Page 61 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 61
Tovarăşul Nicolae Ceauşeseu în mijlocul minerilor Văii Jiului.
t£L
COMITETULUI CENTRAL . _ _
leia&-
al mmm comunist mmm*** 89 Preşedintele licolae Ceauşeseu l-a
TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞ6SCU, primit pe secretarul general al O.N.U.
secretar general al Partidului Oomynisf Român
Preşed i n tele Rep ivb.1 inii nea importantă ce revine responsabilitatea pentru a
B U C U R E Ş T I Socialiisto România, tovară O.N.U. — cu deosebire în se pune capăt încordării
şul Nicolae Ceauşeseu. a această perioadă de maxi internaţionale, pentru a se
primit, luni, 19 iulie, în mă încordare în viaţa in opri cursul spre confrun
Mult iubita şi stimate tovarăşe Nicolae menii muncii în mine, pe ogoare, pe plat staţiunea Neptun. !>e Javier ternaţională — şi organis tare si război, pentru re
Ceauşeseu, formele siderurgice, în localităţile hune Per ev de Cucii ar, secreta melor sale în soluţionare:-) luarea şi continuarea poli
dorene. Ca urmare a acestui dialog s-au rul genera! a! Organizaţiei echitabilă, democratică, a ticii de destindere, respect
Aniversăm, cu mândrie şi satisfacţie îm născut dimensiunile noi ale mineritului in Naţiunilor Unite, care, ia marilor probleme ale vieţii ai independenţei naţiona
plinirea a 17 ani de la cel de-a! IX-lea Con’ Valea Jiului, industrii noi au apărut pe invitaţia guvernului român, politice internaţionale. le, pace şi colaborare inter
greş al partidului, eveniment memorabil, harta economică a judeţului, specializarea face o vizită oficială în Preşedintele României, to naţională.
punct de cotitură in viaţa politică, econo în producţie a căpătat valori superioare, a ţara noastră. varăşul Nicolae Ceauşeseu, în cadrul convorbirilor
mică şj socială a României, momentul isto înflorit faţa oraşelor şi satelor hunedorene. întilnirea dintre pre şi secretarul general al s-a apreciat că, în momen
ric 7?i care comuniştii din ţara noastră, în Comuniştii, toţi oamenii muncii din ju şedintele României şi se O.N.U., Javier -Percz de tul de faţă, problema cen
unanimitate de voinţă, v-au ales în înalta deţul Hunedoara se simt onoraţi şi înda cretarul general al O.N.U. CueMar, au apreciat că in trală a vieţii internaţiona
1
funcţie de secretar genera ! al Partidului Co toraţi a răspunde prompt îndemnurilor a prilejuit un larg şi a- teresele supreme ale po le o constituie lupta pe.n-*
munist Român. dumneavoastră de a da ţării cît mai mult profundat schimb de pă poarelor cer să se acţio- ■
Minerii, siderurgiştii, constructorii, ener- cărbune cocsificabil şi energetic, oţel şi reri în legătură eu misiu neze cu toată hotărî rea şi (Coniinuare în pag a 4-oS
geticienii, lucrătorii ogoarelor, slujitorii fontă, minereuri complexei energie electri
ştiinţei şi culturii, români, maghiari, ger că, producţie pentru export. Vg informăm
mani şi de alte naţionalităţi de pe melea mult stimate tovarăşe secretar general că '1
gurile hunedorene văd în această aniver pe cele şase luni de activitate din acest Din cronica Întrecerii socialiste
sare cinstirea neobositei dumneavoastră ac an am dat economiei naţionale peşte pre
tivităţi in fruntea partidului şi statului, pen vederile planului . 68,5 milioane kWh ener 100(10 TONE PENTRU REDUCEREA energie care, în 1983, se
tru propăşirea ţării,, pentru bunăstarea po gie electrică, 10 000 tone cocs metalurgic, 1)15 CĂRBUNE CONSUMULUI I»E estimează că va fi cu cir
porului. 780 tone utilaj minier, 2336 tone utilaj si PESTE PREVEDERI ENERGIE ELECTRICA ca 350 MWh mai mic de
Perioada inaugurată de Congresul ai derurgic şi cm depăşit cu '3,4 la'sută vo ci! în acest an.
IX-lea al partidului — ale cărui hotărîri lumul producţiei la export. Minerii din sectorul V Maistrul Ştefan Abru-
poartă amprenta puternicelor dumneavoastră Sin tem în acelaşi timp conştienţi că nu al I.M. Lupeni îşi inten deau ne spunea că la u-
trăsături de eminent conducător revoluţio am folosit pe deplin toate rezervele de care sifică eforturile pentru â zîna de preparare a mi DIN RECUPERĂRI —
IMPORTANTE
extrage cit mai mult căr
nar, patriot înflăcărat, vizionar realist şi dispune judeţul nostru atit ca potenţial bune cocsificabil. Utili nereurilor, din cadru! Ex ECONOM n
spirit înnoitor — s-a înscris drept cea mai material cît şi uman, şi acţionăm cu fer zând la capacitate poten ploatării miniere Deva,
rodnică şi bogată în împliniri din întreaga mitate pentru valorificarea lor. in urma recentului De în paralel tu îndepli
istorie a construcţiei socialiste în România. însufleţiţi de puternica dumneavoastră ţialul fizic şi uman de cret al Consiliului de nirea sarcinilor de plan
care
colectivul
dispune,
Urmînd neabătut orientările date de personalitate, de înaltul dumneavoastră e- acestui sector şi-a reali Stat, s-a făcut o analiză la toţi indicatorii, oame
dumneavoastră privind făurirea noii socie xemplu de gîndire şi acţiune revoluţionară, zat şi depăşit ritmic sar temeinică a tuturor posi nii muncii de la secţia I
tăţi, materializind consecvent prevederile încrezători in idealurile socialismului şi co cinile de plan, reuşind ca bilităţilor de reducere a furnale din cadrul Com
congreselor şi conferinţelor naţionale ale munismului pe care le promovaţi cu abne piuă la zi să acumuleze consumului de energie e- binatului siderurgic Hu
partidului care au avut loc în această ota- gaţie, pe care ie-aţi reafirmat şi in expu un plus de peste 10 000 lectrioă, de înlăturare ho- nedoara au acordat o a-
jnn de impresionante transformări, poporul nerea la plenara lărgită a C.C. ai P.C.R,
bunei
deosebită
teuţie
1 ,,w v>ru a ridicat pe trepte mereu mai înalte din 1—2 iunie a.c., vă asigurăm mult sti tone de cărbune. Demn tărîtă a risipei acestei va gospodăriri a materiilor
uriaşa operă de creaţie socialistă, de pro mate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşeseu de remarcat osie că în a- loroase resurse. Pc lingă prime şi materialelor, va
ceasiă perioadă producti
gres multilateral a! patriei, situând România că vom acţiona cu răspundere şi devota vitatea muncii a fost de măsurile întreprinse an lorificării integrale a tu
între statele cu cea mai dinamică şi vigu ment pentru a adinei şi largi aportul nostru păşită cu 120 de tone pe terior, în scopul menţine turor resurselor disponi
roasă evoluţie economico-socialâ. la înfăptuirea neabătută a prevederilor ce post. în fruntea întrece rii în funcţionare a unor bile. în perioada trecută
Istoricul Congres al IX-lea al partidului lui de al Xll-lea Congres al partidului, rii, cu cele mai bune re utilaje (mori, pompe, ce din ncest an, colectivul
a marcat în existenţa judeţului Hunedoara, pentru a întîmpina cu conştiinţa datoriei zultate, se .situează briga lule ele.), electricienii ac de aici a recuperat peste
în activitatea comuniştilor de aici, în viaţa împlinite Conferinţa Naţională din acest da condusă de Nicolae^ ţionează insistent, în ba sarcinile planificate 530
tuturor locuitorilor judeţului un moment an a Partidului Comunist Român. Rusu, secondată îndea za unui amplu program tone fier vechi, 40 tone
deosebit. Rememorăm cu bucurie momen proape de formaţiile con stabilit Ia nivel de secţie, fontă veche, 850 tone
tele prezenţei dumneavoastră în mijlocul COMITETUL JUDEŢEAN HUNEDOARA duse de Vasiie Rusu şi pentru reducerea în con bronz şi peste 920 tone
nostru, dialogul rodnic, nemijlocit cu ca- AL P.C.R.
Ion Rotari!. tinuare a consumului de cocs mărunt.
— * - O — O — ® —’ • — ® ® —’ • — ®
La zi în agricultură Secerişul griului nu mai suferă nici o amînare, Fiecare oră
Cînd este vorba de lu ocazie analizăm foarte o- bursă de lucru să fie folosită la maximum î
crări de maximă însemnă perativ cum merge lu
tate în agricultură — cum crarea şi luăm măsurile ce
este, de pildă, secerişul se i m p u n , repartizăm com ccriş si asigură o bună ceaslă situaţie, un lucrător cele două unităţi ccordo- s’triagerea, transportul şi
griului — nu există zile binele pentru a doua zi". coordonare a lucrării. .Sini al consiliului unic este nînd secerişul". „Ce viteză depozitarea paielor".
de repaus sau pauze pînă „Cum îşi fac datoria spe- doi ingineri şefi bolnavi — prezent în fiecare zi — de se atinge zilnic pe combi
ce recoltarea nu este fina dimineaţa pînă seara — in nă?". „Aproape şase hec COMBINELE Nli STAU
lizată. Raidul întreprins în tare. Sperăm că în maxi NICI O CLIPA
Consiliul unic agroindustri mum opt zile bune de
al Orăştie a încercat să lucru să terminăm recolta Alexandru Roşu. direc
surprindă cum s-a muncit tul griului". „Necazuri nu torul S.M.A. Orăştie. a-
duminică şi luni ir, unită sini de nici un fel ?“ „Ar flat — cum a mărturisit —
ţile din zonă. fi câteva. Avem puţine la a! 24-!ea seceriş din ca
riera sa, împreună cu Ni
prese de balotat şi nu pu
ÎNCEPUT PROMIŢĂTOR, tem elibera terenul repede. colae Crăciun, inginerul
DAR CU LIPSURI şef al consiliului unic
Pentru a grăbi lucrarea
agroindustrial, se ocupă
Preşed i n te! e consiliului vom apela la cooperatori cu multă atenţie de dirija
unic agroindustrial, tova să strîngem paiele şi ma rea utilajelor agricole an
răşul Leurean Lucoi, se nual. Alt aspect: Autobaza grenate în secerişul griu
află, dc cum se crapă de din Orăştie nu ne asigură lui, incit acestea să fie u-
ziuă pînă noaptea, în cîmp, numărul de mijloace de tilizate la capacitate ma
coordonînd îndeaproape transport pe care-1 solici ximă.
recoltarea griului. întîl- tăm. C.A.P. Orăştie a ce „Griul nu s-a copt con
nindu-1 la Pricaz, i-am so rut duminică două autoca comitent în toate unităţile
licitat un scurt dialog a- mioane. A primit . unul, agricole, de aceea am di
supra organizării âi desfă care a lucrat puţin, şofe rijat combinele spre coo
şurării secerişului. rul motivîndu-şi plecarea perativele ce au soiuri tim
„Acţionăm sul) imperati printr-o defecţiune la mo purii — ne-a spus A.
vul de marc însemnătate : tor. Aş aprecia că primă Roşu. Duminică, Dumitru
recolta să fie pusă cit mai riile încă nu s-au implicat Bordei, Dumitru Filimo-
repede la adăpost, fără să nescu — maiştri la atelie-
se piardă nici un bob. în cu suficientă răspundere
acest scop permanenţa con C.A.P. Uia. Mecanizatorii loan Nelega, Marine! Mure şi Constantin Cija recoltează în campania de recoltare, TRAIAM BONDOR
siliului unic ne întâlnim în griul de pe o tarla de 10 ha» Foto : VIRGIL ONOXU în mobilizarea oamenilor
fiecare zi la prînz cu care şi atelajelor din sate la (Continuare in pag. a S-a}