edili
                                                ganizaţii  create  în  anii  din  urmă
           nurilor materiale.                   —  organizaţiile  democraţiei  şi  u-                                                                                     Privind relrc
                                                                                                                                                                          te realizări
             ©  în  consiliile  populare  muni­  nilăţii  socialiste.  Peste  1  400  de                                                                                  uşurinţă, dc
           cipale,  orăşeneşti  şi  comunale,  din  asemenea  organizaţii,  cu  peste  106                                                                                satisfacţie ş
           cei  1  385  de  deputaţi  aleşi,  peste   mii  de  membri  activează  astăzi  în                                                                              cele mai ca
                                                                                                                                                                          pecetea ulti
                                                judeţ.  Prin  ele,  cele  mai  largi  ca­
           1  300  sînt  muncitori  şi  ţărani  sau                                                                                                                       la Congresi
                                                tegorii  de  oameni  ai  muncii  şi  ce­                                                                                  Partidului C
           proveniţi din aceste categorii.      tăţeni  îşi  aduc  contribuţia  la  lua­                                                                                  de cind des
             © Au fost create, ca o expre­      rea şi înfăptuirea deciziilor.                                                                                            sînt condusa
                                                                                                                                                                          bit şi inţelep
                                                                                                                                                                          varăşul Nicc
                                                                                              1965                  1981                                                    In aceşti
            Din  trebuinţele  econo­                                                                                                                                      a politicii
           mice  ale  ţării,  din  do­                                                                                                                                    de repartiza-,
           rinţa  de  a  folosi  cit  mai   ©  Mecanizarea  masivă  a  muncii  în  sub­                                                                                   chilibrată, a
          eficient  resursele  mate­  teran  —  începută  la  îndemnul  şi  cu  spriji­                                                                                   ducţie pe :
          riale  şi  umane  existente                                                                                                                                     constructorii
          pe   teritoriul   judeţului,   nul  nemijlocit  al  secretarului  general  al      O  atenţie  deosebită  a  fost  a-  dului  nostru,  parcul  de  tractoare    iudejul Hu.
          s-au   născut   industrii                                                        cordată  dezvoltării  agriculturii  —  care  deserveşte  agricultura  jude­    de apartanv;
          sau   ramuri   industriale   partidului  —  a  făcut  ca  producţia  de  căr­    ramură  de  bază  a  economiei  noas­  ţului  Hunedoara  a  crescut  de  peste   tat şi mode
           noi.                                                                                                                                                           taţi econor
            PRODUCEM ASTĂZI:         bune  să  crească  de  la  5,84  milioane  tone       tre naţionale.                        două  ori,  iar  numărul  maşinilor      Combinatul
            © bauxită şi strunguri                                                           ©  Faţă  de  anul  1965,  volumul  de  împrăştiat  îngrăşăminte  chimi­      nedoara -
            ® ciment şi ţesături de   în  1965,  la  circa  10  milioane  tone  în  a-     fondurilor  fixe  în  agricultura  ju­  ce  de  peste  cinci  ori,  unităţile  a-   . unor importe
           mătase                                                                          deţului  nostru  a  crescut  de  peste  gricole  din  judeţ  au  fost  dotate   de producţie
            0  oţeluri  pentru  in­  cest an.                                              patru ori.                            cu  peste  220  de  combine  autopro­    trică nr. 2,
           dustria   aeronautică   şi                                                        ©  Numai  în  cincinalul  1976—  pulsate,  care  asigură  un  grad  ri­      sîrmă nr. 2
          termocnergetică   nuclea­                                                                                                                                       de semiiabrii
          ră.                           ®  Minerul-tehnician  este  un  adevăr  al         1980,  agricultura  judeţului  Hune­  dicat de mecanizare a lucrărilor.        fabrică de
            Ele  completează  ga­                                                          doara  a  beneficiat  de  un  volum     ©  Suprafeţele  agricole  irigate      dra" şi „Ch
          ma  produselor  ce  se  rea­  acestor  ani.  Prin  el  şi  prin  tehnica  ce  i-a   de investiţii de 1,3 miliarde lei.  azi  în  judeţul  nostru  sînt  de  15   întreprindere
          lizează  tradiţional  în  ju­                                                      ©  în  cei  17  ani  care  au  trecut  ori  mai  mari  decît  cele  irigate  în   nier Petroşa.
           deţul  Hunedoara:  oţel,   fost pusă la dispoziţie, producţia de cărbu­         de la Congresul al IX-lea al parti­   anul 1965.                               pus bazele
          cărbune,   minereu   de                                                                                                                                         binat sideru
          fier  şi  minereuri  com­  ne  va  trebui  să  crească  pînă  în  1985  la  15                                                                                  unde produ-.
          plexe,  energie  electrică,                                                                                                                                     nai, o labri■
          masă  lemnoasă  şi  multe   milioane de tone.                                      Festivalul   naţional    „Cîntarea  cupînd jocul 8 între judeţele tării.     rare şi o bc
          altele.                                                                                                                                                         licăre, alte
                                                                                           României“   —    amplă   manifestare    ©  în  ediţia  a  111-a,  numărul  for­
                                                                                           cultural-educativă,  de  creaţie  ar­  maţiilor  artistice  a  crescut  cu  mai   tare urmind
                                                                                                                                                                          la circuitul )
                                                                                           tistică  şi  tehnico-ştiinţifică,  iniţia­  mult  de  1  000,  (ajungînd  la  3  560),   la sfirşitul c
                                                                                           tă  de  însuşi  secretarul  general  al  al  cercurilor  de  creaţie  cu  40,  iar   iniţiativa şi
                     NOI  LOCURI                         MĂRFURI VÎNDUTE                   partidului,  a  devenit  un  fenomen  al  participanţilor  cu  peste  11  000.   secretarului
                      DE MUNCĂ                               POPULAŢIEI                    de  masă.  Prin  mijlocirea  Iui,  oa­  Semnificativă constatare :   90 000    partidului, to
                                                                                                                                                                          Ceauşescu, r
                                                                                           menii  ies  —  cu  ce  au  mai  bun  ca  dintre  locuitorii  judeţului  au  par­
                                                                                           trăiri  şi  convingeri  —  în  amfitea­  ticipat  efectiv  la  creaţia  artistică   vizitelor de
                                                                                                                                                                          in judeţul i
                                                                                           trele  tării,  prin  muncă,  vers,  joc  şi  tehnico-ştiinţifică.  Cît  de  cali­
             4 8  O O O                                                                    sau cînt.                            tativă  a  fost  această  prezenţă,  ce   construite in
                                                                                                                                                                          tricotaje din
                                                                                             ©  în  prima  ediţie  a  festivalului,  nivel  artistic  a  atins  ?  La  finala   Petroşani, dt
             de noi locuri de                                                              judeţul  nostru  a  fost  prezent  cu  republicană,   judeţului   Hunedoara    Vulcan, labi
             muncă s-au creat                                                              2  549  de  formaţii  artistice  şi  349  i  s-au  conferit  240  de  premii  şi   ţăminte din
                                                                                                                                                                          de mobilă c
                în perioada                                                                de  cercuri  de  creaţie,  din  care  au  titluri  de  laureat,  ocupînd  pe  ţară   tatea de p
                                                                                           făcut  parte  79  500  de  oameni  ai  locul II1                               tehnice din
               Î965—1981.
                                                                                           muncii.  Urcînd  treaptă  cu  treaptă   Sînt  c i f r e   care  relevă  nu  numai   sătoria de i
           La fiecare 2,6                                                                  fazele   întrecerii,   la   confruntarea  prezenţe  valoroase  ci  şi  rosturile   peni, ultime,
                                                                                                                                                                          licate să ini
           locuitori, unul este                                                            republicană  artiştii  hunedoreni  au  educative  ale  acestei  ample  ma­     pînă la sfirş
           încadrat în muncă, avînd retribu­                                               cucerit 33 de titluri de laureat, o-  nifestări.                               Şi iot in ac
                                                                                                                                                                          dezvoltare fc
           ţie de la stat.
                                                                                                                                                                          României so
                                                                                                                                                                          Hunedoara
                                                                                                în  urmă  cu  17  ani,  noţiunea  de  liceu  industrial  nu  figura  în   dintre cei rr
                                                                                          nomenclatura  învăţămîntului  hunedorean.  Această  formă  nouă  de             cători de ei
             Intre  cheltuielile  sociale,  cele  miliarde  iei.  Unui  medic  îi  revin   pregătire  prin  şi  pentru  muncă  a  tineretului  este  rodul  politicii  clar­  din ţară -
                                                                                                                                                                          rea Termoce
                                                                                          văzătoare  a  partidului  nostru,  a  secretarului  său  general.  Astăzi,
           pentru  asigurarea  bunei  stări  de  în îngrijire 540 de locuitori.           din  cele  28  de  licee  care  îşi  desfăşoară  activitatea  în  judeţ,  22  sînt   Mintia, a ăi
                                                                                                                                                                          tor de mate
          sănătate  a  populaţiei  sînt  con­      © In ultimii 15 ani au fost con­       cu  profil  industrial.  Ele  răspund  cu  succes  cerinţelor  de  dezvoltare   strucţii şi de
          cludente.                                                                       economică  a  judeţului,  cu  accent  pe  ramura  minieră,  metalurgică,       Înălţarea ir,t
                                                                                                                                                                          materiale dc
                                                 struite, între alte edificii destina­    electrotehnică, de construcţii, agricolă.
                                                                                                La  Lupeni,  Petroşani,  Vulcan,  Deva,  Brad,  Gurabarza  (industrie     la Bircea şi
             © în cincinalul trecut, în jude­    te  apărării  sănătăţii,  spitaluri  cu   minieră),  la  Petrila,  Deva,  Orăştie,  Simeria  (mecanică,  electrotehnică),   Chişcădaga.
                                                                                                                                                                          minţi şi spii
          ţul  nostru,  s-au  cheltuit  pentru  cîte  700  de  paturi  la  Hunedoara      la  Hunedoara,  Călan  (metalurgie),  la  Deva,  Hunedoara,  Lupeni,  Orăş­     nedoara, Pe
                                                                                          tie  (construcţii,  materiale  de  construcţii,  chimie  industrială),  la  Ha­  ţeg, casele
          apărarea sănătăţii populaţiei 2,2      şi Petroşani.                            ţeg,  Geoagiu,  Ilia  (agroindustrial).  Exemple  ilustrative  ce  definesc    Petroşani şi
                                                                                          procesul de devenire al şcolilor liceale hunedorene.
   53   54   55   56   57   58   59   60   61   62   63