Page 67 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 67
7 681 © M1KKCURI, 21 IULIE 1982
P e n t r u r e a liz a r e a r it m ic ă a p la n u lu i s în t necesare ie titerar-muzicale, grupuri PE MUNTELE GĂINA, tradi
le vocale, microtaraf, solişti ţionala sărbătoare din mie
:iome
BMBHHB M ă r ir e a d is c ip lin e i ş i e r d iii, f o lo s ir e a vocali şi instrumentişti din zul verii a atras duminică,
in acest pitoresc loc din A-
Veţel şi Leşnic, precum şi
de formaţiile artistice şco puseni, sute de oameni ai
nisiune ile capacitate a întregii m e c a n iz ă r i I © săptămîna cultu-
poi'livii lare de pe raza comunei. muncii din judeţele Alba,
/.hulii po- RAL-EDUCATIVĂ „FILIMON Programul s-a încheiat cu Bihor, Cluj şi Hunedoara.
(Urmdre din pog. 1) noastre, dăm exemplele de sectoarelor şi la stabilirea SiRBU" organizată la Veţel nedeia veteleanâ. Judeţul nostru, prezent cu
rigoare. Referitor la utila de sarcini concrete pentru şi-a încheiat duminică cea o ,,AZl’ CLUBUL Vă A- recunoscuţi meşteşugari in
je, în semestrul I, la I.M. f i e c a r e maistru şi ca
cconomici cei mai buni maiştri din de-a doua ediţie. Acţiu PARJINE“ - generic sub arta olăritului (Oblrşa) şi a
de dru- sector, care au fost în Lonea, din cele opt combi dru tehnieo-ingineresc. Din nile politico-educative din care se desfăşoară perio confecţionării 11 u i e r e I o r
Congresul ne de abataj au funcţio punct de vedere tehnologic cursul sâptămînii — seri de dic, la Lonea, ziua secto
P.C.R. locuiţi cu alţii, tineri, fă nat doar două şi acestea, vom realiza tavane de re (Dumbrava de Sus), a lost
calitate a ră experienţa necesară, întrebări şi răspunsuri, co rului, a brigadierului, a remarcat şi prin spectaco
uit calitate fapt ce s-a simţit imediat datorită diferitelor defec zistenţă la mai multe aba locvii de istorie, dezbateri maistrului — a fost o ma lul folcloric, care a încheiat,
•umentar ţiuni, au lucrat cu 224 ore taje, vom extinde extrac
i/iunii po- în organizarea activităţii. mai puţin decît timpul ţia mecanizată, prin pune — s-au finalizat cu manifes nifestare reuşită. Clubul a la o înaltă valoare calitati
S-au înmulţit peste măsu tări cultural-artistice şi aparţinut, de această dată, vă programul artistic de pe
ră, în această perioadă planificat. La combinele rea în funcţiune a tuturbr sportive care au antrenat colectivului sectorului Vi. al scena amenajată in aer li
defecţiunile electromecani de înaintare situaţia nu combinelor de înaintare în numeroşi tineri şi vîrstnici minei, care in cadrul unui ber. Obiceiurile tradiţionale
ce la utilaje, vina revenin- este mai bună (287 ore sta cărbune, a celorlalte utila din satele comunei. Dumi util schimb de experienţă moţeşti - „Cununa griului“
du-ne întru totul, ca şi nu ţionări), iar maşinile de în je. Perseverind în reali nică dimineaţa s-au desfă a dezbătut, cu maiştri şi de la Hărţăgani (instructor
mărul absenţelor nemoti cărcat (2 469 ore staţio zarea acestor obiective şi şurat întreceri sportive (fot brigadieri, activitatea de in V. Damian), „Nunta de la
: 6,00 Ra- vate şi al concediilor de nări) în loc să încarce căr manifestând intransigenţă bal, tenis de masă, atle vestiţii. Apoi oamenii mun Prăvăleni" (instructor Nico
mineţii; 6,30 boală. împreună cu biroul bune, încarcă lunar cu su faţă de orice act de indis tism) dotate cu cupa „Fi- cii din cadrul sectorului, lae Jurca) şi „Dansul femei
ei in agri- te de mii de lei cheltuieli ciplină, în mod sigur ne
pentru re- organizaţiei de partid am le întreprinderii. Tot în pe limon Sirbu", iar după- impreună cu lamiliile, au lor din Ociu" (instructor
adiojurnal ; luat măsuri energice, atît vom atinge ţelul propus: amiază, Căminul cultural participat la un program Marina Vuzdugan) au rele
esei; 8,10 pe linie tehnico-organiza- rioada amintită s-au acu realizarea ritmică a planu din satul, Leşnic a găzduit artistic şi la o seară cul- vat incă o dată atenţia şi
iilor; 9,00 mulat numeroase absenţe lui de extracţie şi recupe un spectacol realizat de tural-distractivă.
; 9,05 Rils- torică cît şi pentru întări nemotivate. grija cu care este păstrat
orilorj 10,00 rea ordinii şi disciplinei rarea din restantele de brigăzile artistice, montaje- e T'IRGUL DF FFTE DE şi valorificat folclorul.
i; 10,05 In- (am fost sprijiniţi şi de Care sînt perspectivele pînă acum.
izică popu- în perioada imediată, cît
tările socia- conducerea minei), care în şi în viitorul trimestru ?
tin de ştiri; mod sigur vor duce la
rial pentru realizarea sarcinilor, iar — Avem certitudinea că „Cel mai bun pădurar"
Publicitate; vor fi mai bune, că vom
: ştiri; 12,05 începînd de săptămîna vii La Parcul dendrologic practice, care au demon
folclorului ; toare la recuperarea din ieşi din impas — ne asigu din Simeria s-a desfăşu strat pregătirea bună a
ştiinţific ; restanţe. Dacă vom fi spri ră inginerul Iulian Costes- rat faza judeţeană a con
icră Radio- jiniţi să completăm efecti cu, noul director al minei. {Urmare din pag. 1) că îmbrăcaţi de oraş, concurenţilor, pe primele
la 1 la 3 ; dovadă că nu lucraseră cursului profesional „Cel locuri s-au clasat; lo
invitaţilor ; vul din fronturile de căr De curînd, consiliul oame mai bun pădurar". între cul I — Gheorghe CIzu
3 ştiri; 1G,05 bune cu încă 20 de oa nilor muncii, împreună cu tămîna aceasta lucrează nimic pînă la acea oră. cerea — organizată de
harnic şan- meni, ne angajăm ca pînă comitetul de partid al în la firul al doilea. Sînt a- Acum, maistrul Teacă are (Ocolul silvic Şoimuş), II
; 16,20 Sfa- 1 ceiaşi lăcătuşi care au numai cuvinte de laudă Ministerul Economiei Fo — Viorel Şerbescu (Sime
16,40 Coor- la sfîrşitul anului să re treprinderii au stabilit o restiere şi Materialelor
mice; 17,00 cuperăm toate restanţele, serie de măsuri menite să muncit fără 6ă se mai la adresa lor. „După de Construcţii şi Comite ria), III — Anton Coşbuc
•i; 17,05 Tri- să ne realizăm planul in ducă la redresarea pro uite Ia ceas, care nu s-au sancţiunea primită în de (Simeria); menţiuni —
17,3!V Recital tegral. ducţiei şi am trecut ur temut că lucrează mai cembrie, cei doi băieţi tul Central al U.T.C. — Aurel Herdea (Simeria),
Odd limbii a antrenat în faza de
Orele serii ; Din cele relatate se gent la transpunerea lor mult. Sînt şefii de echi s-au îndreptat şi nu mai masă 420 de pădurari din Petru Stoica (Petroşani).
ra de la A poate lesne deduce că în viaţă. Astfel, se lucrea pă Iile Constantin şi Mir- avem probleme cu ei“. cele 14 unităţi hunedore- Premiul pentru cel mai
Radiojurnal ; principalii factori ce au ză foarte serios, cu echipe cea Crăciun, lăcătuşii Tra- De fapt, în echipele con tînăr pădurar a revenit
-o oră; 23,00 ian Ardelean, Constantin duse de loan Teacă nici ne aparţinătoare Inspec
cale; 23,30- condus la nerealizarea pla de investiţii şi de mîneri- toratului silvic judeţean. lui Ghiocel Cazacu, de la
muzical. nului de extracţie sînt, pe pensionari, la punerea în Dumitrache, Gheorghe nu prea sînt oameni care După probele teoretice şi Ocolul silvic Şoimuş.
: 18,00 Infor- lîngă lipsa de efectiv (pe funcţiune a orizontului de Smîntînă, Marcel Semen- să fie împinşi de la spate
18,10 Actuali- total mină ar mai fi ne bază pentru sectoarele II, ciuc. Sînt şi două cunoş la lucim, care să nu fie PENTRU MINERI
,ric: Realiza- voie de 300 oameni, dintre IV, V. Am început să fa tinţe mai vechi ale noas punctuali la locul de APARTAMENTE
producţiei fi- tre : Dumitru Păcurar muncă. Este un merit al Constructorii din Pe- trul Valentin Chira, din
otimiş“; 18,20 care 200 numai pentru cem ordine în sectorul III. trila au predat un nou
aindru trico- fronturile în cărbune), ne- Am stabilit un sistem mai şi Lucaci Şandor. Am acestui maistru pentru că tre ele evidenţiindu-se e-
; 18,40 Parti- folosirea judicioasă a uti bun de măsurare a muncii spus cunoştinţe, pentru că a ştiut oum să întroneze bloc în care se vor muta chipele conduse de Marin
il devenirii lajelor şi mecanizării din pentru activitatea direct intr-un alt raid i-am gă un climat de ordine şi 40 de familii de mineri
4te: împliniri din localitate. Lucrarea a Ignat, Zoltan Cristof, Mi
lunca şi via- dotare şi indisciplina, sub productivă. Am trecut la sit pe cei doi dincolo de disciplină. Deci se poate fost executată de forma hai Boboiu, Dumitru Ro
Huncdoarei; toate formele ei. Ca să nu efectuarea unor schimbări jumătatea schimbului în şi aşa, adică bine.
nemuritoare : existe dubii la afirmaţiile organizatorice la nivelul ţiile coordonate de mais- şu şi alţii.
i; 19,30—20,00
rară: întemc- — o — o — o — » — e_o — «_• — «
itatea valori-
gure de mie-
liv. dr. Gh. I.
LUCRĂRI PRIORITARE ÎN AGRICULTURĂ Măsura hărniciei cooperatorilor
.«A: (Urmare din pag. 1) Mihu, Iosif Orşa şi Mano- ble — lucrări realizate pe
Alături de combineri, la si mecanizatorilor din Băcia
le Cîmpurean. 30 de ha.
•casa cu vă- Recoltarea furajelor — Avem trei combine, *
ria); Madona dar lucrăm numai cu două strînsul recoltei de grîu
; I-IUNEDOA- — ne-au spus cu necaz to s-au evidenţiat Petru Mun- In aceste zile fierbinţi de acestora, in raport de rea
meni pericu- o Pornind de la nece se organizeze cu operativi iulie, măsura hărniciei şi lizarea normelor de muncă
; Europenii sitatea de a asigura pen tate transportarea linurilor varăşii Cornel Moisin, pri teanu, Gheorghe Iftimius,
\; Cum a marul comunei Gurasada, Adrian Moise, Lia Costea priceperii cooperatorilor şi stabilite şi in concordanţă
prietena Iui tru perioada de stabulaţie, de pe cîmp şi depozitarea Nicolae Nicola, inginer şef şi alţii, oare au asigurat mecanizatorilor din Băcia o cu prevederile Legii retri
îignum iaudis.’ -fiecărui animal, cel puţin lor în gospodăriile de fu transportul recoltei. reprezintă zecile de tone buirii muncii în unităţile a-
t) ; PETRC o tonă de fin-, o tonă de al C.A.P. Gurasada şi Io gricole cooperatiste şi ale
.ctul fluviului paie şi cinci tone de sucu raje, în condiţii cit mai nel Sorinca, şeful forma în tarlaua „Gura Rîu- de recoltă strînsă, depozi
mţie la Pană bune de păstrare. ţiei de mecanizare. l'ui“ de la C.A.P. Dobra, tată sau valorificată, in ra Programului de autocondu-
Noiembrie) ; lente, conducerile unităţi port de destinaţiile stabili cere şi autoaprovizionare
granţi în Bră lor au obligaţia de a inten e La cositul resurselor — De ce ? combinării Nicolae Lungu te, hectarele de teren eli teritorială. Potrivit estimări
ii ; VULCAN : sifica recoltatul tuturor de furaje trebuie organiza — Am recoltat cu com şi Mihai Negrilă strîngeau
Buddy Holly griul de pe ultima porţiu berate şi insăminţate cu lor făcute, se întrevede de
LONEA: Nu- resurselor de furaje. In a- tă participarea masivă a bina respectivă circa 10 ha ne din cele 23 de ha de culturi duble, ea şi cantită păşirea producţiei de grîu
iubire — se- celaşi timp este necesar să tuturor forţelor satelor. şi apoi i s-a calat moto ţile tot mai mari de furaje planificate, ceea ce va crea
inerul); ANI- rul. Şi doar motorul fuse aici. în urma lor Iacob
glonte ră- Lucrări în legumicultura Popa şi Adrian Flocan ba strinse la Ierna zootehnică. posibilitatea asigurării in
ircse); URI- se testat la centrul de re lotau paiele, loan Schidt şi Ieri, în tarlaua „Lunca totalitate a fondurilor sta
Lnciala (Rete- paraţii al S.M.A. din Deva Petrenilor", s-a dat bătălia bilite — livrări la baza de
D : Cobra se • Pentru creşterea pro ® Sarcini importante re şi dat ca bun. Cît de bun Leon Macra, cu două trac recepţie, reţineri pentru să-
teaua roşie) ; ducţiei de legume este ne vin comerţului, care are era se vede ! Combina stă toare cu remorci transpor pentru rotunjirea la 50 de
Vizita de tau paiele, iar tinerii me hectare a suprafeţei de pe mînţă şi cantităţile cuvenite
(Minerul); o- cesar ca în toate unităţile datoria să valorifice supe de vineri după-amiază. Nu care s-a recoltat griul, in cooperatorilor.
■a speranţelor cultivatoare să 6e ia mă rior legumele, să evite sta lucrează de trei zile, timp canizatori Iulian Mărar şi tr-o altă tarla, lingă sat,
â pentru cei suri de urgentare a lucră ţionarea lor în depozite şi în care putea 6eeera cel Leorean Cordoş lucrau la - Consider că asigurarea
; GEOAGIU- să se asigure desfacerea în arat. Aici s-a strîns recol forţele mecanice erau con cantităţilor de cereale po
■it la graniţă rilor de întreţinere, astfel puţin 20 ha. Abia acum i centrate la eliberatul tere trivit normelor in vigoare
ură); HAŢEG: îneît culturile să fie curate condiţii igienice, civiliizate. s-a înlocuit motorul şi a ta de pe mai mult de ju nului şi la arături pentru
icia); BRAZI: • Consumurile colective intrat în brazdă. De aceea, mătate din suprafaţa cul reprezintă un puternic sti
o or; CĂLAN : de buruieni. trebuie să se aprovizione am strîns recolta de pe tivată, iar producţia obţi însămînţarea culturilor du mulent în vederea partici
(Casa de cul- • La recoltare trebuie să ble. in legătură cu parti pării la muncă a membri
iIA: Totul este ze de pe acum cu legume, numai 50 ha din cele 108 nută este ou 200—300 kg ciparea Io muncă şi des- lor cooperatori - aprecia
ireşul); ILIA: se albă maximum de grijă chiar şi cu varză în ve cultivate. la ha mai mare faţă de lăşurarea Lucrărilor aflate cooperatoarea Ferencz Mar
înălţimi (Lu- pentru a se evita orice derea conservării pentru La C.A.P. Lăpuşnic, da plan. Transportul recoltei la ordinea zilei, preşedin
pierdere de produse. perioada de iarnă. torită randamentului spo se face direct din lan la tele unităţii, loan Barbu, gareta. Aşa se explică gri
rit cu care au lucrat com- baza de recepţie, onorîn- s-a declarat satisfăcut de ja deosebită ce o dovedesc
la secerişul griului — ritmul binerii Vasile Rusii, Petru du-se obligaţiile la fondul modul cum cooperatorii şi faţă de soarta recoltei coo
peratorii Maria Gorea, $o-
Crîzmic şi Virgil Ghiara, de stat. mecanizatorii îşi îndeplinesc lica Szabo, Cociş Anica,
de lucru trebuie intensificat azi s-a încheiat secerişul La secerişul griului se sarcinile cu care sînt con
21 iulie 1982 : griului — cum ne infor lucrează intens şi la C.A.P. lina Bodea, Petrişor Pirva,
fi în general fruntaţi . Concomitent cu Gheorghe Cazac, Andrei
î cerul varia- — în cooperativa noas al recoltei la baza de re mau cu satisfacţia datoriei Sălcîva, Ohaba, Roşcani, realizarea In flux a lucră Toma, Gavrilă Barbu,
t cădea aver- tră, la Burjuc, am început cepţie. Pînă ieri s-au dus împlinite Traian Suba, pre Mia, Teiu şi Bretea Mure- rilor la seceriş, peste 130- Zemli Munteanu şi alţii.
, însoţite de şedinte şi Mircea Petrişor, şană. în Consiliul unic a- 140 de cooperatori au par
.ectrigg. vintul secerişul la grîu, în după- în bază 120 tone grîu. Ba- groindustrial IIia, din cele La rindul ei, brigadiera
erat din ndi-cl- amiaza zilei de 17 iulie — lotarea şi transportul paie inginer şef. Producţia este ticipat în zilele trecute la Susana Diţoiu a ţinut să e-
iturile minime a ţinut să ne informeze lor se face concomitent cu bună, cu 300—400 leg la peste 1 600 ha ocupate cu stringerea şi valorificarea videnţieze participarea Io
19 grade, iar hectar mai mare faţă de grîu — folosindu-se 27 recoltei de legume (fasole
intre 29 şi 32 loan Leia, secretarul bi secerişul de către Petru plan. Bato tare a şi elibera combine — s-a strîns re păstăi pentru industrializa muncă a numeroşi elevi şi
, ceaţă dimi- roului executiv al consiliu Petraşca, Eugen Hăn, Teo- colta de pe aproape 600 ha. cooperatori pensionari, ca
lui popular comunal. Lu fil Suba şi Gheorghe Pei- rea terenului se fac ope re şi ceapă), cit şi la re re, alături de mecanizatorii
mătoarcle trei rativ. La fel pregătirea şi i coltatul furajelor. Lorincz Iosif, Ion Sechelea-
ji va fi caldă crând din plin şi duminică ca. Aceştia au reuşit să însămînţarea culturilor du N. BADIU
frumoasă, cu ou toate combinele am baloteze palele de pe 60 ha Sintetizind bilanţul acti nu, Aurel Oprea, Onişor
ti. Vor cădea reuşit să strîngem recolta şi să transporte 110 tone vităţii de pînă acum, inter Pasca şi Constantin Borşoş,
• de ploaie, în de pe mai bine de jumă baloţi la depozitul de fu IN SPRIJINUL COOPERATORILOR CARE locutorul ne-a relatat că la îşi aduc o contribuţie me
cărcări elcctri- AU ÎNCHEIAT CONTRACTE CU STATUL
în zonele de- tate din cele 140 ha culti raje al fermei de anima fondul de stat s-au livrat ritorie la buna desfăşurare
tul va sufla vate. Toţi cei trei combi- le. Arăturile, pregătirea te aproape 150 tone de grîu, a lucrărilor pe ogoare. E-
est şi sud-est. neri — Viorel Blaj, loan renului şi însămînţarea în scopul asigurării fu pentru a fi cultivate CU iar in depozitul de luraje forturile tuturor se regă
,e maxime în- rajelor necesare bunei hră- nutreţuri. Această măsură, sînt strinse 500 tone nutre sesc zilnic în amplilicarea
grade, iar cele Călean şi Iosif Orşa mun culturilor duble le fac în niri a animalelor deţinute care vine in sprijinul con
15 şi 20 grade, cesc cu hărnicie şi răspun bune condiţii mecanizato ţuri fibroase. De asemenea, rezultatelor la stringerea
vremea va fi dere, obţin randamente bu rii Ştefan Opriş şi Virgil de către ţăranii coopera tractanţilor de animale din producţia de grlu care grabnică a întregii recolte
Srumoasă, cu ne şi îşi depăşesc zilnic Tudosiu, care au şi pus tori care au încheiat con a lost recoltată, s-au depo şi in pregătirea cu răspun
Vor cădea a- tracte cu statul, cooperati este menită să contribuie
aie, însoţite de normele de lucru. sub brazdă sămînţa pe o ia asigurarea înfăptuirii zitat peste 20 de tone boa dere a unor baze temeinice
ectrice, mai a- Aceeaşi activitate rodni suprafaţă de 60 ha. La vele agricole de producţie be, care se cuvin drept re producţiei din anul viitor.
iaza. (Meteoro- că desfăşoară Iacob Rudi transportul paielor lucrea le pot atribui acestora su prevederilor programului tribuţie membrilor coopera
iciu: L. Pron- judeţean de autoaprovizio-
şi Ionel Costea, care asi ză cu atelajele şi coopera prafeţe de teren de pe ca tori şi membrilor familiilor NICOLAE TÎRCOB
gură transportul operativ torii Iosif Duleanţ, Aurel re s-au recoltat păroasele nare teritorială.