Page 7 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 7
i] NR. 7 6(j6 • SlMBATA, 3 IULIE 1982 pag. S
srnxmm cum şase lilme ce-i poar P a g in i s c r is e c u p a n a CINE DISTRUGE
ZONA VERDE
IZIUNE tă semnătura) este pre
HSSSBS3SSSSS In cartierul Bejan dte
zent în stagiunea cinema s u f le t u lu i ş i is c u s in ţ a m îin ilo r Deva s-au amenajat in a-
—————a— tografică estivală cu o a- ceastă primăvară multe şl
carie a pa- greabilă comedie western : Cooperativa de artă fi transportate in marile frumoase zone verzi. Lo
vacanţi LUMINIŢA PETRU stări obscure ca şi intelec- aventurile unui cuplu bizar, populară şi meşteşuguri ar magazine din Capitală şi catarii au săpat, au plan
tistice „Haţegana" din ora
din oraşele ţării, pentru ex
zicale ale tualizarea trăirilor, proce alcătuit din Buddy şi Giro- şul Haţeg are un colectiv port. „Vor duce cu ele o tat şi îngrijesc rondurile
dee destul de frecvent in- de flori, iarba şi gardul
ic lamo. „Atenţie la Pană de ide artizani apreciat. Cum participă din inima femeilor viu. Unii, pentru că alţii
e săptămîiiă tilnite in volumul anterior, Vultur“ este prin excelenţă munceşte acest colectiv din Brad, Lupeni, Petroşani,
juica cveni- „Totul şi incă ceva", sint in un film de acţiune, reali distrug aceste frumuseţi.
olitice pentru a-şi păstra in conti Petrila, Aninoasa, unde mun Zilele trecute am găsit
ri schiţele şi nuvelele din zat cu fantezie şi umor, cu nuare renumele ? citoare calificate, cu munca parcate pe zonele verzi a»
Sport .,Garda de noapte“ aproa intenţia deloc disimulată de La secţia confecţii, rochii la domiciliu, brodează im
pedia Aliată la a treia carte a pe excluse. Stilul se limpe albe sau divers colorate din pecabil. Aş vrea să vă spun menajate autoturismele s
tinereşti — sa, Luminiţa Petru îşi cîşti- zeşte, epicul se simplifică şi a oferi lui Bud Spencer - 2-HD-6889, l-HD-5052, 1-
iară gă un loc distinct printre vedeta de mare farmec - extrahart, unele confecţio că lucrătoare ca Maria IiD-6963, 3-HD-9W1. Cine
: „O ches- se concentrează, personaje nate, iar altele croite aş Pândele, Catinca Nour, Ma sînt proprietarii lor si naî
aoare“. Co- bunele prozatoare ale lite le sint mai interesante şi incă o partitură scrisă de
îternaţiona- raturii actuale alături de mai pregnant conturate. Se Sergio Donaţi. teaptă să fie ridicate, ori ria Ştir, toate din Valea ales cînd au de gînd să
1 1 Maria-Luiza Cristescu, Da să intre în lucru la maşină Jiului, se remarcă prin deo respecte munca altora ?
de simbată poate vorbi de un conclu „Atenţie la Pană de Vul sau manual. sebita măiestrie cu care
ipectacol de na Dumitriu, Cabriela Ada- dent progres în scrisul a- tur" se fondează pe a con
noristicc, meşteanu, care au neutra cestei talentate prozatoare. - Lucrul aici cere răb mînuiesc cicul, dar şi prin
oregrafice lizat prejudecăţile criticii li Cele mai realizate piese venţie declarată: Michele dare, pricepere, calm. Lu punctualitate" - subliniază
terare despre proza femi Lupo şi Sergio Donaţi pro crez de nouă ani in mese Aurora Coţolan, şefa sec
de simbfuă ale volumului le considerăm rie şi totuşi pot sa alirm că ţiei.
nină contemporană. a li „Picură ceaţa", „Evo pun un amuzament copios, nu ştiu incă totul. In fieca - Prin broderie, ca şi
Noul volum al prozatoa luţie", „Ce poţi la ce cu iu tară nici o altă pretenţie. re zi descopăr ceva nou. prin muzică, exprimi totul
rei, „Garda de noapte", a- birea“ şi „Cunoştinţe întim- Situaţiile, în care sint puşi Modele noi, altele şi alte - ne explică Olga-Maria
părut recent la F.ditura p l ă t o a r e D a r toate proze Buddy şi Giroiarno, sint de le, ne cer atenţie, măiestrie Domian, creator de modele. VÎNZARl
Cartea românească, este le din „Garda de noapte" aşa natură create îneît ele în execuţie - ne spunea Iar cind e frumos lucrat, to
alcătuit din schije şi nu pot să reprezinte exerciţii a Vinii Dacia 1300, la bord
: fi,00 Ra- vaioriiică disponibilităţile lui Aurica Roşianu. tul e frumos. Priviţi acest 8 500 km. Deva, bulcvardtjfl
mineţii; 6,30 vele, printre care ultima, interesante şi fructuoase ...Motivele florale in joc model vechi, adus de noi Băleescu, 6, bloc 19, aparta
in agricul- ..Vaivodeasa", de o mai pentru viitoarele scrieri ale Bud Spencer, mai ales a-
7,OU Radfo- mare întindere. Structura ceea de comediant in care de culori, de pe cămăşile din zona pădurenilor, pen ment 4. (3583)
ista presei; autoarei. Nu s-a uitat o artistul se simte vizibil „a- de Oaş, execuţie deosebit tru inspiraţie. O lume se * Vilul Dada 1300. DeVfl,’
melodiilor; lor epică este densă, ana mai veche promisiune: ro de pretenţioasă, ce se bro poate minuna pină unde
ştiri; 9,05 litică, de urmărire atentă a manul „Drumul ţi-l Iaci cu casă". De remarcat că ac dau la cele 16 maşini din merge sufletul unei ţârănci Progresului, bloc P 2, apaif”
în sectorul schimbărilor mărunte din torul nu aduce nimic nou tanient 5, telefon 12183. (353S)
10,00 Bule- paşii tăi" pe care ii aş secţia broderie mecanică care a cusut nenumărate
11,05 Revista psihologia personajelor. Au nici in acest personaj; în cereau aceeaşi răbdare, a- motive ornamentale pe ace « Vînd Dacia 1300. Deva,’
10,10 De. in toarea nu neglijează nici teptăm cu nerăbdare, fiind ceeaşi migală si corectitu laşi costum - de la cele telefon 11988, după orele î®,
s ansamblu spaţiul social al desfăşură convinşi că-i aduce Lumi ciuda acestui lapi, nici o (3560)
Buletin de niţei Petru consacrarea pe clipă nu avem senzaţia re dine din partea celor 16 zoomorfe pînă la cele flo
utA ia- rii epice. Prozele Luminiţei brodeze. Neta Armioni crea rale şi antropomorfe. Ele
•n:.,. t v Pu- Petru sini, cel mai adesea, care a merită în proza con petiţiei. Bud Spencer are noi modele pentru aplica toate ~ ori că sint din Cîin- PIERDERE
Buletin de fericit echilibrate. Spaţiul temporană. ceva ce conferă fiecărei a- 0 Pierdut legitimaţie igg
i cultural; rea pe rochii şi bluze, al pu lui Neag, din Valea serviciu pe numele Sulinţaiî
ra folcloru- social, conturat cu abilita SILVIU GUGA pariţii prospeţime. tele pentru feţe de masă şi Jiului sau Ţara Haţegului Ştefan, eliberată dc; ConibS»
remleră ra- te, nu duce la şabloniza- Muzica incintâtoare a Iul şerveţele. constituie o pagină de is natul siderurgic Hunedoara.
e la 1 la 3; Liniştea cu care se lu torie a culturii româneşti.
:lub; 16,00 reci personajelor, după cum Ennio Morricone şi imagi O declar nulă. (c. 6)
; 16,05 Mu- nici analiza psihologiei a- nea lui Franco di Giacoma crează pe pinzci prinsă in ...Pagină pe care o con
ndti 16,30 gherghefuri la secţia brode tinuă azi lemeiJe cu rniini ANIVERSARE
de muzică cestora, deşi cu mare pon se înscriu în sfera concep
Buletin de dere, nu estompează coor DE YUITU8 tului numit succes de pu rie manuală înseamnă con de aur din Haţeg, din Brad * Cu ocazia împlinirii k
>ta şlagăre- centrare, muncă făcută cu şi Valea Jiului, „scriind" cu
serii; 20,00 donatele mediului social în blic, aidoma scenariului ţi drag. Sute de ii minunate, pana sufletului pe pinza 15 primăveri, tăticul şl mâ
10 Protago- care sint plasate. Compli- Michele Lupo (pe ecrane regiei. de eşarfe, de rochii, seturi albă de in minunate com ini ea îi urează dragului
>r; 21,05 La
12,00 Radio- careo artificială a unor le noastre au rulai pînă a- AL. COVACI de feţe de masă şi şerve poziţii şi stiluri româneşti. sărbătorit VICTOR ROŞU
vitaţle la ţele sini pregătite pentru a VALI ARDELEANU — multă sănătate, spor î®
iin de ştiri;
9top mu/i- învăţătură şi „La mulţi
laoifesfăriie cu filmul românesc Asistenţa medicală îa sate rostită la încheierea lucră ani !“. (3565)
-mai aproape de spectatori în plină dezvoltare rilor Congresului al ll-iea al • Cu comemorări nemărginSIS
educaţiei politice şi culturii
aceeaşi
socialiste, felul suprem al
e la Pană întregii politici a partidului. durere, părinţii Grigore şl Vie»
): Saltim- Colectivul întreprinderi i tari ? Sint întrebări la care toria, copiii Dianu şi Criştisî?,
4UNEDOA- cinematografice judeţene Ion Stegărescu (Haţeg), Iu- {Urmare din pag. î) nenţă aproape de oameni. Eforturilor îndreptate spre tratele Nicolae cu familia, sa»
fantasticl realizarea acestui nobil ţel dele anunţă împlinirea a 6
ne roman obţine constant rezultate 1 ian-a Zamfir (Lupeni), Exemplul lor este urmat de ani, la 4 iulie, dc la decesul
ul) ; Ostatl- meritorii în întrecerea re Gheorghe Stehan (Brad), alţi medici ce se stabilesc li se alătură şi munca per scumpei lor Maria BaumasK
;ts‘a — so- publicană pentru intensifi Aurel Ştefoni (Deva-Cer- din Sintămăria-Orlea, Emil cu domiciliul la sate. severentă a oamenilor din născută Petroianu. Nu o vojB
gostea Crişan şl Maria Crişan din domeniul sănătăţii, care,
Con , *Tucto- carea difuzării culturii prin tej), Titus Sterminescu (Si- Formarea omului nou, cu uita niciodată.
sfi: ,;gcn- filmul românesc. Locuri meria) — coordonatori de Densuş, Vasile Binţinţan o înaltă conştiinţă socialis prin umanismul de care dau
i (Unirea); fruntaşe şi diplome de o- sectoare sau unităţi cine (Dobra), Hortansa Dumi- dovadă, prin modul cum îşi
(7 Noiem- trescu (Lăpugiu), Nicolae tă, ridicarea continuă a ni o Familia anunţă ca
nvingătorul noare au fost cucerite şi matografice — au încercat velului de viaţă materială lac datoria de a apăra să
: la indigo pentru activitatea desfăşu să răspundă în cadrul li Fotescu (Bălaia) şi mulţi şi spirituală este, aşa cum nătatea celor ce muncesc aceeaşi durere împlini
VULCAN: rată în anul precedent, nei fructuoase dezbateri. alţii au înţeles că a prac rea unui an de la de
iu dl a (Lu Ei, şi alţi lucrători care arăta secretarul general al îşi îndeplinesc cu răspunde cesul celui ce a fost ing.
ai Caplto- fapt ce i-a conferit cinstea tica o medicină de calita partidului, tovarăşul Nicolae re misiunea încredinţată de
(Minerul) ; de a chema la întrecere ştiu să-şi onoreze statutul PAVEL GHEORGIIE
altimbnncii toate unităţile de profil din asumat în munca de difu te înseamnă a fi în perma Ceausescu in cuvîntarea societate. (3561)
URIC.ANI : ţară. O asemenea cinste o- zare şi popularizare a fil
(Retcza-
Yankeii — bligă, se cuvine onorată mului românesc, au de
lua roşie); printr-o muncă exemplară, monstrat cu argumentul
şi hoţul iar lucrătorii reţelei cine faptelor că numai acele
baie noc- Legătura cu masele
GEOAG1U- matografice hunedoreme forme care se apropie de
;ează stră- ştiu si acţionează în con sufletul spectatorului îşi au
i cultură); sens cu acest deziderat. efectul scontat, că numai
idee (Da- calitatea acţiunilor poate ui în profil
iul munţi- Modul în care şi-au reali
imele meu zat sarcinile cultural-eco- influenţa.
e I-II (Ca- nomice în perioada care a „Am muncit bine, dar în activitatea pe care o tăţilor de care dispunem". putaţilor, cadrelor de con asemenea, au fost plantaţi
SIMERtA: trecut din acest an confir putem, avem datoria să desfăşoară pentru înfăptui Pornind de la concluziile ducere, specialiştilor. pe marginea drumurilor
' — seriile
LI A; Ser- mă strădaniile colectivului muncim foarte bine! Ex- rea obiectivelor de dezvol ce s-au desprins din bilan Pentru finalizarea deci din comună peste 600 poml
■11 (Lumi- pentru a contribui, prin ac punerea-.program a secreta tare economico-socială în ţul primului an al cinci ziilor, membrii biroului e- fructiferi, s-au executat
ţiunile cu filmul, la ridica rului general al parti profil teritorial, Consiliul nalului, biroul executiv al xecutiv, deputaţii, se de lucrări de curăţare a şan
rea nivelului de conştiinţă dului, tovarăşul Nicolae popular -al comunei Luncoiu consiliului popular şi-a- con plasează în teren, ia locu ţurilor, amenajarea rigole
al oamenilor, la îmbogăţi Ceausescu, la plenara lăr de Jos se bizuie pe spriji centrat atenţia, după cum rile de muncă, in mijlocul lor, văruitul pomilor, între
rea cunoştinţelor lor politi gită a C.C. al P.C.R. din nul maselor de cetăţeni pe ne spunea tovarăşa Eleno cetăţenilor, îndrumîndu-i ţinerea şi repararea faţa
ce, profesionale şi de cul i.—2 iunie, ne dă orientări care îi consultă în adopta Plic, secretar adjunct al în soluţionarea probleme delor caselor ete. Toate a»
erii din 2 tură generală. clare, vizează mesajul edu rea hotărîrilor şi îi antre comitetului comunal de lor cu care se confruntă, ceste lucrări ca şi amena
Vizînd permanent calita cativ al acţiunilor pe care nează l-a realizarea lor. partid, asupra creşterii ni participă alături de ei la jarea unui teren de sport
43, 38, 17,
tea şi diversitatea manifes trebuie să le întreprindem, Dezbaterea unor probleme velului calitativ a.1 mun executarea unor lucrări, la si a unui poligon destinat
1, 47, 54, tărilor cinematografice, a- conţinutul lor revoluţionar, de interes general cu în cii în fiecare sector, pen înfăptuirea obiectivelor în pregătirii tineretului pen
propierea lor de spectatori, calitatea fiecărei manifes treaga obşte, discutarea cu tru sporirea eficienţei în profil teritorial. Măsurile tru apărarea patriei sa
cîştigurl : acţiunile ox-ganizate în să tări". Aceasta a fost ideea cetăţenii a sarcinilor ce re tregii activităţi. Anul aces stabilite în sesiunile consi fost realizate prin muncă
î care ; lile de apel ale minelor majoră a dezbaterii, con vin consiliului popular, ta, ca şl în anul trecut, au liului popular şi în şedin voluntar-patriotică şi din
la catcEo-
din Valea Jiului — la in cretizată în acţiuni de ge propunerile făcute şi par fost organizate o seamă de ţele biroului executiv anul contribuţia în bani a cetă
trarea sau la ieşirea din nul „Filmul în sprijinul ticiparea acestora la lua acţiuni menite să contri trecut şi anul acesta, s-au ţenilor, la propunerea te
schimb — răspund cerinţe producţiei, al calităţii şi e- rea deciziilor şi la transpu buie la întărirea legături materializat cu rezultate nor deputaţi activi, cum
lor de informare politică şi ficienţei", de educare pa nerea lor în viaţă fac par lor cu cetăţenii, la cu bune în toate domeniile: sînt Ioan Remus (Podele
profesională, de respectare triotică şi revoluţionară, de te din stilul de muncă al noaşterea de către aceştia în creşterea efectivelor do de Sus), Moise Mihoc şi
a normelor de tehnica se popularizare a realizărilor biroului executiv al consi a sarcinilor ce le revin pe animale, sporirea natalită Florica Benea (Stejerel),
ul pentru curităţii muncii. Sint ac tehnico-ştiinţifice de educa liului popular. Ca urinare, linia autoconducerii şi auto- ţii acestora şi creşterea Ştefan Suhan (Luncoiu de
182 : Vre- re materialist - ştiinţifică. la Luncoiu de Jos s-au în aprovizionării. Situaţia din
asă şl se ţiuni care se extind cu bu producţiei, realizarea la Sus), Livia Sasu (Dudeştl)
Cerul va ne rezultate în siderurgie, „Am muncit bine, iar de registrat importante reali anul trecut şi sarcinile din timp şl de calitate a lu si alţii, care s-au dovedit
miaza, în pe ş a n t i e r e, în unităţi aici pînă la foarte bine zări în îndeplinirea sarci planul în profil teritorial pe crărilor agricole (comuna
nin. Vin- agricole — cu implicaţii este un pas pe care avem nilor în profil teritorial. anul 1982 au fost dezbătute permanent în fruntea tu
| pînă la este necooperativizată), rea turor acţiunilor întreprin
>rd-est şi în mobilizarea oamenilor obligaţia morală să-l facem în primul semestru din atît în adunările cetăţe lizarea unor obiective so se.
t minimă muncii la îndeplinirea sar cu atît mai mult, cu cît acest an, sarcina la con neşti, olt şi în cadrul se ci al-culturale, cum ar îi
re O-şi 14 cinilor economice, la recu ne-am asumat răspunderea tractări şi preluarea cărnii siunilor consiliului popu Căminul c u l t u r a l din îmbunătăţind continuu
x.i»jă în- de a chema lia întrecere". de bovină a fost depăşită, lar, unde s-a pus accentul stilul de muncă, antmiind
rade. Dl- perarea rămînerilor \în ur Luncoiu de Jos, care se a- cetăţenii la rezolvarea pro
ceaţă pe mă, ia întărirea ordinii şi Un deziderat ce se va ma ca si la ovine. Există une pe măsurile ce trebuie lua flă în stadiu de finaliza
disciplinei. terializa cînd fiecare lu le rămîneri în urmă la te, cu deosebire pentru blemelor economico-socîa-
e în ge- crător al întreprinderii ci contractarea poi-cinelor şi creşterea efectivelor de a- re, extinderea şcolii gene le, la conducerea treburi
cu cerul Cit şi cum se implică fil rale din aceeaşi localitate,
ipă-amia- mul românesc, documentar nematografice va pune în la preluarea laptelui con niinale şi a producţiei aces introducerea apei potabile lor obşteşti, Consiliul popu
cădea a- si artistic în acţiunile or munca de activist pe ţări- tractat. „Se depun însă în tora. Analizele efectuate în lar al comunei Luncoiu de
loaie tn- ganizate ? Cit de angajaţi mul difuzării culturii prin continuare eforturi — ne sesiuni şi în şedinţele bi în peste 98 la sută din gos
;ări elec- roului executiv asupra ac podăriile populaţiei, con Jos îşi exercită cu eficienţă
it cu jn- sint activiştii cinematogra filmul românesc pasiune, asigura vicepreşedintele atribuţiile ce-i revin ca a£-
pînă la fiei în găsirea şi folosirea interes, dragoste pentru consiliului popular, Liviu tivităţii din diferite sectoa struirea a tvei podeţe la
>rd-est şi unor modalităţi adecvate munca încredinţată şi — de Petruţ, — ca şi la aceşti re au fost şi sînt urmate Luncoiu de Jos, două po gan al administraţiei lo
le servi- ce nu ? — personalitate. indicatori să raportăm rea de decizii care stabilesc duri la Stejerel şi un pod cale şi puterii de stat.
ak). pentru atragerea publicului
adult la aceste manlfes- LUCIA LICIU lizări pe măsura posibili răspunderile ce revin de- ia Luncoiu de Sus ete. De VASILE PÂJAN i