Page 69 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 69
«•^fSTîcnw*
17 ANI 0E LA CONGRESUL AL I
AL PARTIDULUI COJVBUNSSTROi
REALIZĂRI
SOCIALISMUL Dezvoltarea întreprinderii — problemă
a fiecărui om
Anul celui de al IX-lea
ORGAU AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C Congres al partidului a curind intrată in elita in cu capacitatea de circa
500 000 ore s.d.v. pe an.
dustriei româneşti — indus
Şl AL C O A I S I L I U I U I P O P U L A R J U D E T E A N marcat pentru întreaga via tria constructoare de ma Tot prin autodotare am
ţă politică, economică şi şini. Ciţiva dintre ei, invi realizat o serie de funcţio
socială a ţării începutul li taţi la o masă rotundă au nalităţi cu caracter social.
nei etape noi, superioare conturat principalele di Am realizat produse la ca
Anul XXXIV, nr. 7 6.',2 JOI, 22 IULIE 1982 4 pagini - 50 bani pe drumul dezvoltării. A- mensiuni ale drumului par re în urmă cu 17 ani nici
supra directivelor congresu curs de această unitate pe nu ne gindeam : strungul
lui şi-a pus cu putere am linia noii calităţi. pentru metal, maşină de
prenta gîndirea nouă, revo Ing. MIRCEA ROTEA — găurit radiată, pompă de
Adunările generale ale oamenilor muncii-prilej de care directorul 'întreprinderii : noroi pentru industria mi
luţionară a secretarului ge
nieră şi geologie, presa de
partidului,
neral
al
Ceea ce reprezintă între
timp de 77 ani de atunci prinderea noastră astăzi 25 tone-for ţă, construcţii
analiză a activităţii economico-sociale în spiritul este un uriaş salt spre o metalice in premieră pe
încoace a condus cu minte
nouă calitate. Saltul l-am
ţară cum au fost fermele
lucidă şi clarvăzătoare des
tinele ţării, imprimind intre- înfăptuit în totalitate in anii cu deschidere de 60 m şi
democraţiei socialiste, al autoconducerii vitale necesare ce au urmat celui de al multe alte maşini şi insta
. gii noastre activităţi im
IX-lea Congres al partidu
importate
laţii,
pulsurile
altădată
trecerii la o calitate nouă. lui. Producţia pe care o din străinătate.
Drumul lung şi plin de
şi autogestiunii împliniri al trecerii la o realizăm acum depăşeşte principali le poate li atri
REDACŢIA : Căror factori
de peste zece ori pe cea a
anului 1965, iar pînă la
nouă calitate l-a străbătut
in acest timp şi colectivul slirşitul cincinalului o va buită această evoluţie spec
Adunările generale ale Ceauşescu, la cel de-al se ou strălucire de tovară Întreprinderii mecanice O- depăşi de peste 15 ori. taculoasă, ce rol au jucat
oamenilor muncii care se doilea Congres al consilii şul Nieolae Ceauşescu — răştie — pe atunci un mo Încrederea pe care a a- in cursul ei oamenii ?
desfăşoară acum, la jumă lor oamenilor muncii şi la amplificată activitate în în dest atelier de industrie vut-o partidul in noi, spriji MIRCEA ROTEA: Hotărî-
tatea anului, constituie plenara lărgită a C.C. al tâmpinarea Conferinţei Na locală. Oamenii acelui timp nul pe care ni l-a acordat
un moment important de P.C.R. din 1—2 iunie a.c. ţionale a partidului din a- de răscruce sint astăzi ca ne-a găsit in plină dorin Masă rotundă realizată de I
analiză a activităţii din u- în adevărate tribune de cest an şi a aniversării a dre de nădejde, oameni-pi- ţă de afirmare. Am realizat ION CIOCLE1
nitălile economice în pri perfecţionare continuă a 35 de ani de la proclama vot intr-o întreprindere de prin autodotare o sculârie (Continuare in pag. a 2
mul semestru şi a rezulta autoconducerii şi autoges- rea Republicii.
telor obţinute pe linia în tiurnii muncitoreşti. Urmărind creşterea con
deplinirii prevederilor de Adunările generale ale tinuă a rolului conducător Vîrsfa Ia care se făuresc destine,
-
‘„1 M\ şi a angajamentelor oamenilor muncii din iu- al clasei noastre muncitoa
asumate în întrecerea so lie-aiugust a.c. poartă am re, adunările generale ale
cialistă şi, totodată un pri prenta însufleţitoarei at oamenilor muncii vor tre se conturează biografii
lej de angajare pentru noi mosfere de angajare revo bui să vizeze, prin întrea
succese în producţie. Ca luţionară, patriotică, pen ga lor desfăşurare, afirma Cine sini, cum sint tinerii treptele devenirii şi afirmă muncii n-au ciştigat doar
foruri supreme de condu tru îndeplinirea prevederi rea tot mai puternică a care au acum 17 ani, cei năs rii. calificarea de lăcătuşi-mon-
cere a întregii activităţi lor de plan şi a măreţelor calităţii oamenilor muncii cuţi in anul 1965, cei din ge Doi dintre ei, Dorin tori, ci mult mai mult. Şi-au
economice şi sociale a în obiective stabilite de Con de producători, proprietari neraţia Congresului al IX-lea Curpenar şi Florin Stoica, călit caracterele, şi-au con
treprinderilor, adunările gresul al XH-lea al parti şi beneficiari ai produc al partidului ? O primă purtind in suflet vocaţia a- solidat viitorul in profesia
generale ale oamenilor dului — atmosferă genera ţiei materiale, să determi constatare, pe care o poa celor ,,meşteri mari, calfe aleasă, prin care vor să se
muncii vor trebui să se tă de sărbătorirea a 17 ani ne creşterea conştiinţei lor te face oricine : sint toţi şi zidari“, chemarea de a afirme in continuare. De
constituie, în lumina orien de la Congresul al IX-lea revoluţionare, asigurînd - băieţi şi fete — frumoşi, înălţa măreţele edificii ale aceea urmează la seral
tărilor şi indicaţiilor date al Partidului Comunist Ro participarea largă, directă, sănătoşi, energici, avînd patriei socialiste au cerut, cursurile liceului cu profil
de secretarul general al mân, de cînd destinele po efectivă, la conducerea tre un nivel ridicat de cultură in urmă cu un an, după de construcţii.
partidului, tovarăşul Nieolae porului nostru slnt condu- burilor întreprinderilor.
şi o personalitate deja for absolvirea treptei I a Li ...Chiar dacă, deocamda
In toate unităţile econo mată. Firesc, deoarece s-au ceului industrial nr. 3 din tă, mai este elev, Adrian
mice din judeţ, în prim- născut, au crescut şi s-au Hunedoara să plece pe Farcaş (clasa a XlJ-a, Li
Intreprinderea electrocentrale Deva p lanul dezbaterilor să se format in cea mai fertilă, şantier. Acolo, pe uriaşa ceul „Decebal" Deva) a
situeze realizarea ritmică mai bogată în evenimente platformă siderurgică a Că- optat, definitiv şi irevocabil,
a producţiei fizice, în sor şi inlăptuiri, cea mai lumi lanukii, în mijlocul con zice, pentru viitorul hli
4 miliarde kilowati-oră livraţi timentele planificate, în noasă epocă din istoria so structorilor de la Şantierul drum profesional : inginer
» 9 deosebi de cărbune, mine cialistă a ţării — supranu 2 montaj-instalaţii, au de electronist. Este stăpinit de
în sistemul energetic naţional reuri feroase şi neferoase, mită, pe drept cuvint, Epoca prins şi învăţat, pas cu pas, această pasiune in că din
energie electrică pe bază Ceauşescu. tainele meseriei îndrăgite, primele clase, cînd in labo
de cărbune — la care pre Am intilnit, in periplurile participind ia ridicarea noii ratorul Şcolii generale nr.
Ieri seară, contoarele întreprinderii electrocentrale vederile de plan trebuie
Deva au înregistrat cifra de 4 miliarde kWh. Este can considerate ca minime —, noastre reportericeşti, des cocserii, a furnalului nr. 4 4 din Deva işi deschidea
titatea de energie electrică pulsată, de la începutul dar şi la oţel, fontă, lami tui tineri care la cei 17 ani şi altor obiective. Astăzi, larg sufletul şi mintea, ab-
anului, în sistemul energetic naţional de Ia bornele nate, utilaj minier şi side ai lor au deja o biografie după un an de activitate
generatoarelor întreprinderii. Consemnînd evenimen rurgic, materiale de con bine conturată, îşi aşează pe acest şantier, Dorin MlRCEA LEPĂDATU
tul, subliniem că din această cantitate, 68,5 milioane strucţii, mase plastice, tri- cărămizi trainice la temelia Curpenar şi Florin Stoica
lcilowaţi-oră reprezintă energia electrică livrată peste cunoaşterii, a urcuşului pe ştiu că in această şcoală a (Continuare în pag. a 2-a)
plan în arterele energetice ale patrieL (Continuare în pag. a 2-a) l___________
Prin supravegherea atentă şi controlul exigent al
instalaţiilor, utilizarea la capacitate maximă a puter
nicelor agregate termoenergetice, efectuarea unor re
vizii şi reparaţii de calitate, oamenii muncii din acest L A Z I Î N A G R I C U L T U R Ă
colectiv liunedorean au reuşit să pună la dispoziţia
sistemului energetic naţional, în perioada amintită, o
putere suplimentară de 17,4 MW, să economisească
peste 825 tone combustibil convenţional şi 9,7 milioa Grîul - din lan în hambare, in timp cît mai scurt
ne kWh energie electrică din consumul propriu teh
nologic.
în Consiliul unic agro mai 22 combine şi 9 prese groindus trial, Gheorghe Strei, de pildă, lucrăm cu
industrial Călan secerişul de balotat paie. Aşa stând Boldea. „Am socotit că opt combine, la Bretea
griului a intrat în faza de lucrurile, ne-am interesat este mai bine să organi Streiului cu cinci, la Boşo-
RADAR COTIDIAN vârf. Cum este organizat, cuan este organizată acti zăm formaţii de combine, rod, Ba tiz şi Vâlcele cu
PE PLATFORMA cum se desfăşoară, cum vitatea pentru a se desfă în acest fel putindu-se lu cite trei. Evident, în frun
C.S. „VICTORIA** CALAN este coordonat — iată în şura în cale mai bune con- cra mai rapid. Am alcătuit tea formaţiilor respective
trebările' la care răspund diţiuni, utilizând la maxi cinci astfel de formaţii, pe se află inginerii şefi ai coo
constatările unui raid efec mum capacitatea utilajelor, care le-am deplasat spre perativelor agricole". „Cum
tuat în zonă. folosind fiecare oră bună acele unităţi oare au supra funcţionează combinele ?“.
In consiliul unic Călan de lucru. In acest scop feţe mai mari de cereale „Bine, mult mai bine de
sîiit de secerat 1 800 ha eu ne-am adresat inginerului păroase, sau soiuri de grîu cât la orz, unde am avut
grîu; S.M.A. dispune de nu sef al consiliului unic a- •e se coc mai repede La necazuri. Asistenţa tehnică
este bine organizată şi în
Eforturi susţinute înainte de lătură în timp scurt defec
ţiunile ce se ivesc". „Cu ce
aprinderea focului la furnalul nr. 4 viteză se înaintează zil
nic ?“. „Cu circa 110—120
Pe platforma din Călan taj, coordonate de maistrul ha*. ...Specialiştii îşi fac
se simte o oarecare tensiu Kaloşi Arpad, să treacă la datoria?". „Fără nici o ex
ne, specifică apropierii zi instalarea lor. In focul cepţie. Ei coordonează în
lei 'punerii în funcţiune a pregătirilor peutru pune deaproape lucrarea şi au
unui nou obiectiv siderur rea în funcţiune a furna grijă să nu se piardă ni
gic. Furnalul nr. 4 se pre lului am schimbat cîteva mic din recoltă".
găteşte să intre în circui cuvinte cu maistrul Kaloşi. Discutăm cu Ioan Outea-
tul productiv. Timpul care — Deci, tovarăşe mais nu, primarul comunei Bre
ne mai desparte de mo tru, echipele dumneavoas tea Română. „Cum se des
mentul aprinderii focului tră conduse de doi oameni făşoară secerişul griului ?“.
la cel de-al doilea furnal pricepuţi, Gheorghe Ana- „Bine. Se lucrează intens
de mare capacitate al com tolie şi Titus Roşea, au fă în toate cele cinci coope
binatului se măsoară de a- cut breabă bună şi au pre rative agricole de produc
cum în... ore. Prima • zi a dat ştafeta celor de la şan ţie de pe raza comunei, în
acestei săptămîni a adus o tierul electrotehnic. frunte aflîndu-se unităţile
uşurare a situaţiei, atît — Intr-adevăr, lucrările din Bretea Streiului şi
pentru constructor, cit şi care condiţionează punerea Bretea Română, unde s-au
pentru beneficiar : au sosit în funcţiune a furnalului secerat pînă marţi seara
cinci din mult aşteptatele
clape atmosferice şi de e- DORIN CORPADE C.A.P. Gurasada. Mecanizatorii Octavian Siindca şi Ti tus Burza recoltează grîul pe TRAIAN BONDOR
galizare. Acest lucru per o tarla de 12 ha
mite echipelor de la mon (Continuare în pag. a 4-a) (Continuare în pag. a 2*a|
